Stela Moraru-Pavel, Mihaela-Victoria Munteanu, Olivia-Maria Marcov iunie 2009, USH, Drept

Stela Moraru-Pavel, Mihaela-Victoria Munteanu, Olivia-Maria Marcov iunie 2009, USH, Drept

Petrutu Crãciunas anii 1976 la Marea Mediterana Algeria

Petrutu Crãciunas anii 1976 la Marea Mediterana Algeria

Clasa 9-12 V 1982-1986 in 7 iulie 2006 liceul N Balcescu Bucuresti, Romania

Clasa 9-12 V 1982-1986 in 7 iulie 2006 liceul N Balcescu Bucuresti, Romania

Clasa 12 V Colegiul National Sf Sava promotia 1986

Clasa 12 V Colegiul National Sf Sava promotia 1986

Jésus-Christ, Jezu Ufam Tobie, Isuse mã încred in tine

Jésus-Christ, Jezu Ufam Tobie, Isuse mã încred in tine

Iulia Motoc Bucharest Romania CEDO

Iulia Motoc Bucharest Romania CEDO

Iulia Motoc Patriarhie, Turnul Clopotnita din 1698, 8 septembrie 2013

Iulia Motoc Patriarhie, Turnul Clopotnita din 1698, 8 septembrie 2013

Petrutu, prietenul meu din copilaria, Aurora si Tutzu (Petru) Craciunas parintii lui (Algeria)

Petrutu, prietenul meu din copilaria, Aurora si Tutzu (Petru) Craciunas parintii lui (Algeria)

Sr Dominique, Renée, Olivia, Corina R., Anca, Victoria si Iudit (Ungaria), Ruxandra, Monica ...

Sr Dominique, Renée, Olivia, Corina R., Anca, Victoria si Iudit (Ungaria), Ruxandra, Monica ...

Petrutu Crãciunas si Stephanie White Mountain

Petrutu Crãciunas si Stephanie White Mountain

Sr. Georges, Renée, Marie-Lucie, Suzanne, Octavie, Dominique, RDC Constantine

Sr. Georges, Renée, Marie-Lucie, Suzanne, Octavie, Dominique, RDC Constantine

Olivia Maria Marcov si Corina Resl Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine

Olivia Maria Marcov si Corina Resl Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine

Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine Algeria 1972 1976

Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine Algeria 1972 1976

Mihai Miriunis, Laura Simion, Mihai-Ionut Taciu colegii mei de facultate

Mihai Miriunis, Laura Simion, Mihai-Ionut Taciu colegii mei de facultate

Peter-Jacob Hehn Petrutu's friend Canada

Peter-Jacob Hehn Petrutu's friend Canada

Prof.dr.Dorel Zugravescu, ing.J.-B.Deloly, Olivia Maria Marcov, prof.dr.Ieronim Mihaila

Prof.dr.Dorel Zugravescu, ing.J.-B.Deloly, Olivia Maria Marcov, prof.dr.Ieronim Mihaila

Iulia Motoc 15 august 2013

Iulia Motoc 15 august 2013

Laura Simion, colega mea de la Drept, USH, Bucharest

Laura Simion, colega mea de la Drept, USH, Bucharest

Prof.dr.NIcolae Marcov ( father ) si prof.Udriste

Prof.dr.NIcolae Marcov ( father ) si prof.Udriste

Prof.dr.Florin Munteanu si Leon Zagrean

Prof.dr.Florin Munteanu si Leon Zagrean

Prof.dr.Ieronim Mihaila, ing.J.-B.Deloly AIRAMA, Olivia Marcov

Prof.dr.Ieronim Mihaila, ing.J.-B.Deloly AIRAMA, Olivia Marcov

Jesus-Christ

Jesus-Christ

Tatal meu Nicolae Marcov, Revedere colegi liceu Gh.Sincai, promotia 1959, in 31/oct./2013

Tatal meu Nicolae Marcov, Revedere colegi liceu Gh.Sincai, promotia 1959, in 31/oct./2013

Olivia Maria N. Marcov, august 2006, Bucuresti

Olivia Maria N. Marcov, august 2006, Bucuresti

Sorin Tilie, Silviu Marcov, Olivia Maria Marcov, septembrie 2003 Bucuresti

Sorin Tilie, Silviu Marcov, Olivia Maria Marcov, septembrie 2003 Bucuresti

Olivia Maria Marcov, Alexandra Georgescu, Adrian Pafa, Bianca Eftimie, aug.2009, Bucharest

Olivia Maria Marcov, Alexandra Georgescu, Adrian Pafa, Bianca Eftimie, aug.2009, Bucharest

Stéphanie Crãciunas Peter Hehn and Stéphanie's cousin, Canada

Stéphanie Crãciunas Peter Hehn and Stéphanie's cousin, Canada

Maica Domnului cu pruncul, Rugaciune la aprinderea candelei

Maica Domnului cu pruncul, Rugaciune la aprinderea candelei

Mission to Magadan Sister Miriam praying the rosary June 24 2014

Mission to Magadan Sister Miriam praying the rosary June 24 2014

The Catholic Parish of the Sacred Heart of Jesus, Constantine Algeria 1972 1976

The Catholic Parish of the Sacred Heart of Jesus, Constantine Algeria 1972 1976

Laura Adriana Bucharest Romania July 2009

Laura Adriana Bucharest Romania July  2009

Olivia Maria Marcov December 2007 Bucharest Romania Cristi s Birthday

Olivia Maria Marcov December 2007 Bucharest Romania Cristi s Birthday

Olivia Maria Marcov si Laura Gabriela Cristea in Aparatorii Patriei anul IV 2008 2009

Olivia Maria Marcov si Laura Gabriela Cristea in Aparatorii Patriei anul IV 2008 2009

