Stela Moraru-Pavel, Mihaela-Victoria Munteanu, Olivia-Maria Marcov iunie 2009, USH, Drept

Stela Moraru-Pavel, Mihaela-Victoria Munteanu, Olivia-Maria Marcov iunie 2009, USH, Drept

Petrutu Crãciunas anii 1976 la Marea Mediterana Algeria

Petrutu Crãciunas anii 1976 la Marea Mediterana Algeria

Clasa 9-12 V 1982-1986 in 7 iulie 2006 liceul N Balcescu Bucuresti, Romania

Clasa 9-12 V 1982-1986 in 7 iulie 2006 liceul N Balcescu Bucuresti, Romania

Clasa 12 V Colegiul National Sf Sava promotia 1986

Clasa 12 V Colegiul National Sf Sava promotia 1986

Jésus-Christ, Jezu Ufam Tobie, Isuse mã încred in tine

Jésus-Christ, Jezu Ufam Tobie, Isuse mã încred in tine

Iulia Motoc Bucharest Romania CEDO

Iulia Motoc Bucharest Romania CEDO

Iulia Motoc Patriarhie, Turnul Clopotnita din 1698, 8 septembrie 2013

Iulia Motoc Patriarhie, Turnul Clopotnita din 1698, 8 septembrie 2013

Petrutu, prietenul meu din copilaria, Aurora si Tutzu (Petru) Craciunas parintii lui (Algeria)

Petrutu, prietenul meu din copilaria, Aurora si Tutzu (Petru) Craciunas parintii lui (Algeria)

Sr Dominique, Renée, Olivia, Corina R., Anca, Victoria si Iudit (Ungaria), Ruxandra, Monica ...

Sr Dominique, Renée, Olivia, Corina R., Anca, Victoria si Iudit (Ungaria), Ruxandra, Monica ...

Petrutu Crãciunas si Stephanie White Mountain

Petrutu Crãciunas si Stephanie White Mountain

Sr. Georges, Renée, Marie-Lucie, Suzanne, Octavie, Dominique, RDC Constantine

Sr. Georges, Renée, Marie-Lucie, Suzanne, Octavie, Dominique, RDC Constantine

Olivia Maria Marcov si Corina Resl Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine

Olivia Maria Marcov si Corina Resl Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine

Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine Algeria 1972 1976

Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine Algeria 1972 1976

Mihai Miriunis, Laura Simion, Mihai-Ionut Taciu colegii mei de facultate

Mihai Miriunis, Laura Simion, Mihai-Ionut Taciu colegii mei de facultate

Peter-Jacob Hehn Petrutu's friend Canada

Peter-Jacob Hehn Petrutu's friend Canada

Prof.dr.Dorel Zugravescu, ing.J.-B.Deloly, Olivia Maria Marcov, prof.dr.Ieronim Mihaila

Prof.dr.Dorel Zugravescu, ing.J.-B.Deloly, Olivia Maria Marcov, prof.dr.Ieronim Mihaila

Iulia Motoc 15 august 2013

Iulia Motoc 15 august 2013

Laura Simion, colega mea de la Drept, USH, Bucharest

Laura Simion, colega mea de la Drept, USH, Bucharest

Prof.dr.NIcolae Marcov ( father ) si prof.Udriste

Prof.dr.NIcolae Marcov ( father ) si prof.Udriste

Prof.dr.Florin Munteanu si Leon Zagrean

Prof.dr.Florin Munteanu si Leon Zagrean

Prof.dr.Ieronim Mihaila, ing.J.-B.Deloly AIRAMA, Olivia Marcov

Prof.dr.Ieronim Mihaila, ing.J.-B.Deloly AIRAMA, Olivia Marcov

Jesus-Christ

Jesus-Christ

Tatal meu Nicolae Marcov, Revedere colegi liceu Gh.Sincai, promotia 1959, in 31/oct./2013

Tatal meu Nicolae Marcov, Revedere colegi liceu Gh.Sincai, promotia 1959, in 31/oct./2013

Olivia Maria N. Marcov, august 2006, Bucuresti

Olivia Maria N. Marcov, august 2006, Bucuresti

Sorin Tilie, Silviu Marcov, Olivia Maria Marcov, septembrie 2003 Bucuresti

Sorin Tilie, Silviu Marcov, Olivia Maria Marcov, septembrie 2003 Bucuresti

Olivia Maria Marcov, Alexandra Georgescu, Adrian Pafa, Bianca Eftimie, aug.2009, Bucharest

