Pagini

vineri, 31 august 2012

Ritmul circadian ( 2 ) Ciclurile somnului. Somnul REM si visele.Sa intelegem creierul

Ritmul circadian ( 2 ) Ciclurile somnului. Somnul REM si visele

Ciclurile somnului

Daca priviti pe cineva cum doarme, ati putea sa il vedeti cum se framanta, sau sa-l auziti cum mormaie ceva din cand in cand, dar, in majoritatea timpului, el sta nemiscat.
Totusi, exista multe lucruri legate de somn, care nu pot fi vazute cu ochiul treaz !
Este adevarat ca somnul da o sansa corpului pentru a se odihni, dar creierul nu lucreaza mai putin in timpul somnului, decat atunci cand suntem treji.
Cand noi dormim, creierul da corpului instructiuni de :
  • Crestere,
  • Vindecare,
  • Invatare.
Somnul este alcatuit dintr-un ciclu de patru stadii, care incep de la un somn usor, pana la un somn profund.
Ciclul dureaza intre 60 si 90 de minute, iar la finalul fiecarui ciclu, perioada de vise dureaza mai mult.

Stadiile unui ciclu al somnului sunt urmatoarele :
  1. Stadiul 1 : bataile inimii si respiratia incetinesc, iar muschii se relaxeaza. Este usor sa fim treziti.

  1. Stadiul 2 : EEG-ul arata un tipar al “ fusurilor de somn “ : ochii se rotesc incet, si este nevoie de un zgomot puternic pentru ca persoana sa se trezeasca.

  1. Stadiul 3 : acest stadiu este caracterizat prin unde DELTA LUNGI si INCETE. Ritmul batailor inimii, ritmul respiratiei, tensiunea arteriala ( TA ) si temperatura corpului, scad. Muschii se relaxeaza.

  1. Stadiul 4 : dupa ce trec 20 sau 30 de minute de somn, EEG-ul arata in principal unde DELTA. In aceasta perioada de somn profund, poate aparea somnambulismul.

STADIUL 1 :
In primul stadiu, ritmul batailor inimii si ritmul respiratiei scad, iar undele au un voltaj mic si neregulat.
Epifiza elibereaza hormonul melatoninã, care la randul sau, duce la producerea neurotransmitatorului numit serotoninã, avand legatura cu somnul.
Dupa cateva minute, debuteaza stadiul al doilea, si ....
STADIUL 2 :
Ochii incep sa se miste catre lateral, efectiv oprindu-se.
Chiar daca ati avea ochii deschisi, nu ati putea vedea.
Undele encefalului devin si mai neregulate.
In timp ce corpul continua sa se relaxeze, intrati in stadiul al treilea, iar ...
STADIUL 3 :
Functiile corpului incetinesc si mai mult.
Undele devin mai regulate, mai lungi, mai incete.
In final se ajunge la stadiul al patrulea, ....
STADIUL 4  :
Somnul profund, iar EEG-ul indica un tipar de unde  DELTA LUNGI si INCETE.

Apoi, ciclul se repeta, dar el se repeta in ordine inversa, trecand de la STADIUL 3, la STADIUL 1.
Doar de aceasta data, in STADIUL 1 sunt incluse visele.

Chiar daca Sigmund Freud a inceput sa studieze visele, in sedintele sale de terapie, in urma cu o jumatate de secol, studiul psihologic al viselor nu a inceput cu adevarat, pana in anii ’50, cand un absolvent al Universitatii Chicago a descoperit somnul REM, punandu-i electrozi propriului fiu.