Fr Michael Shields Bronislava s gulag number Anchorage USA 2014

Fr Michael Shields Bronislava s gulag number Anchorage USA 2014

Liliana Iacob Barna 8 martie 2014 Bucuresti Romania

Liliana Iacob Barna 8 martie 2014 Bucuresti Romania

Olivia Marcov Liliana Iacob Gratiela Andreescu 20 August 1979 Bucharest Romania

Olivia Marcov Liliana Iacob Gratiela Andreescu 20 August 1979 Bucharest Romania

Liliana Iacob and Gratiela Andreescu Italy Bucharest Romania

Liliana Iacob and Gratiela Andreescu Italy Bucharest Romania

Peter Jacob Hehn Petrutu's friend CANADA

Peter Jacob Hehn Petrutu's friend CANADA

Mission to Magadan Fr Michael Shields Children Saturday Club April 29 2014

Mission to Magadan Fr Michael Shields Children Saturday Club April 29 2014

Professor Nicolae Marcov at the Faculty of Matehmatics str Academiei 14 Bucharest Spiru Haret amph

Professor Nicolae Marcov at the Faculty of Matehmatics str Academiei 14 Bucharest Spiru Haret amph

Professor Nicolae Marcov Faculty of Mathematics 14 str Academiei sector 3 Bucharest

Professor Nicolae Marcov Faculty of Mathematics 14 str Academiei sector 3 Bucharest

Iulia Motoc ORTA ITALY September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc ORTA ITALY September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc Clasa I 1973 Romania

Iulia Motoc Clasa I 1973 Romania

Professor Ieronim Mihaila Faculty of Mathematics Str Academiei 14 3rd floor Bucharest 2007

Professor Ieronim Mihaila Faculty of Mathematics Str Academiei 14 3rd floor Bucharest 2007

Olivia Maria Marcov Andrei Dobrescu 12 V 30 Martie 2007 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov Andrei Dobrescu 12 V 30 Martie 2007 Bucharest Romania

Iulia Motoc Isla Bella September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc Isla Bella September October 5 2014 Romania

Olivia Maria Marcov 1968 1969 in Str Sebastian Bucharest Romania la bunica mea Jeana Mardale

Olivia Maria Marcov 1968 1969 in Str Sebastian Bucharest Romania la bunica mea Jeana Mardale

Olivia Maria Marcov JB Deloly AIRAMA July 20 2012 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov JB Deloly AIRAMA July 20 2012 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 School Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 School Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 Bucharest Romania

Olivia Maria, Nicolae, Magdalena, Silviu Marcov, Maria, Irina Craciunas in 1980 Bucharest sector 6

Olivia Maria, Nicolae, Magdalena, Silviu Marcov, Maria, Irina Craciunas in 1980 Bucharest sector 6

Magdalena Marcov my mother and aunt Stefania Sestocenco Bucharest '60

Magdalena Marcov my mother and aunt Stefania Sestocenco Bucharest '60

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciunas' Birthday May 17 1982 Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciunas' Birthday May 17 1982 Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciuns'Birthday May 17, 1982, 2 years old, Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciuns'Birthday May 17, 1982, 2 years old, Bucharest

Olivia Maria Marcov Irina Craciunas Silviu Marcov January 1, 1983 Bucharest

Olivia Maria Marcov Irina Craciunas Silviu Marcov January 1, 1983 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr.Craciunas, Irina's Birthday, May 17, 1985 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr.Craciunas, Irina's Birthday, May 17, 1985 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr., Irina Craciunas' Birthday, May 17, 1985, Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr., Irina Craciunas' Birthday, May 17, 1985, Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov in 1969 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov in 1969 Bucharest Romania

Mission to Magadan October 29 2014

Mission to Magadan October 29 2014

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus June 4 2014 Magadan Russia USA

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus June 4 2014 Magadan Russia USA

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus Mission to Magadan E News Oct 2014

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus Mission to Magadan E News Oct 2014

The Holy Virgin Mary and the Kremlin Russia December 2014

The Holy Virgin Mary and the Kremlin Russia December 2014

Vladimir Vladimirovich Putin FB page Kremlin Ru En Jan 7 2015

Vladimir Vladimirovich Putin FB page Kremlin Ru En Jan 7 2015

MOSCOW THE CATHEDRAL OF THE IMMACULATE HEART OF MARY ANNA BELOVA

MOSCOW THE CATHEDRAL OF THE IMMACULATE HEART OF MARY ANNA BELOVA

Jesus, The Holy Mother of God Kazanskia by Irina VESELKINA RUSSIA versta-K.ru

Jesus, The Holy Mother of God Kazanskia by Irina VESELKINA RUSSIA versta-K.ru

Vladimir Putin et les enfants orphelins Russie Noel 2014

Vladimir Putin et les enfants orphelins Russie Noel 2014

God and Baby Jesus Ekaterina and Anton Daineko Belarus

God and Baby Jesus Ekaterina and Anton Daineko Belarus

Liliana Iacob Gratiela Andreescu September 2014 Bucharest Romania

Liliana Iacob Gratiela Andreescu September 2014 Bucharest Romania

Gratiela Andreescu Romania Italia

Gratiela Andreescu Romania Italia

Liliana Iacob Barna si Carina Barna 5 iulie 2015 Bucharest Romania

Liliana Iacob Barna si Carina Barna 5 iulie 2015 Bucharest Romania

Vladimir Putin Moscow Russia 2015

Vladimir Putin Moscow Russia 2015

Sr Barbara Hojda Polonia Iunie 2015

Sr Barbara Hojda Polonia Iunie 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015 Pologne

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015 Pologne

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus April 26 2015 Magadan Russia

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus April 26 2015 Magadan Russia

Father Michael Shields of The Heart of Jesus May 21 2015 The Poor Claire Sisters Ireland

Father Michael Shields of The Heart of Jesus  May 21 2015 The Poor Claire Sisters Ireland

Luminita Marina Raileanu psiholog Bucharest Romania July 4 2015

Luminita Marina Raileanu psiholog Bucharest Romania July 4 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13 Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13 Iulie 2015

Vie de Prieres JESUS CHRIST

Vie de Prieres JESUS CHRIST

Olivia Maria Nicolae MARCOV 3 decembrie 2015

Olivia Maria Nicolae MARCOV 3 decembrie 2015

Irina Vatava Moscalenco la fille de Boris Vatav Ma cousine Chisinau Moldova

Irina Vatava Moscalenco la fille de Boris Vatav Ma cousine  Chisinau Moldova

Tania Trahman la petite fille de Boris Vatav Chisinau Moldova

Tania Trahman la petite fille de Boris Vatav Chisinau Moldova

Natasa la fille aînée de Boris Vatav son mari et Tania Trahman leur fille Chisinau Moldova