Olivia Maria Marcov, Alexandra Georgescu, Adrian Pafa, Bianca Eftimie, aug.2009, Bucharest

Stéphanie Crãciunas Peter Hehn and Stéphanie's cousin, Canada

Stéphanie Crãciunas Peter Hehn and Stéphanie's cousin, Canada

Maica Domnului cu pruncul, Rugaciune la aprinderea candelei

Maica Domnului cu pruncul, Rugaciune la aprinderea candelei

Mission to Magadan Sister Miriam praying the rosary June 24 2014

Mission to Magadan Sister Miriam praying the rosary June 24 2014

The Catholic Parish of the Sacred Heart of Jesus, Constantine Algeria 1972 1976

The Catholic Parish of the Sacred Heart of Jesus, Constantine Algeria 1972 1976

Laura Adriana Bucharest Romania July 2009

Laura Adriana Bucharest Romania July  2009

Olivia Maria Marcov December 2007 Bucharest Romania Cristi s Birthday

Olivia Maria Marcov December 2007 Bucharest Romania Cristi s Birthday

Olivia Maria Marcov si Laura Gabriela Cristea in Aparatorii Patriei anul IV 2008 2009

Olivia Maria Marcov si Laura Gabriela Cristea in Aparatorii Patriei anul IV 2008 2009

Fr Michael Shields Bronislava s gulag number Anchorage USA 2014

Fr Michael Shields Bronislava s gulag number Anchorage USA 2014

Liliana Iacob Barna 8 martie 2014 Bucuresti Romania

Liliana Iacob Barna 8 martie 2014 Bucuresti Romania

Olivia Marcov Liliana Iacob Gratiela Andreescu 20 August 1979 Bucharest Romania

Olivia Marcov Liliana Iacob Gratiela Andreescu 20 August 1979 Bucharest Romania

Liliana Iacob and Gratiela Andreescu Italy Bucharest Romania

Liliana Iacob and Gratiela Andreescu Italy Bucharest Romania

Peter Jacob Hehn Petrutu's friend CANADA

Peter Jacob Hehn Petrutu's friend CANADA

Mission to Magadan Fr Michael Shields Children Saturday Club April 29 2014

Mission to Magadan Fr Michael Shields Children Saturday Club April 29 2014

Professor Nicolae Marcov at the Faculty of Matehmatics str Academiei 14 Bucharest Spiru Haret amph

Professor Nicolae Marcov at the Faculty of Matehmatics str Academiei 14 Bucharest Spiru Haret amph

Professor Nicolae Marcov Faculty of Mathematics 14 str Academiei sector 3 Bucharest

Professor Nicolae Marcov Faculty of Mathematics 14 str Academiei sector 3 Bucharest

Iulia Motoc ORTA ITALY September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc ORTA ITALY September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc Clasa I 1973 Romania

Iulia Motoc Clasa I 1973 Romania

Professor Ieronim Mihaila Faculty of Mathematics Str Academiei 14 3rd floor Bucharest 2007

Professor Ieronim Mihaila Faculty of Mathematics Str Academiei 14 3rd floor Bucharest 2007

Olivia Maria Marcov Andrei Dobrescu 12 V 30 Martie 2007 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov Andrei Dobrescu 12 V 30 Martie 2007 Bucharest Romania

Iulia Motoc Isla Bella September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc Isla Bella September October 5 2014 Romania

Olivia Maria Marcov 1968 1969 in Str Sebastian Bucharest Romania la bunica mea Jeana Mardale

Olivia Maria Marcov 1968 1969 in Str Sebastian Bucharest Romania la bunica mea Jeana Mardale

Olivia Maria Marcov JB Deloly AIRAMA July 20 2012 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov JB Deloly AIRAMA July 20 2012 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 School Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 School Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 Bucharest Romania

Olivia Maria, Nicolae, Magdalena, Silviu Marcov, Maria, Irina Craciunas in 1980 Bucharest sector 6

Olivia Maria, Nicolae, Magdalena, Silviu Marcov, Maria, Irina Craciunas in 1980 Bucharest sector 6