Somnul REM si visele

Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost fascinati de vise.
Mare parte a Istoriei, multi oameni au crezut ca visele sunt mesaje de la divinitate ( ! ), sau ca reprezinta viata de apoi.
Conducatorii luau decizii politice, bazandu-se pe visele lor, sau pe interpretarea acestora data de sfatuitori.
In Biblie, puterea lui Iosif de a interpreta corect visul Faraonului, l-a ajutat sa fuga din inchisoare si sa devina print ( Geneza 41 ).
Visele cu ochii deschisi apar, atunci cand oamenii nu mai sunt atenti la lumea din jurul lor, si au fantezii, sau isi imagineaza diferite lucruri, dar visele din timpul somnului sunt o cu totul alta poveste.
Visele apar intr-un anumit moment din timpul somnului, atunci cand activitatea cortexului pe EEG – tiparul undelor din creier – este rapida, la o amplitudine mica.
In acest stadiu de somn, globii oculari se misca la fel ca atunci cand urmarim un obiect.
De aici provine si numele acestui stadiu, somnul REM – cu miscari rapide ale ochilor -, restul fazelor numindu-se NREM, sau somnul cu miscari lente ale ochilor.
Desi ochii sunt activi, restul corpului este paralizat, in contrast cu celelalte stadii, in care oamenii se intorc, de pe o parte pe alta.
O teorie sustine faptul ca, muschii sunt inactivi in timpul somnului REM, pentru ca oamenii sa se nu se miste ca si cand visele ar fi realitate.
La fel cum avem nevoie de somn, se pare ca avem nevoie si de vise.
Daca somnul ne este intrerupt, si nu avem parte de perioadele de somn REM asa cum trebuie, le vom recupera mai tarziu.
Primul interval de somn REM este scurt, dureaza aproximativ 10 minute, dar aceste perioade devin din ce in ce mai lungi pe parcursul noptii, si, in final, una poate dura chiar si o ora.
In mod normal, o persoana viseaza cam doua ore pe noapte.


( extras din Sa intelegem creierul, capitolul 11, Necesitatile vietii, Arthur S. Bard, Dr. Mitchell G. Bard, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2006 )



Ritmul circadian si undele creierului. Sa intelegem creierul

Ritmul circadian si undele creierului


Ritmul circadian sau ceasul biologic intern


Unii oameni par sa se descurce cu doar cateva ore de somn pe noapte, iar altii par sa aiba nevoie de mai multe perioade de somn, sau sa doarma 12 ore pe noapte.
Dupa cum probabil ca v-a spus mama ( dumneavoastra ), atunci cand erati un copil, majoritatea dintre noi avem nevoie de aproximativ opt ore de somn, in fiecare noapte.
In mod normal, ne trebuie din ce in ce mai putin somn, pe masura ce inaintam in varsta.
Bebelusii au nevoie chiar si de 20 de ore de somn pe zi, un copil de sase ani – de circa 10 ore, iar o persoana in varsta de 65 de ani, de numai 6 ore.
Alternarea somnului cu starea de trezire apare intr-un tipar regulat, intr-o perioada de 24 de ore.
Acest ritm circadian este un ceas biologic intern, aflat in epifizã ( sau glanda pinealã ), care este influentata de lumina zilei si de intuneric, si ne spune cand sa mergem la culcare, si cand sa ne trezim.
Sistemul este mai complex decat un ceas, deoarece creierul tine evidenta odihnei cumulative, astfel incat organismul recupereaza automat somnul, daca persoana nu are parte de odihna normala, intr-un anumit ciclu.
Acest ceas intern se afla in doua aglomerari de celule nervoase din hipotalamus, in zona numita nucleii suprachiasmatici.


Undele produse de creierul dumneavoastra

Un electroencefalograf ( EEG ) inregistreaza undele electrice generate de celulele creierului.
Electrozi sunt atasati de scalp, pentru a detecta aceste unde, iar aparatul deseneaza o linie pe o hartie ( electroencefalograma sau EEG ), similara celei pe care o vedeti in filme, facute de detectorul de minciuni, pentru a indica schimbari.
Aceste unde variaza cu schimbarile din corp. De exemplu, undele sunt incete, daca suntem relaxati si constienti, si undele sunt rapide, daca suntem stresati.
Undele pot fi impartite in patru tipuri :
  1. Undele ALFA oscileaza de 8 - 13 ori pe secunda, si sunt vizibile in timpul starii de trezire, si intr-o perioada de relaxare constienta. Ele dispar in timpul somnului profund.
  2. O stare de alerta intensa, ca in cazul unei situatii stresante, produce unde BETA, care fluctueaza intre 13 – 30 de rotatii pe secunda.
  3. Undele DELTA apar in timpul somnului profund, atunci cand rotatiile undelor incetinesc, la mai putin de 4 pe secunda.
  4. Ameteala sau un somn usor, produc unde TETA care oscileaza intre 4 – 7 rotatii pe secunda.