Natasa la fille aînée de Boris Vatav son mari et Tania Trahman leur fille Chisinau Moldova

Irina Vatav la fille de Boris Vatav le cousin de mon père de Chisinau Moldova

Irina Vatav la fille de Boris Vatav le cousin de mon père de Chisinau Moldova

Valentina et Boris et Irina Vatav Chisinau Moldova

Valentina et Boris et Irina Vatav Chisinau Moldova

Valentina et Boris Vatav le cousin de mon père Chisinau Moldova 2015

Valentina et Boris Vatav le cousin de mon père Chisinau Moldova 2015

Jesus Christ Iisus Hristos

Jesus Christ Iisus Hristos

NOTRE DAME DE LOURDES PRIEZ POUR NOUS

NOTRE DAME DE LOURDES PRIEZ POUR NOUS

Olivia Maria Marcov 1 Octombrie 2014 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov 1 Octombrie 2014 Bucharest Romania

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC ATOTTIITORUL

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC ATOTTIITORUL

Olivia Maria MARCOV 5 Ianuarie Janvier 2016 Bucharest Romania

Olivia Maria MARCOV 5 Ianuarie Janvier 2016 Bucharest Romania

Le mot de Jesus Christ Le Verbe Dieu Sfinte Dumnezeule Sfinte Tare Sfinte Fara de Moarte

Le mot de Jesus Christ Le Verbe Dieu Sfinte Dumnezeule Sfinte Tare Sfinte Fara de Moarte

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC

Jesus Misericordia ISUS CRISTOS SI COROANA DE SPINI PATIMILE

Jesus Misericordia ISUS CRISTOS SI COROANA DE SPINI PATIMILE

Olivia Marcov Bogdan Buzoianu 31 janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIE

Olivia Marcov Bogdan Buzoianu 31 janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIE

Maica Domnului icoana Sf Ap Luca aici MD Vladimir

Maica Domnului icoana Sf Ap Luca aici MD Vladimir

Saint Padre Pio NOS LARMES AU CIEL

Saint Padre Pio NOS LARMES AU CIEL

Profesor fizica Ion MANEA Olivia Marcov cl 12 V 1986 Liceul N Balcescu Colegiul Sf SAVA Bucuresti

Profesor fizica Ion MANEA Olivia Marcov cl 12 V 1986 Liceul N Balcescu Colegiul Sf SAVA Bucuresti

Olivia Maria Marcov Icône de la Mère de Dieu Salvatrice et Secours des Affligés Bucarest Romania

Olivia Maria Marcov Icône de la Mère de Dieu Salvatrice et Secours des Affligés  Bucarest Romania

Silviu Marcov mon frère fratele meu Bucarest Romania

Silviu Marcov mon frère fratele meu Bucarest Romania

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 Bucarest Roumanie 2016

Nasterea Domnului La Naissance du Petit Jésus

Nasterea Domnului La Naissance du Petit Jésus

Jésus-Christ

Jésus-Christ

Nicolae Marcov tata si prof.Constantin Udriste

Nicolae Marcov tata si prof.Constantin Udriste
20 iulie 2012

Camelia,Mihai, Maria SMICALA, Romania v.Finland

Camelia,Mihai, Maria SMICALA, Romania v.Finland

Fecioara Maria pentru ROMANIA de la Jude DUC THANG NGO

Fecioara Maria pentru ROMANIA de la Jude DUC THANG NGO

joi, 31 ianuarie 2013

Strategii de coping si stilul interpersonal al pacientului. Tipuri “dificile” de pacienti : Pacientii paranoizi

Strategii de coping si stilul interpersonal al pacientului
Tipuri “dificile” de pacienti : Pacientii paranoizi

Pacientii paranoizi

Etichetati drept “reci”, seriosi, critici, rezervati si defensivi, acesti pacienti contin trãsãturi ale personalitãtii paranoide si antisociale, stabilite în DSM-III-R ( APA, 1987 ).
Pentru acestia, lumea apare ca fiind amenintãtoare si ostilã. Nu au încredere în altii, pentru cã se tem de faptul cã informatiile vor fi folosite împotriva lor.
Hipervigilenti, iau mãsuri de protectie împotriva oricãrei amenintãri percepute.
Sinceritatea, loialitatea si fidelitatea altora sunt puse la îndoialã
Manifestã o dorintã excesivã de a fi independenti, mergând pânã la culmea egocentrismului si a importantei de sine exagerate.
Acesti pacienti trebuie sã fie antrenati în terapie cu mare grijã. Un terapeut care nu dovedeste un bun autocontrol poate submina încrederea pacientului în procesul psihoterapeutic.
Terapeutul trebuie sã fie curtenitor, atent în alegerea cuvintelor, foarte clar în oferirea informatiilor, dar si tolerant, fãrã a adopta un comportament submisiv sau, dimpotrivã, un aer de prea mare autoritate si prestigiu.
Moralizarea pacientilor sau expunerea punctelor de vedere personale ale terapeutilor, trebuie, pe cât posibil, evitate.
Utilizarea sugestiilor indirecte, precum si acceptarea lumii paranoide a pacientilor lor, reprezintã un mijloc eficient de înrolare a acestora în terapie.
Teama paranoidului de a nu-si pierde independenta si puterea de a domina evenimentele, trebuie manevratã cu mare abilitate de terapeut.



( extras din Tehnici psihoterapeutice, Odette Gîrlasu-Dimitriu, doctor in Psihologie si psihoterapeut, Facultatea de Psihologie-Sociologie si Stiinte Politice a Universitatii “Hyperion”, intre 1991-1998 cercetator stiintific la Institutul de Filozofie si Psihologie al Academiei Romane “C.R.Motru”, departamentul de Psihologie medicala si psihoterapie, sub conducerea prof.univ.dr. Irina Holdevici, Ed. Victor, Bucuresti, 2004 )

Strategii de coping si stilul interpersonal al pacientului. Tipuri “dificile” de pacienti : Pacientii dominatori

Strategii de coping si stilul interpersonal al pacientului
Tipuri “dificile” de pacienti : Pacientii dominatori