Magdalena Marcov my mother and aunt Stefania Sestocenco Bucharest '60

Magdalena Marcov my mother and aunt Stefania Sestocenco Bucharest '60

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciunas' Birthday May 17 1982 Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciunas' Birthday May 17 1982 Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciuns'Birthday May 17, 1982, 2 years old, Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciuns'Birthday May 17, 1982, 2 years old, Bucharest

Olivia Maria Marcov Irina Craciunas Silviu Marcov January 1, 1983 Bucharest

Olivia Maria Marcov Irina Craciunas Silviu Marcov January 1, 1983 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr.Craciunas, Irina's Birthday, May 17, 1985 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr.Craciunas, Irina's Birthday, May 17, 1985 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr., Irina Craciunas' Birthday, May 17, 1985, Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr., Irina Craciunas' Birthday, May 17, 1985, Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov in 1969 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov in 1969 Bucharest Romania

Mission to Magadan October 29 2014

Mission to Magadan October 29 2014

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus June 4 2014 Magadan Russia USA

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus June 4 2014 Magadan Russia USA

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus Mission to Magadan E News Oct 2014

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus Mission to Magadan E News Oct 2014

The Holy Virgin Mary and the Kremlin Russia December 2014

The Holy Virgin Mary and the Kremlin Russia December 2014

Vladimir Vladimirovich Putin FB page Kremlin Ru En Jan 7 2015

Vladimir Vladimirovich Putin FB page Kremlin Ru En Jan 7 2015

MOSCOW THE CATHEDRAL OF THE IMMACULATE HEART OF MARY ANNA BELOVA

MOSCOW THE CATHEDRAL OF THE IMMACULATE HEART OF MARY ANNA BELOVA

Jesus, The Holy Mother of God Kazanskia by Irina VESELKINA RUSSIA versta-K.ru

Jesus, The Holy Mother of God Kazanskia by Irina VESELKINA RUSSIA versta-K.ru

Vladimir Putin et les enfants orphelins Russie Noel 2014

Vladimir Putin et les enfants orphelins Russie Noel 2014

God and Baby Jesus Ekaterina and Anton Daineko Belarus

God and Baby Jesus Ekaterina and Anton Daineko Belarus

Liliana Iacob Gratiela Andreescu September 2014 Bucharest Romania

Liliana Iacob Gratiela Andreescu September 2014 Bucharest Romania

Gratiela Andreescu Romania Italia

Gratiela Andreescu Romania Italia

Liliana Iacob Barna si Carina Barna 5 iulie 2015 Bucharest Romania

Liliana Iacob Barna si Carina Barna 5 iulie 2015 Bucharest Romania

Vladimir Putin Moscow Russia 2015

Vladimir Putin Moscow Russia 2015

Sr Barbara Hojda Polonia Iunie 2015

Sr Barbara Hojda Polonia Iunie 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015 Pologne

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015 Pologne

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus April 26 2015 Magadan Russia

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus April 26 2015 Magadan Russia

Father Michael Shields of The Heart of Jesus May 21 2015 The Poor Claire Sisters Ireland

Father Michael Shields of The Heart of Jesus  May 21 2015 The Poor Claire Sisters Ireland

Luminita Marina Raileanu psiholog Bucharest Romania July 4 2015

Luminita Marina Raileanu psiholog Bucharest Romania July 4 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13 Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13 Iulie 2015

Vie de Prieres JESUS CHRIST

Vie de Prieres JESUS CHRIST

Olivia Maria Nicolae MARCOV 3 decembrie 2015

Olivia Maria Nicolae MARCOV 3 decembrie 2015

Irina Vatava Moscalenco la fille de Boris Vatav Ma cousine Chisinau Moldova

Irina Vatava Moscalenco la fille de Boris Vatav Ma cousine  Chisinau Moldova

Tania Trahman la petite fille de Boris Vatav Chisinau Moldova

Tania Trahman la petite fille de Boris Vatav Chisinau Moldova

Natasa la fille aînée de Boris Vatav son mari et Tania Trahman leur fille Chisinau Moldova

Natasa la fille aînée de Boris Vatav son mari et Tania Trahman leur fille Chisinau Moldova