Nota :  Somnambulismul, sau mersul in somn, este un comportament, in mare parte, neexplicat. Se pare ca, partile creierului care controleaza miscarea si vorbirea raman treze, si trimit semnale pentru a ne ridica, a merge, a vorbi, si a face alte actiuni care dau impresia ca somnambulul nu este adormit, desi el doarme.
Un lucru interesant este faptul ca, somnambulii pot merge prin casa fara a se lovi de obiecte, dar ei pot sa nu recunoasca diferenta dintre un cos de gunoi, si o toaleta.
Sa faceti pe cineva, care este somnambul, sa mearga intr-o anumita directie, este un lucru dificil, daca nu chiar imposibil, si, de obicei, nu este un lucru recomandat.
Socul trezirii poate provoca panica si dezorientare.
Cand persoana se trezeste, ea nu isi mai aminteste sa fi facut ceva neobisnuit, in timpul noptii.
Somnambulismul este mai des intalnit la copii, decat la adulti. De fapt, 30 % dintre copiii cu varste cuprinse intre  5 si 12 ani, au mers prin somn cel putin o data in viata, dar si cei care fac din asta un obicei, depasesc aceasta problema, odata cu inaintarea in varsta.


( extras din Sa intelegem creierul, capitolul 11, Necesitatile vietii, Arthur S. Bard, Dr. Mitchell G. Bard, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2006 )


luni, 27 august 2012

Stresul ( 2 ) Sa intelegem creierul

Motto :  -  " Richard opens the play by declaring all in England is well, except with himself "  - prezentarea subiectului tragediei " Richard al III-lea ", de William Shakespeare, pe online literature punct com.

Stresul ( 2 )

Supraincarcarea sistemului

Medicul Hans Seyle a definit stresul ca “ un raspuns nespecific al corpului la orice cerere i se face “. El a numit aceste “ cereri “, factorii care produc stresul.

Atunci cand corpul este supus la prea mult stres, el poate sa cedeze, de aceea foarte multe probleme de sanatate sunt asociate cu stresul.
Hans Seyle a explicat procesul, folosind trei pasi :
·        Alarmã,
·        Rezistentã,
·        Epuizare.
Raspunsul psihologic imediat la stres, este alarma, procesul pe care l-am descris mai inainte, in care corpul intra intr-o stare de alerta maxima.
In mod normal, stresul dispare dupa aceasta aceasta stare imediata de alarma, iar corpul se intoarce automat la starea sa normala.
Totusi, daca stresul este mai acut sau prelungit, corpul trebuie sa lucreze mai mult, si intra in stadiul de rezistenta, in care hipofiza este stimulata pentru a elibera hormonul adrenocorticotrofic ( ACTH ) care, la randul sau, semnaleaza glandei suprarenale, sa elibereze o clasa de hormoni de stres, cunoscuta sub denumirea de corticosteroizi.
Odata cu trecerea timpului, unii dintre acesti hormoni pot face rau corpului.
De exemplu, pot afecta productia insulinei, ceea ce poate cauza diabet, sau pot afecta vâscozitatea – densitatea sangelui -, ceea ce poate duce la cresterea tensiunii arteriale, si a riscurilor unui infarct miocardic.
Cheia pentru a scapa de stadiul de rezistenta, este reducerea sau eliminarea cauzelor stresului.
Corpul se poate intoarce la normal, dar, cu cat aceasta stare dureaza mai mult, cu atat ea ne afecteaza mai mult sanatatea.
Daca stresul continua prea mult timp ( si “ prea mult “ difera de la o persoana la alta ), corpul ajunge in momentul epuizarii.
El nu mai poate riposta, iar persoana poate suferi o depresie grava, sau chiar boli degenerative.