H.S. Sullivan ( 1953 ) a fost unul dintre primii autori care a recunoscut rolul important al interactiunii si comunicãrii, în Etiologia si tratamentul diverselor tulburãri psihopatologice.
Oamenii tind sã dezvolte propriul lor stil interactional, care devine cu atât mai clar, în mãsura în care este mai putin variat si mai consistent.
Schaap si colab. ( 1996, pag.64-67 ) au analizat problemele legate de motivatia pentru psihoterapie a pacientilor, în contextul caracteristicilor personalitãtii lor ( apud Keijsers, 1990 ).
Aceste dificultãti se datoreazã în mare parte rigiditãtii pattern-ului lor interactional.
În aceastã perspectivã, au fost definite urmãtoarele tipuri « dificile » de pacienti :

Pacientii dominatori

Etichetati drept încrezãtori în sine, dominanti si competitivi, autoritar-despotici, acesti pacienti contin trãsãturi ale personalitãtii narcisiste si obsesivo-compulsive stabilite în DSM-III-R ( APA, 1987 ).
Pacientii dominatori dovedesc o lipsã de empatie manifestatã într-o mare varietate de contexte.
Se caracterizeazã prin modul lor autoîncrezãtor si coercitiv de interactiune cu ceilalti, fiind independenti, energici si, într-o anumitã mãsurã, atrãgãtori.
În vederea motivãrii acestor pacienti pentru psihoterapie, terapeutul ar trebui sã-i trateze într-o manierã curtenitoare si plinã de respect.
Adeseori, apar dificultãti în asumarea rolului lor de pacient, si a pozitiei lor ( dependente ) în psihoterapie.
De aceea, terapeutul trebuie sã-i asculte cu mare interes, sã-i sfãtuiascã oarecum putin, si sã respecte modul în care s-au descurcat pânã în momentul de fatã.
Propunerile si sfaturile pentru schimbare, vor fi prezentate într-o asemenea manierã, încât sã li se ofere mereu posibilitatea de a face o alegere.



( extras din Tehnici psihoterapeutice, Odette Gîrlasu-Dimitriu, doctor in Psihologie si psihoterapeut, Facultatea de Psihologie-Sociologie si Stiinte Politice a Universitatii “Hyperion”, intre 1991-1998 cercetator stiintific la Institutul de Filozofie si Psihologie al Academiei Romane “C.R.Motru”, departamentul de Psihologie medicala si psihoterapie, sub conducerea prof.univ.dr. Irina Holdevici, Ed. Victor, Bucuresti, 2004 )

Cãsãtoria crestinã ( 3 ) ( Episcopii din Belgia )

Cãsãtoria crestinã ( 3 ) ( Episcopii din Belgia )

Familia, o “micã Bisericã” în lume


Preotia împãrãteascã a laicilor se exercitã în viata de toate zilele, mai ales în viata de cãsãtorie.
Astfel, dupã chemarea proprie si sustinuti de un sacrament special, sotii se ajutã reciproc în viata conjugalã si familialã.
Copiii lor sunt chemati sã devinã membri ai poporului lui Dumnezeu ; pãrintii îi vor creste întru credintã, si vor favoriza dezvoltarea vocatiilor pe care Dumnezeu le dã fiecãruia.
În familie sotii si copiii se sfintesc, si sfintesc alte cãmine. De aceea, încã din primele veacuri, familia se numeste “mica Bisericã” : ea este îndemnatã sã trãiascã în comuniune si împãcare, si sã exercite misiunea întregii Biserici, spre construirea si sfintirea lumii.


( extras din Credinta Catolicã exprimatã de Episcopii din Belgia, traducere si adaptare dupã Livre de la Foi, Les Évêques de Belgique, Conferinta Episcopalã din Belgia, Bruxelles, 1987, Arhiepiscopia Romano-Catolicã de Bucuresti, 1991 )

Dacia, instantele si tiparele de comportament. Istoria dosarului în care apare Dacia : (1990?)-1998 -1999 / 2006 - 2011 ( 5 )

À brebis tondue, Dieu mesure le vent ! – God tempers the wind to the shorn lamb !
Point ne sera noyé qui doit être pendu - If you are born to be hanged, then you’ll never drown !

Dacia, instantele si tiparele de comportament
Istoria dosarului în care apare Dacia : (1990?)-1998 -1999 / 2006 - 2011 ( 5 )


Constitutia României, revizuitã în 2003 si azi în vigoare, articolul 125 intitulat “Statutul judecãtorilor” :
Alineatul 1 : Judecãtorii numiti de Presedintele României sunt inamovibili, în conditiile legii.
Alineatul 2 : Propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judecãtorilor sunt de competenta Consiliului Superior al Magistraturii, în conditiile legii sale organice.
Alineatul 3 : Functia de judecãtor este incompatibilã cu orice altã functie publicã sau privatã, cu exceptia functiilor didactice din învãtãmântul superior.


“Momentul care a cauzat cea mai gravã escaladare a stãrii de tensiune a fost acela în care am sesizat Inspectiei Judiciare faptul cã am fost înlocuitã în completul de judecatã ce solutiona în apel dosarul nr. 26867 / 3 / 2006 în care apelant era SC Automobile Dacia SA, la termenul din 1.11.2011 în care dosarul a rãmas în pronuntare. Pentru ca în locul meu sã poatã intra învinuita Dãnãilã Ruxandra Ileana, a fost nevoie de modificarea planificãrii în sedinte, deoarece învinuita nu se afla nici mãcar în planificarea de permanentã, în planificare initialã. Mai mult, în aceeasi zi în care am semnalt acest aspect conducerii Curtii, am primit un avertisment sever din partea învinuitului Lupascu Dan care m-a avertizat cã se vor lua mãsuri împotriva mea.”