Irina Vatav la fille de Boris Vatav le cousin de mon père de Chisinau Moldova

Irina Vatav la fille de Boris Vatav le cousin de mon père de Chisinau Moldova

Valentina et Boris et Irina Vatav Chisinau Moldova

Valentina et Boris et Irina Vatav Chisinau Moldova

Valentina et Boris Vatav le cousin de mon père Chisinau Moldova 2015

Valentina et Boris Vatav le cousin de mon père Chisinau Moldova 2015

Jesus Christ Iisus Hristos

Jesus Christ Iisus Hristos

NOTRE DAME DE LOURDES PRIEZ POUR NOUS

NOTRE DAME DE LOURDES PRIEZ POUR NOUS

Olivia Maria Marcov 1 Octombrie 2014 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov 1 Octombrie 2014 Bucharest Romania

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC ATOTTIITORUL

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC ATOTTIITORUL

Olivia Maria MARCOV 5 Ianuarie Janvier 2016 Bucharest Romania

Olivia Maria MARCOV 5 Ianuarie Janvier 2016 Bucharest Romania

Le mot de Jesus Christ Le Verbe Dieu Sfinte Dumnezeule Sfinte Tare Sfinte Fara de Moarte

Le mot de Jesus Christ Le Verbe Dieu Sfinte Dumnezeule Sfinte Tare Sfinte Fara de Moarte

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC

Jesus Misericordia ISUS CRISTOS SI COROANA DE SPINI PATIMILE

Jesus Misericordia ISUS CRISTOS SI COROANA DE SPINI PATIMILE

Olivia Marcov Bogdan Buzoianu 31 janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIE

Olivia Marcov Bogdan Buzoianu 31 janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIE

Maica Domnului icoana Sf Ap Luca aici MD Vladimir

Maica Domnului icoana Sf Ap Luca aici MD Vladimir

Saint Padre Pio NOS LARMES AU CIEL

Saint Padre Pio NOS LARMES AU CIEL

Profesor fizica Ion MANEA Olivia Marcov cl 12 V 1986 Liceul N Balcescu Colegiul Sf SAVA Bucuresti

Profesor fizica Ion MANEA Olivia Marcov cl 12 V 1986 Liceul N Balcescu Colegiul Sf SAVA Bucuresti

Olivia Maria Marcov Icône de la Mère de Dieu Salvatrice et Secours des Affligés Bucarest Romania

Olivia Maria Marcov Icône de la Mère de Dieu Salvatrice et Secours des Affligés  Bucarest Romania

Silviu Marcov mon frère fratele meu Bucarest Romania

Silviu Marcov mon frère fratele meu Bucarest Romania

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 Bucarest Roumanie 2016

Nasterea Domnului La Naissance du Petit Jésus

Nasterea Domnului La Naissance du Petit Jésus

Jésus-Christ

Jésus-Christ

Nicolae Marcov tata si prof.Constantin Udriste

Nicolae Marcov tata si prof.Constantin Udriste
20 iulie 2012

Camelia,Mihai, Maria SMICALA, Romania v.Finland

Camelia,Mihai, Maria SMICALA, Romania v.Finland

Fecioara Maria pentru ROMANIA de la Jude DUC THANG NGO

Fecioara Maria pentru ROMANIA de la Jude DUC THANG NGO

vineri, 30 august 2013

Refugiatii si persoanele strãmutate ( 3 ). Statutul juridic al refugiatilor

Refugiatii si persoanele strãmutate ( 3 )
Statutul juridic al refugiatilor

Conventia din 1951 stabileste in primul rand obligatia refugiatilor de a se conforma legilor, regulamentelor si masurilor pentru mentinerea ordinii publice din Statul pe teritoriul caruia s-au refugiat ( articolul 2 al Conventiei din 1951 ).
In ceea ce priveste drepturile, refugiatii beneficiaza de acelasi tratament acordat, in general, strainilor ( articolul 7, alineatul 1 al Conventiei din 1951 ).
Din analiza dispozitiilor Conventiei din 1951 cu privire la statutul refugiatilor ( articolele 12 – 31 ), rezultã cã Statele-pãrti urmeaza sa acorde acestora un statut incadrat, in linii generale, de urmatorii parametri :
  1. statutul personal al refugiatului va fi cârmuit de legea Statului unde isi are domiciliul, sau daca nu are domiciliu, legea Statului unde isi are resedinta ;
  2. egalitate intre refugiati si straini, in ceea ce priveste dobandirea de bunuri mobile si imobile ;
  3. protectia dreptului de autor, a proprietatii industriale, a inventiilor, desenelor, modelelor, marcilor de fabrica etc., acordata in mod egal, prin raport cu cetatenii Statului de resedinta ;
  4. accesul la instantele judecatoresti pe teritoriul tuturor Statelor-parti la Conventie, beneficiind de acelasi tratament ca orice cetatean, inclusiv asistentã juridicã si scutirea de cautio judicatum solvi.