De ce se imbolnavesc oamenii de ulcer gastroduodenal, din cauza stresului excesiv ?
Stresul provoaca o sporire a productiei de histamina in corp, determinand o crestere a secretiei de acid gastric, si formarea ulcerului.
Aceasta disfunctie poate aparea si in urma tratamentului unor leziuni grave la cap, in special in acele cazuri complicate de comã, si in toate cazurile de crestere a presiunii intracraniene, cum ar fi tumorile craniene, unde sunt folositi steroizi pentru a combate presiunea.
Steroizii cresc secretia de acid gastric, ceea ce, in final, provoaca ulcer.

Cum reducem stresul ?                                                               

Anumite cauze ale stresului se afla dincolo de puterile noastre de control, cum ar fi poluarea din mediu, un deces in familie, sau un accident de masina.
Totusi, putem lua masuri pentru a reduce stresul din viata noastra, si chiar de a minimaliza efectul acelor factori necontrolabili.
Iata cateva sugestii :
  • Folositi tehnici de relaxare, cum ar fi : respiratia profunda, meditatia, vizualizarile pozitive, si yoga.
  • Mergeti pe jos timp de 10 minute, si faceti exercitii fizice in mod regulat.
  • Dormiti mult.
  • Oferiti-va sa-i ajutati pe ceilalti.
  • Ganditi-va la ceea ce aveti de facut, si lucrati mai inteligent, nu mai din greu.
  • Amuzati-va cu glume si comedii, la televizor.
  • Permiteti-va sa va relaxati in timpul liber.
  • Gasiti un remediu fizic al stresului, cum ar fi : lovirea unui sac de box, strangerea in palma a unei mingii, sau o lectie de karate.
  • Evitati alcoolul, tigarile, cafeaua.
  • Impartasiti cauza stresului altora, astfel incat sa nu fiti nevoit sa suferiti de unul singur.


( extras din Sa intelegem creierul, capitolul 12, Pilotul automat al corpului, Arthur S. Bard, Dr. Mitchell G. Bard, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2006 )

Stresul ( 1 ) Sa intelegem creierul

Stresul ( 1 )


Atunci cand ne gandim la reactia “ fuga sau lupta “, probabil ca primul lucru care ne vine in minte, este o amenintare fizica grava, dar si alte forme de stres pot declansa aceasta reactie.
Printre factorii care provoaca stresul mintal, se numara si incapacitatea de a rezolva un complex, sau o problema cu colegii de lucru, anxietatea generala sau depresia.
Factorii care produc stresul pot fi si fiziologici, cum ar fi :
§           Durerea,
§           Oboseala,
§           Infectiile cronice.
O cauza mai putin evidenta a stresului, pot fi factorii din mediu, cum ar fi :
  • Poluarea,
  • Multimile,
  • Zgomotul puternic.
Daca un organism este supus la stres, sistemul simpatic este activat.
Neuronii post-ganglionari ai sistemului elibereaza adrenalina. Adrenalina stimuleaza nervii, care la randul lor stimuleaza tesuturile din corp.
Ca rezultat, tractul gastrointestinal isi reduce activitatea, ritmul batailor inimii si tensiunea arteriala cresc, arterele coronare se dilata, dar si tuburile respiratorii din plamani, numite bronhii.
Leziunea sistemului simpatic din gat provoaca o stare interesanta, cunoscuta sub denumirea de Sindromul Horner, caracterizat prin niste procese numite :
  • Mioza,
  • Ptoza,
  • Anhidroza.
In cadrul acestui sindrom, pupila se micsoreaza ( mioza ), deoarece muschiul care permite dilatarea pupilei este paralizat.
Caderea pleoapei ( ptozã ) apare datorita denervatiei ( o deconectare a caii nervoase ) muschiului neted care ridica pleoapa.
Totusi, pleoapa poate fi ridicata voluntar, prin actiunea fibrelor musculare striate din pleoapa, mediat de nervul cranian III.
Absenta transpiratiei – anhidrozã – face ca partea fetei si a gatului, afectate de sistemul simpatic lezat, sa para inrosite, iar, la atingere, sa fie mai calde si mai uscate decat cealalta parte.