“Sunt judecãtor la Curtea de Apel Bucuresti începând cu luna februarie 2006, însã am lipsit din instantã în perioada octombrie 2008 – ianuarie 2010, deoarece am beneficiat de un concediu de studii, în scopul absolvirii unor cursuri de Master în specializarea proprietate intelectualã, specialitate în care îmi desfãsor activitatea din ianuarie 2004.
La întoarcerea mea în instantã, am gãsit la conducerea Sectiei pe doamna judecãtor Ileana Ruxandra Dãnãilã, care la data plecãrii mele nici nu era judecãtor la Curtea de Apel, nu lucrase niciodatã în specializarea proprietate intelectualã, si pe care nu o întâlnisem niciodatã anterior.
De asemenea, din colectivul de judecãtori existent în luna octombrie 2008, am regãsit doar douã colege.
La numai 2 luni de la întoarcerea mea în instantã, în luna aprilie 2010, presedinta Sectiei a început presiuni insistente, care urmãreau mutarea mea de pe Sectia de Proprietate Intelectualã.
În aceste încercãri care s-au repetat în timp si care, practic nu au încetat niciodatã pânã în prezent [ *** data Plângerii nr. 154 din 7 ianuarie 2013, înregistratã la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie ], au contribuit încã din primãvara lui 2010, învinuitele Savonea Lia în calitatea sa, la acea datã de presedinte cu delegatie al Curtii de Apel Bucuresti, si Ghica Alina, la acea datã presedintã a Sectiei de Contencios Administrativ unde urma sã fiu mutatã, cu ignorarea oricãtor prevederi ale Regulamentului de Organizare Interioarã, sau ale Statutului magistratului, a Principiului inamovibilitãtii judecãtorului.
Acesta este debutul unor situatii de sicanare neîncetatã, care în decursul celor 3 ani scursi de atunci, nu numai cã nu a încetat, dar s-a radicalizat în asemenea mãsurã, încât, începând cu luna ianuarie 2012 mi s-a cerut insistent sã plec din instantã, atât de cãtre învinuitul Lupascu Dan, al cãrui mandat a expirat la începutul lunii iulie 2012, cât si de cãtre actuala presedintã, învinuita Savonea Lia, de cãtre alti membri ai Colegiului de Conducere al Curtii de Apel Bucuresti.
[ ... ]
În plus, apostrofãrile violente care nu au lipsit ca modalitate de intimidare, încã din aprilie 2010, au fost dublate de mijloace de presiune, care au avut ca efect imposibilitatea efectivã de exercitare a atributiilor specifice statutului de judecãtor.
Astfel, începând cu sfârsitul lunii ianuarie 2012, pânã în data de 4 octombrie 2012, mi s-a interzis zilnic, accesul la Intranet-ul instantei de pe calculatorul personal, si astfel, accesul la folderele din public-ul grefierelor, unde erau stocate forma scanatã a hotãrârilor pe care urma sã le analizez în redactarea Deciziilor pronuntate, la baza legislativã si la cãsuta postalã profesionalã.
În plus, începând cu luna februarie, am fost constant eliminatã din Planificarea în sedintele de judecatã, pânã când, în lunile noiembrie si decembrie [ * 2012 ] nu am mai fost planificatã deloc în sedinte.
În momentul când am solicitat sprijinul învinuitului Lupascu Dan, în calitatea sa de presedinte al Curtii [ de Apel Bucuresti ], în vederea remedierii acestei probleme, acesta mi-a rãspuns : “Plecati de aici, doamna judecãtor, gãsiti-vã loc în altã parte ! ».
Întreruperea constantã, a accesului meu la Intranet-ul instantei, a încetat numai dupã ce, în seara zilei de 4 octombrie 2012, am fãcut cunoscute aceste împrejurãri, prin intermediul postului de televiziune Antena 3.
Mai mult, [ în ] octombrie 2012, nu am mai primit indemnizatia decât în procent de cca 65 % ( octombrie 2012 ), sau de 87 % ( noiembrie 2012 ).
Totodatã, începând cu luna ianuarie 2012, sicanelor si presiunilor exercitate de cãtre conducerea Curtii de Apel, li s-au alãturat nenumãrate sesizãri ale Inspectiei Judiciare, de cãtre Colegiul de Conducere al Curtii de Apel Bucuresti, si cercetãri efectuate de cãtre inspectori care nu îmi aduceau la cunostintã ce împrejurãri cerceteazã, si care sunt încadrãrile în prevederile articolului 99 din Legea 304 / 2004, sau redau tendentios declaratiile mele, formulate în apãrare.
Începând cu luna ianuarie 2012, am fost constant înlocuitã în Planificarea sedintelor de judecatã, pânã când, în lunile noiembrie si decembrie 2012, am fost eliminatã definitiv din compunerea oricãrui complet de judecatã, iar deciziile Colegiului de Conducere, prin care se dispuneau aceste mãsuri, erau atasate în dosarele în care, anterior fãcusem parte din complet, mentionându-se cã s-a dispus modificarea componentei completului « datã fiind imposibilitatea constituirii completelor cu doamna Mihaela Ciocea ».
Desi nu am reusit niciodatã sã stabilesc un dialog cu conducerea Curtii [ de Apel Bucuresti ] în toatã aceastã perioadã, deoarece nu reuseam sã fiu primitã în audientã, decât pentru a mi se aduce la cunostintã, noi si noi acuzatii, bazate pe fapte absolut imaginare, odatã cu eliminarea din Planificarea sedintelor de judecatã, din lunile octombrie si noiembrie 2012, învinuita Savonea Lia, personal mi-a cerut, în mod repetat, sã gãsesc o modalitate în care sã mã transfer la altã instantã, sau sã îmi caut alt loc de muncã. »

.......................

( Extras din Plângerea nr. 154 din 07 ianuarie 2013, înregistratã la Ministerul Public, Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Resurse Umane si Documentare, Biroul registraturã generalã, arhivã si grefã, formulatã de Mihaela-Lãmâita Ciocea, judecãtoare  a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a IX-a Civilã si pentru cauze de Proprietate Intelectualã )

Lectura plângerii de mai sus ne-a fost înfãtisatã si recomandatã de ziarul « Lumea Justitiei » sau luju.ro, într-un articol publicat la data de 10 ianuarie 2013, sub titlul “RAZBOIUL ROBELOR – Judecatoarea Mihaela Ciocea, de la Curtea de Apel Bucuresti, a depus plangere penala la PICCJ impotriva...”, la rubrica Dezvaluiri – Anchete a ziarului.