Cautiunea judicatum solvi reprezintã suma de bani pe care strainii, in calitate de reclamanti intr-un proces, erau obligati, in conformitate cu legile unor State, sa o depuna ca o garantie pentru cazul in care actiunea le-ar fi fost respinsa si ei ar fi fost obligati la cheltuieli de judecata si alte daune.

Cautiunea judicatum solvi se intemeia pe ideea cã dreptul de a introduce o actiune in Justitie era garantat numai propriilor cetateni, nu si strainilor.
In ultimul timp, mai ales prin Tratatele de asistentã juridicã, Statele renuntã la aceasta cautiune, aplicand strainilor, in ceea ce priveste accesul la instantele judecatoresti, un tratament egal cu cel aplicat propriilor cetateni.

  1. un statut egal cu cetatenii Statului pe teritoriul caruia se aflã refugiatii si in ce priveste exercitarea unor profesiuni remunerate, dreptul la o locuintã, la invatamantul primar, aplicarea legislatiei muncii si asigurarilor sociale, ca si diverse masuri administrative.

Unul dintre cele mai importante drepturi de care se pot bucura refugiatii, in intelesul dat acestei notiuni de Conventia din 1951, se referã la nereturnarea acestora ( “non-refoulement” ).
Asa cum este definit in articolul 33 al Conventiei, principiul nereturnãrii opreste Statele sa returneze un refugiat “intr-o tarã in care viata sau libertatea sa ar fi amenintate pe motive de rasã, religie, nationalitate, apartenentã la un grup social sau opinii politice”, ori intr-o tara unde refugiatul nu ar fi protejat impotriva unei asemenea returnãri.
In doctrinã, principiul nereturnarii este astazi considerat de unii autori ca avand valoarea unei norme cutumiare, constituind astfel o obligatie generala, opozabila tuturor Statelor * [ * Vezi Goodwin Gill, op.cit., p. 97-100 ].
Asa cum am vazut, in ultima vreme, in urma unor evenimente ca :
  1. lovituri de Stat,
  2. razboaie civile ori
  3. conflicte interstatale,
  4. tensiuni sau
  5. conflicte interetnice, etc.,
un numar tot mai mare de persoane sunt “împinse” dincolo de frontierele nationale.

Dintre acestea, din punctul de vedere al protectiei, numai un numãr limitat poate beneficia de statutul instituit prin Conventia si Protocolul privind refugiatii : cei persecutati pe motive de rasã, religie, nationalitate sau convingeri politice.
In cazurile unui influx larg de refugiati, Statele nu se aratã insa dispuse sa aplice principiul nereturnarii, pe o bazã permanenta.
In aceasta situatie, pentru refugiatii care nu cad sub incidenta Regimului de protectie al Conventiei din 1951, practica de pana acum a Statelor relevã douã orientari care incearca sa imbine, in mod flexibil, criteriul protectiei pe considerente umanitare si comandamentele politice ori economice sau ingradirile legislative ale diverselor State.
Este vorba despre “admiterea refugiatilor pe o bazã temporarã” si cooperarea dintre State in suportarea poverii influxului masiv de refugiati.
De altfel, din moment ce un segment important al masei refugiatilor il reprezintã persoanele care si-au parasit tara ca urmare a unor conflicte armate, care, logic, nu pot dura la infinit, este de presupus cã, odatã cu incheierea conflictelor respective, aceste persoane se vor intoarce in tara de origine.

Admiterea refugiatilor “pe o bazã temporarã” inseamna acordarea unui statut de “refugiat temporar”, care poate fi apreciat ca o formulã intermediarã intre celelalte doua solutii extreme :
  1. nereturnarea si acordarea de azil, ori
  2. neadmiterea la granitã si repatrierea sau reasezarea intr-o alta tara.