( extras din Sa intelegem creierul, capitolul 12, Pilotul automat al corpului, Arthur S. Bard, Dr. Mitchell G. Bard, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2006 )




Rugaciune : In amintirea vietii ascunse a lui Iosif, cu Isus si Maria

In amintirea vietii ascunse a lui Iosif, cu Isus si Maria


Sf. Iosife, roaga-l pe Isus sa vina in
Inima mea si sa o sfinteasca.
Sf. Iosife, roaga-l pe Isus sa vina
In inima mea si sa o inflacareze de dragoste.
Sf. Iosife, roaga-l pe Isus sa vina
In inteligenta mea si sa o ilumineze.                                                                    
Sf. Iosife, roaga-l pe Isus sa vina
In inima mea si sa o intareasca.
Sf. Iosife, roaga-l pe Isus sa vina
In gandurile mele si sa le purifice.
Sf. Iosife, roaga-l pe Isus sa vina
In afectiunile mele si sa le organizeze.
Sf. Iosife, roaga-l pe Isus sa vina
In dorintele mele si sa le dirijeze.
Sf. Iosife, roaga-l pe Isus sa vina
In faptele mele si sa le binecuvanteze.
Sf. Iosife, dobandeste-mi de la Isus
A sa iubire sfanta.
Sf. Iosife, dobandeste-mi de la Isus
Imitarea virturilor tale.
Sf. Iosife, dobandeste-mi de la Isus
Adevarata umilinta a duhului.
Sf. Iosife, dobandeste-mi de la Isus
Umilinta inimii.
Sf. Iosife, dobandeste-mi de la Isus
Pacea sufleteasca.
Sf. Iosife, dobandeste-mi de la Isus
Dorinta de perfectiune.
Sf. Iosife, dobandeste-mi de la Isus
Blandetea caracterului.
Sf. Iosife, dobandeste-mi de la Isus
O inima curata si binevoitoare.
Sf. Iosife, dobandeste-mi de la Isus
Iubirea in suferinta.
Sf. Iosife, dobandeste-mi de la Isus
Intelepciunea adevarurilor vesnice.
Sf. Iosife, dobandeste-mi de la Isus
Perseverenta in fapte bune.
Sf. Iosife, dobandeste-mi de la Isus
Taria de a suporta necazurile.
Sf. Iosife, dobandeste-mi de la Isus
Dezlipirea de bunurile acestei lumi.
Sf. Iosife, dobandeste-mi de la Isus
Puterea de a merge pe calea stramta a cerului.
Sf. Iosife, dobandeste-mi de la Isus
Harul de a fi liberi de orice ocazie de pacat.
Sf. Iosife, dobandeste-mi de la Isus
O sfanta dorinta dupa Paradis.
Sf. Iosife, dobandeste-mi de la Isus
Perseverenta pana la sfarsit.
Sf. Iosife, fa ca inima mea sa nu inceteze
Niciodata de a-l iubi si limba mea de a-l lauda.
Sf. Iosife, pentru iubirea ce o porti fata de Isus,
ajuta-ma sa-l iubesc.
Sf. Iosife, binevoieste a ma primi ca pe un
Cinstitor al tau.
Sf. Iosife, eu ma daruiesc tie : accepta-ma si ajuta-ma.
Sf. Iosife, nu ma abandona in ceasul mortii.
Isuse, Marie, Iosife,
eu va daruiesc inima mea si sufletul meu.

( extras din Novena Sfantului Iosif, Colectia Rugaciunea Crestinului, Ed. Serafica, Roman, 2006 )


sâmbătă, 25 august 2012

Care va este talentul ? Sa intelegem creierul

Care va este talentul ?