Iatã si titlul complet al articolului : „RAZBOIUL ROBELOR – Judecatoarea Mihaela Ciocea, de la Curtea de Apel Bucuresti, a depus plangere penala la PICCJ impotriva presedintei Lia Savonea, a ex-presedintelui Dan Lupascu si a judecatoarelor Alina Ghica si Ileana Danaila acuzandu-i pe toti de santaj si solicitandu-le zeci de mii de euro daune morale. Conducerea Curtii de Apel Bucuresti sustine ca detine probe ca situatia reala este alta decat cea reclamata de Ciocea (Plangerea penala)
Joi, 10 ianuarie 2013 16:29 | Scris de Adina A. STANCU - Razvan SAVALIUC |  |  |
Dezvaluiri – Anchete”
Sursa : www.luju.ro ( Lumea Justitiei )

Metoda observatiei

Metoda observatiei


Observatia ca metodã, constã într-o urmãrire atentã si sistematicã a unor reactii psihice, cu scopul de a sesiza aspectele lor esentiale.
În psihologie existã douã feluri de observatii, dupã cum urmãrim reactiile psihice exterioare ale unei persoane, sau propriile noastre procese psihice.
Introspectia este tocmai aceasta observatie atentã, a propriilor noastre trãiri, insesizabile din exterior ( îmi amintesc de bunica mea, si îmi dau seama cât de mult tineam la ea ; mã gândesc la o problemã de geometrie, si constat cã nu o pot rezolva, fiindcã nu-mi aduc aminte o teoremã, etc. ).
Introspectia are la bazã o proprietate unicã si caracteristicã omului : dedublarea, acea însusire de a trãi o stare, si de a fi constient de ea, în acelasi timp.
Introspectia a fost si este mult utilizatã de filosofi. Veacuri de-a rândul, ea a constituit principala sursã de consideratii psihologice.
Secolul XX a început însã printr-o virulentã criticã adusã acestei metode.
Iatã principalele obiectii :
a.      Este o investigatie strict individualã, nimeni nu poate verifica adevãrul celor afirmate ( nimeni nu poate vedea imaginile, visele pe care un subiect le descrie ) ;
b.      Este subiectivã : ceea ce afirmãm despre noi, este influentat de idei preconcepute ; chiar fãrã sã vrem, tindem sã ne prezentãm într-o luminã favorabilã, sã scãpãm din vedere aspectele ce nu ne convin ;
c.       Introspectia ne dã o imagine foarte incompletã. Dacã recurgem la memorie, memoria e lacunarã, multe se uitã ; în timpul unor fenomene intense cum sunt emotiile s.a., nu ne mai putem observa – orice încercare în acest sens, altereazã emotia ; apoi, multe aspecte din viata noastrã psihicã sunt inconstiente ( cazul unui tânãr care este îndrãgostit ; toti cei din jur îsi dau seama, doar el nu e constient, si vorbeste cu seninãtate de o “purã camaraderie” ) ;
d.      Se sustine cã, nici nu existã o introspectie, de fapt e vorba de o promptã retrospectie, de o rapidã examinare a ceea ce s-a întâmplat, cu o fractiune de secundã înainte.
Cu toate aceste deficiente reale, practic nu s-a putut renunta niciodatã la aceastã metodã, deoarece e aproape imposibilã cunoasterea motivelor adevãrate, a atitudinilor, a viselor, a aspiratiilor cuiva, fãrã a recurge la datele introspective.
Asa încât introspectia, criticatã pe fatã, a fost introdusã în cercetare “pe scara din dos” : prin intermediul convorbirilor si al chestionarelor, întrebând subiectii despre trãiri pe care ei le cunosc numai pe baza introspectiei ( ce doresc, de ce se tem, ce le place, etc. ).
Alte procedee ar fi, cerinta subiectului de a se descrie ( “Cine sunt eu ?” ), sau de a se caracteriza printr-o listã de adjective.
Chiar dacã, în unele rãspunsuri persoana investigatã recurge la reamintirea unei comportãri proprii, la multe din ele aportul introspectii e hotãrâtor.
Or, introspectia unor persoane fãrã o pregãtire specialã, fãrã puncte de reper, face ca dezavantajele acestei metode sã se amplifice.
Mai bune sunt rezultatele, când introspectia se desfãsoarã într-un cadru bine delimitat : vom vedea cã s-a folosit si o metodã a “introspectiei experimentale”.
În ce conditii putem avea încredere, în datele obtinute prin introspectie ?
Asa cum precizeazã W. Traxel, atunci când ele rezistã la proba obiectivitãtii empirice, ceea ce înseamnã ca datele sã coincidã la un numãr mare de persoane neselectionate ( si interogate în mod separat ).