Conceput astfel, refugiul cu caracter temporar a fost avut in vedere si de Comitetul Executiv al Inaltului Comisar al Natiunilor Unite pentru Refugiati, care, in Concluziile sale privind protectia internationala a refugiatilor din 1977, precizeaza cã “in cazul afluxului de persoane la scarã largã, cele care solicitã azil trebuie sa primeasca, in orice caz, cel putin refugiul cu caracter temporar”*
[ *Vezi Goodwin Gill, Nereturnarea : Evolutia principiului fundamental al protectiei refugiatilor, în “Revista Romana de Drept Umanitar”, nr. 1 / 1996, p. 44 ].

Dupa cum remarcã J.G. Starke, conceptul de “refugiat temporar”, presupunând limitarea in timp a sederii unui refugiat intr-o alta tara, contribuie la clarificarea posibilelor confuzii cu institutia azilului, care implicã permanentã* [ * Vezi J.G. Starke, op.cit., p. 360 ].

( Extras din Drept International – Introducere in Dreptul International Public, Raluca Miga-Besteliu, Ed. ALL, Bucuresti, 1997 )


Judecata lui Solomon sau Le Jugement de Salomon

Judecata lui Solomon

Ce înseamnã judecata lui Solomon ?

Privind una din emisiunile “Le Pourquoi du Comment” realizate de Katéo, emisiune care explicã in numai cateva minute, semnificatia si originea unor expresii, locutiuni, m-am oprit asupra uneia dintre emisiuni care vorbeste despre originea expresiei, astazi putin utilizate, « le jugement de Salomon », adica « Judecata lui Solomon ».
M-am gandit si la una din spetele infatisate pe scurt de o colega de facultate care a inceput sa practice Dreptul si este avocatã.
Ea mi-a povestit cum instanta, in speta judecatorul, a incredintat la desfacerea casatoriei, spre crestere si educare, copilul de frageda varsta, mamei sale, adica nu tatalui.
Ca sa fiu sincera, tanara mea colega a fost oripilata de solutia instantei.
Intrucat, se pare – lucru care imi e complet necunoscut – astazi ar exista o ocupatie, legala, permisa, care constã in a practica desfranarea ( parca e mai elegant termenul biblic ) pe chat.
Eu am intrebat-o daca, fiind ingaduita aceasta ocupatie, este ea mentionata in codul CAEN si daca femeia care o practica plateste cotizatii sociale ( pensie, somaj, sanatate ) la bugetul de Stat ?
Colega mea de facultate nu a stiut sa imi raspunda la aceasta intrebare.
De unde cred ca pot deduce cã este inca sub socul uimirii daca pot spune astfel, cu privire la noile activitati intalnite in societatea anului 2013.

Ce inseamna cand cineva spune Judecata lui Solomon ?
Inseamna o judecata care a reusit sa stabileasca adevarul faptelor, situatiei de fapt si sa infaptuiasca Justitia, o solutie buna, corecta si care respecta adevarul faptelor cu alte cuvinte.
Aceste emisiuni realizate de televiziunea catolica sunt delicioase, au o durata de maxim 7 minute si nu de putine ori ne explica lucruri pe care chiar nu le cunosteam, astfel de pilda, m-a amuzat sa citesc rezumatul uneia dintre emisiuni care ne intreba daca stim care este originea personajelor de pe cartile de joc ?
Raspunsul este ca pe cartile de joc, personajele pe care le numim, valet, rege, regina, isi au originea in Biblie, in personajele biblice.

Se spune cã, atunci cand Solomon a fost pus pe tron, rege, el i-a cerut lui Dumnezeu “doua masuri de intelepciune si o inimã care ascultã”.
Si lui Dumnezeu i-a placut ce i-a cerut Solomon.
( In biblia ortodoxa gasim ce i-a cerut Solomon lui Dumnezeu in versetul 9, al capitolului 3, din III Regi. )
Cum a solutionat Solomon un litigiu spinos care opunea doua femei “desfranate” ( prostituate ) care isi “imparteau” un copil, fiecare dintre ele afirmand ca acel copil era al ei ( si nu al celeilalte ), ca ea este mama copilului si nu cealalta ?
Judecata lui Solomon este cuprinsa, spune prezentatorul emisiunii in Cartea Intâia a Regilor din Biblie.