Multi copii muncesc din greu si sunt destepti, dar cei etichetati ca “ inzestrati “, se afla in primele 2-5 procente ale inteligentei.
Ei tind sa se descurce de unii singuri, deseori venind cu solutii originale, invata mai repede si isi insusesc anumite domenii, mai repede decat alti elevi, si au o inclinatie spre realizari.
Privind partea negativa, copiii inzestrati sunt deseori izolati si catalogati ca tocilari, si, deseori, se comporta diferit, intr-un mod care reimprospateaza imaginea geniului excentric.
Odata ce au fost catalogati ca inzestrati, copiii sunt supusi la presiuni mari pentru a reusi ; se asteapta de la ei sa aiba realizari mari, si sunt impinsi de la spate de parinti si profesori, neputand avea o copilarie obisnuita.
Copiii inzestrati se confrunta deseori cu dificultati in situatii sociale, deoarece cei din jur nu au aceleasi interese, sau nu opereaza la acelasi nivel intelectual.
Tinerele femei care sunt inzestrate tind sa se descurce mai greu, deoarece ele nu sunt incurajate sa ia cuvantul in clasa, si sunt descurajate sa se ocupe de subiecte “ masculine “, cum ar fi matematica sau stiinta.
Arhetipul geniului este “ omul Renasterii ‘, o acolada atasata de Leonardo da Vinci, care avea o gama foarte variata de interese, si si-a lasat amprenta istorica si in arta, si in stiinta.
Desi geniu este un termen ce sugereaza o inteligenta suprema, adevarul este ca foarte putini oameni sunt buni in mai multe domenii.
Cel mai des, sunt considerati genii, cei care au aptitudini foarte mari intr-un anumit domeniu, cum ar fi geniile matematice, sau cele din muzica.
Neomogenitatea poate fi, intr-o oarecare masura, datorata nu deficientei lor in acele domenii, ci lipsei de interes pentru a se dedica lor.
De exemplu, un mare matematician poate fi si un bun artist, daca ar avea motivatia sa le faca pe amandoua.
Acesti oameni inzestrati intr-un mod neomogen, deseori nu au rezultate de genii la testele de IQ, deoarece talentele lor speciale se afla in anumite domenii, nu per total, iar aceasta neomogenitate este penalizata in punctajul testului.
Aceeasi problema este evidenta si la examenele de admitere la facultate, cum ar fi testul  SAT, unde un matematician sclipitor, s-ar putea descurca destul de greu la partile verbale ale examenului, sau un artist extraordinar poate avea rezultate slabe si la partea matematica, si la partea verbala a examenului.
Dificultatea consta in gasirea unor cai de a-i mentine pe cei inzestrati, interesati de domeniul in care sunt buni, precum si in a-i face sa isi rezolve deficientele.
Pentru cei care se intreaba, daca micutul Ionut sau micuta Ioana vor deveni genii cand vor creste mari, tineti minte ca foarte putini oameni sunt minuni, cum a fost Mozart si isi arata desteptaciunea sclipitoare inca din copilarie.
Va mai aduceti aminte din capitolul 9, ca ritmul dezvoltarii este diferit pentru fiecare in parte.
Luati in considerare faptul ca, studiile au aratat ca multi matematicieni si inventatori de talie mondiala, nu au invatat sa scrie si sa citeasca decat cand au inceput scoala, si au facut acest lucru cu dificultate.
Psihologul englez Charles Spearman ( 1863 – 1945 ) a descoperit ca, oamenii care se descurcau bine la un tip de test, de obicei, se descurcau si la alte tipuri.
El a concluzionat ca oamenii au o capacitate intelectuala generala, pe care a denumit-o factorul “ g “.
Spearman a considerat ca ne nastem cu aceasta trasatura, care ramane neschimbata si ne determina potentialul, dar oamenii pot avea puncte forte si slabe in anumite domenii, pe care le-a numit factorul “ s “, pentru anumite tipuri de inteligenta.

Nota : Copiii minune sunt oameni cu talente exceptionale, care se arata la o varsta frageda.

( extras din Sa intelegem creierul, capitolul 16, Aveti creier, Arthur S. Bard, Dr. Mitchell G. Bard, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2006 )