Când urmrim manifestãrile exterioare ale altor persoane, vorbim de extrospectie, de observatie externã.
Suntem atenti la faptele, replicile, expresiile lor.
Desigur, aceastã formã de observatie permite o mai usoarã confruntare între mai multe persoane, si o mai facilã realizare a unui consens – în comparatie cu introspectia.
Dar în psihologie si observatia externã se loveste de mari dificultãti.
Punând mai multe persoane sã observe, simultan, un scurt fim în care actioneazã un personaj si cerându-le apoi o serie de aprecieri, privind conduita si caracteristicile sale psihice, apar numeroase deosebiri, unele fiind chiar contradictorii.
De unde aceste nepotriviri ?
Mai întâi, chiar simpla perceptie a unor obiecte se dovedeste a fi selectivã, darãmite atunci când e vorba de o fiintã umanã, care se miscã, vorbeste, râde sau plânge, etc. : numãrul de detalii ce se succed foarte rapid e mare, si multe pot scãpa atentiei.
În functie de ipotezele pe care un observator si le schiteazã imediat, el va selecta îndeosebi unele amãnunte pe care un altul le poate neglija.
În al doilea rând, noi nu percepm fenomenele psihice în integritatea lor, ci doar manifestãrile lor exterioare, iar între acestea si latura lor internã, cauzele lor interioare, relatia e foarte complexã.
Aceeasi reactie externã poate avea cauze foarte deosebite.
Iatã, de exemplu, profesoara de literaturã, dupã ce citeste, plinã de sentiment, o schitã de Brãtescu-Voinesti, observã cã, un bãietel a lãcrimat.
Ea poate sã considere lacrimile ca fiind un rezultat al încântãrii estetice.
Dar, poate cã scolarul si-a amintit de un necaz trãit de el, sau este foarte rãcit, ori un coleg din spatele lui, i-a suflat în ochi, un praf lacrimogen pentru a-i controla efectul !
Uneori, exact aceeasi reactie poate proveni ( la douã persoane ) din motive foarte diferite.
Apoi, trebuie sã putem distinge o manifestare caracteristicã de una întâmplãtoare, ceea ce nu este deloc simplu.
Faptul cã, o persoanã se exteriorizeazã violent într-o situatie, nu înseamnã cã ar avea un temperament coleric – depinde de valoarea si sensul situatiei.
Tot asa, blândetea manifestatã de cineva, în mod obisnuit, poate fi doar o mascã acoperind o fire veninoasã.
În fine, prezenta unei persoane care observã, poate schimba fundamental conduita celorlalti.
Aproape nimeni nu se poartã la fel când se stie singur, ca atunci când este urmãrit de altii.
Toate aceste aspecte fac evidentã necesitatea respectãrii anumitor conditii, pentru ca sã fim siguri de obtinerea unor informatii obiective, de valoarea stiintificã.
a.      O primã cerintã, este aceea de a ne clarifica, din capul locului, ce urmãrim sã constatãm, ce aspecte ale comportãrii, în ce situatii si în care moment. În felul acesta, evitãm a scãpa din vedere fapte, reactii importante pentru ipoteza pe care ne-o schitãm, în legãturã cu persoana observatã, ori cu fenomenul avut în vedere.
b.      Trebuie sã ne asigurãm de posibilitatea unor numeroase observatii, pentru a putea discerne ceea ce este esential, caracteristic, de ceea ce este secundar. În acest sens, este important nu numai numãrul de fapte, ci si varietatea lor, varietatea conditiilor în care observãm. Uniformitatea conditiilor în care cunoastem pe cineva, riscã sã ducã la greseli mari, în ce priveste aprecierea ei. Personajul Nora din piesa lui Ibsen, mãrturiseste cã, desi mãritatã cu sotul ei, de mai multi ani, si având doi copii cu el, totusi nu l-a cunoscut cu adevãrat. Explicatia constã într-o relatie desfãsuratã mereu în aceleasi conditii, când bãrbatul o trata ca pe un copil, ca pe o pãpusã de care trebuie sã ai grijã, sã o alinti, dar care nu are nici dreptul, nici posibilitatea de discernãmânt în problemele serioase ale vietii. Abia când a survenit un eveniment grav, si-a putut da seama Nora de imaginea realã a sotului despre ea însãsi. Asadar, un scolar trebuie urmãrit, nu doar în timpul lectiei, ci si în recreatii, acasã la el, pe stradã ; uneori, comportamentul sãu diferã mult în afara scolii, fatã de cel din clasã.
c.       Pentru a putea interpreta corect, se cere notãm cât mai exact observatiile noastre, dar în asa fel încât sã se distingã net faptele, de eventualele interpretãri ( necesare, însã posibil sã fie modificate ). Ch. Darwin insista sã notãm imediat, mai ale datele care par a contrazice ipotezele noastre, fiindcã pe acestea avem tendinta de a le uita – fãrã intentie.
d.      E bine ca persoana observatã sã nu-si dea seama de aceastã situatie, pentru a reactiona în mod firesc. Putem realiza acest lucru, dacã facem parte dintr-un grup în care se aflã subiectul ce ne preocupã, si-l vom urmãri prin scurte priviri în momentele favorabile. O privire insistentã deranjeazã.

Desigur, în cazul unor cercetãri de Laborator se pot folosi tot felul de aparate de înregistrare a pulsului, tensiunii arteriale, curentilor electrici din piele, muschi sau de pe creier ( electroencefalograme ).
De altfel, si în ambianta obisnuitã se poate filma subiectul, se poate utiliza casetofonul, însã în toate aceste cazuri, subiectul va sti cã se aflã sub observatie, ceea ce uneori este dãunãtor.
Dacã vrem sã evitãm aceastã situatie, câteodatã trebuie sã renuntãm chiar si la înregistrarea prin scris, amânând-o dupã terminarea observatiei ( dar nu mult timp, cãci altfel vom omite multe lucruri si aceasta poate diminua enorm, valoarea investigatiei ).
În ce priveste tehnica înregistrãrii, informatiile fie cã le consemnãm în mod cursiv, pe mãsurã ce le înregistrãm, fie ne pregãtim o Fisã, în care trecem obiectivele principale sau mai bine, o serie de întrebãri solicitând observatii precise.
Observatia nu se încheie cu înregistrarea informatiilor obtinute.
Principalul constã într-o interpretare corectã a materialului, pentru a nu confunda aparenta cu esenta, secundarul cu caracteristicul.
De aceea, nici nu este bine sã începem observatiile înainte de a ne fi schitat o ipotezã, si solutiile posibile.
Altfel, apare riscul unor informatii lipsite de coerentã.
Claude Bernard, ilustrul medic din secolul trecut, scria : “un fapt nu valoreazã nimic prin el însusi, el nu valoreazã decât prin ideea care i se ataseazã, sau prin proba pe care o aduce”.
Acelasi lucru îl subliniazã si un vechi proverb oriental : “Eruditia ( înteleasã ca un bagaj de cunostinte ) nu este stiintã, asa cum nici cãrãmizile nu sunt casã”.
Faptele, informatiile trebuie legate în ipoteze, argumente, probe, demonstratii – numai asa ele contribuie la progresul cunoasterii, al stiintei.
În interpretarea observatiilor, tinem cont de context, de situatie, cât si de atitudinile, expresiile subiectului.
Din pãcate, nici acestea nu se descifreazã usor : si în cazul lor existã multiple particularitãti de interpretare.
Pentru clarificare, ne poate ajuta mult o convorbire cu persoana.
Convorbirea constituie ea însãsi o metodã.



( extras din Psihologie generalã, Andrei Cosmovici profesor de psihologie la Universitatea “Al.I.Cuza”, Ed. Collegium Polirom, Iasi, 1996 )


Metodele psihometrice ( 2 )

Metodele psihometrice ( 2 )


Testele, în general, au o mare utilitate în psihologie. Ele sunt folosite ca instrumente de cercetare în vederea psihodiagnozei.
De exemplu, Nicolae Mitrofan ( 1997 ) le gãseste aplicabilitatea în testarea psihologicã a copilului mic.
Pavel Muresan ( 1987 ) le integra în universul cromatic al omului, preferinta pentru culoare fiind “oglinda universului nostru interior”.
Testele pot servi însã si ca mijloc de autocunoastere si autoevaluare. În ultimul timp au apãrut o multitudine de lucrãri, dedicate prezentãrii diferitelor teste menite a-i ajuta pe oameni sã se cunoascã mai bine ( vezi Neculau, 1997, 1998 ; Arãdãvoaicei si Popescu, 1998, 1999, etc. ).
Testul este considerat uneori o metodã experimentalã, sau o varietate de experiment.
În realitate, testul si experimentul se diferentiazã atât prin scopul pe care îl au, cât si prin tehnicile utilizate.
Dacã pornim chiar de la definitia lor, vom constata cã experimentul tinde spre stabilizarea unor relatii de tip cauzal, pentru a ajunge la formularea unor legitãti psihologice, în timp ce testul presupune mãsurarea obiectivã si standardizatã a unui esantion de comportament.
Alexandru Rosca adaugã la aceastã diferentiere si o alta, arãtând cã testul nu implicã manipularea activã a unei variabile independente.
Chiar dacã, în cazul lui se vorbeste de existenta unei variabile independente, aceasta este nonexperimentalã, neputând fi variatã de cercetãtor.
Aplicând un test de memorie, vom afla câte cuvinte retine un copil de 6 ani, si câte retine unul de 7 ani.
Vârsta, ca variabilã independentã, este datã, si nicidecum variatã de cercetãtor.
În test, variabila independentã nu constituie altceva, decât criteriul de selectie a subiectilor.
Desi între test si experiment exist diferente semnificativa, ele pot trece unul în altul.
De exemplu, unele teste de memorie sunt folosite ca situatii sau stimuli în cercetarea experimentalã, pentru a se studia modul de memorare a cuvintelor izolate, a frazelor, a versurilor, etc.
La rândul ei, o situatie experimentalã, dacã este standardizatã, se transformã în test.
Timpul de reactie studiat  în laborator, în functie de o serie de particularitãti ale stimulilor ( intensitate, similaritate, etc. ) poate fi aplicat si ca probã de selectie a soferilor sau aviatorilor ( vezi Rosca, 1978, pp. 32-33 ).
Desi oferã mari posibilitãti în diagnoza nivelului de dezvoltare a însusirilor psihice, testele au si suficiente limite, datorate mai ales modului lor de concepere, de aplicare si de valorificare a rezultatelor.
Alexandru Rosca ( 1963 ) aratã cã, testele iau în considerare rezultatul, dar nu si felul în care se ajunge la obtinerea lui.
Anne Anastasi ( 1969 ), fãcând o analizã mai subtilã, a cauzelor care au condus chiar la o revoltã “antitest”, considera cã acestea sunt :
  1. confuziile si ambiguitãtile continute de test ;
  2. ignorarea de cãtre autorul testului, a deosebirilor de nivel cultural al subiectilor ;
  3. rigiditatea clasificãrilor ;
  4. imposibilitatea psihologului, de a formula un prognostic pornind numai de la rezultatele testului.

Un exemplu tipic care atestã importanta determinãrii socio-cultural a testului, a fost dat de S.L. Pressey ( 1933 ). El relateazã cazul unui psiholog, care aplica scara metricã Binet-Simon, adaptatã realitãtilor americane, pe un copil de 12 ani dintr-o regiune muntoasã din Kentucky, unde scolile erau extrem de rare.
( 1 ) Psihologul adreseazã urmãtoarea întrebare : “Presupunând cã ai zece centi si îti cumperi bomboane de sase centi, câti bani îti mai rãmân ?”, la care copilul rãspunde : “N-am avut niciodatã zece centi si chiar dacã i-as avea, nu i-as cheltui pe bomboane. Mama stie sã le prepare singurã”.
( 2 ) Atunci, psihologul schimbã enuntul problemei : “Dacã duci cele zece vaci ale tatãlui tãu la pãscut, si sase dintre ele se rãtãcesc, cu câte vaci te întorci acasã ?”
Rãspunsul prompt, al copilului a fost : “Noi n-avem nicio vacã, dar dacã am avea si as pierde sase, n-as mai îndrãzni sã mã întorc acasã”.
( 3 ) Nepierzându-si curajul, psihologul reformuleazã întrebarea : “Dacã într-o scoalã sunt zece elevi, si sase lipsesc pentru cã s-au îmbolnãvit de pojar, câti scolari mai rãmân în clasã ? “.
Si iatã rãspunsul primit : “Niciunul, pentru cã ceilalti s-ar teme sã nu ia si ei pojar”.
Pentru a spori utilitatea si eficienta testelor, în general este necesarã respectarea urmãtoarelor recomandãri :
  1. crearea unor teste, în concordantã cu specificul socio-cultural al populatiei, pe care acestea urmeazã a fi aplicate ;
  2. adaptarea celor deja elaborate, la specificul culturilor pe care se vor aplica ;
  3. utilizarea, nu doar a unui singur test, ci a unor baterii de teste ;
  4. corelarea rezultatelor obtinute, prin aplicarea testelor, cu rezultatele obtinute, prin aplicarea altor metode de cercetare ;
  5. coroborarea rezultatelor de la teste, cu rezultatele obtinute în activitatea practicã.

Pornind de la considerentul cã, multã vreme psihometria a fost atasatã domeniului particular al Psihofizicii, si mai ales al testelor, mai recent se militeazã pentru lãrgirea sferei acestei notiuni ( vezi Dickes et al., 1994 ).
Se propune o viziune de ansamblu a problemelor de mãsurare întalnite în psihologia stiintificã, începând cu :
  1. definirea conceptelor, continuând cu
  2. elaborarea observatiilor,
  3. constructia testelor,
  4. redactarea chestionarului, si
  5. terminând cu analiza datelor.
O asemenea extensie este absolut necesarã, deoarece multã vreme cei care au mãsurat personalitatea, inteligenta sau atitudinile au procedat, spun autorii cu ironie, dar si exagerând, ca Dl Jourdain, celebrul personaj al lui Molière, “fãcând prozã fãrã sã stie”, adicã fãrã sã se întrebe asupra, a ceea ce fac.



( Extras din Introducere în psihologie, editia a III-a, Mielu Zlate, Ed.Polirom, 2000, Iasi )