Imi amintesc ca odata, cautam cartea lui Samuel in Biblie si nu am gasit-o in biblia ortodoxa.
Insa Pãrintele Adrian Magdici m-a lamurit si mi-a explicat imediat cã, dintre cele patru Carti ale Regilor din Biblia ortodoxa, primele douã in Biblia catolica se numesc Samuel – intrucat vorbesc despre Samuel -, iar urmatoarele douã se numesc Cartile Regilor.
Cu alte cuvinte, Cartea Intâia a Regilor din Biblia Catolica este in biblia ortodoxa Cartea a III-a a Regilor.
Prin urmare ” Le Pourquoi du Comment “ de pe site-ul ktotv.com ne trimite la Cartea a III-a a Regilor in Biblia ortodoxa, atunci cand spune sa privim in Cartea Intaia a Regilor din biblia catolica, in Franta majoritatea credinciosilor fiind catolici.
Daca deschidem III Regi in biblia ortodoxa, vom gasi judecata lui Solomon in capitolul 3, versetele de la 16 la 28 inclusiv.

Puteti asculta si privi emisiunea de 4 minute, despre originea expresiei “Judecata lui Solomon”, urmand acest link :



miercuri, 28 august 2013

Convorbire cu prima femeie rector a unei universitati catolice din Franta

Convorbire cu prima femeie rector a unei universitati catolice din Franta


Pentru cã am putut vedea ce oferã universitatile laice de Stat in Romania, precum si universitatile particulare de altfel, m-am indreptat spre o universitate catolica.
O universitate catolicã insa existã in Franta de exemplu, in orasul Lille.
Ce inseamna sa fii rectorul unei universitati ?                  
Cum trebuie sa fie un rector ?
In raport cu universitatea pe care o conduce, in raport cu studentii care se inscriu si urmeaza cursurile facultatilor universitatii, in raport cu societatea in general si cu evolutia sau dinamica ei, daca tinem seamã de faptul cã studentii se pregatesc pentru anii care vin, adica pentru viitor.
Daca am vazut ce inseamna o universitate de Stat sau una particulara, laicã, si vedem, intrucat roadele unei universitati se reflectã in realitatea pe care o traim si cu care ne confruntãm in fiecare zi, sa vedem cum este o universitate catolica.
Cum este rectorul unei universitati in Romania si cum este rectorul unei universitati in Franta ?
Rasfoind titlurile emisiunilor realizate de televiziunea catolica Katéo sau ktotv.com, am gasit in categoria emisiunilor numite “Grands Entretiens” o convorbire cu prima femeie din Franta care, in anul 2003, a ocupat functia de presedinte si rector al unei universitati catolice, si anume al universitatii din orasul Lille.
Desigur fiind vorba de rectorul unei universitati catolice, primul lucru la care te gandesti este ca persoana aleasa pentru aceasta functie este crestinã.
Pana acum, in anii facultatii si in general, m-am obisnuit – de fapt este destul de greu sa te obisnuiesti – sa aud cã aceia care au ales profesia de cadru didactic universitar, aceia care sunt nu de putine ori oameni de stiinta, adica aprofundeaza, au o activitate de cercetare stiintifica, nu sunt oameni credinciosi sau preocupati de credinta prea mult, sau chiar deloc.
Unii dintre ei isi spun cugetatori ( nu liber-cugetatori ), altii agnostici.
Existã totusi cred eu si unii care sunt credinciosi, care au fost botezati, si il am in minte in acest sens pe profesorul Ieronim Mihaila, profesorul astronom care o viata intreaga s-a dedicat studiului, cercetarii si profesiei de cadru didactic.
Credinta mea personala, izvorata din observatie mai multi ani la rand, este ca faptul de a fi fost credincios l-a ajutat mult pe profesorul Ieronim Mihaila, in special daca avem in vedere si trebuie, imprejurarea ca in Romania pana in 1989 regimul la putere a fost unul comunist, totalitar, iar dupa 1989 Statul roman a ramas cu aceleasi mentalitati si represiv in buna masura, desi s-au afirmat partidele politice despre care in treacat fie spus, nici nu stiam, am aflat dupa 1990, o garantie – cum numai in Romania noastra cea scumpica se poate – a democratiei, daca o putem numi asa, de altadata, une démocratie de jadis, cand oamenii in Romania erau foarte putini scolarizati, cand scolile nu prea existau si oamenii locuiau mai mult la sate.
Toti acesti oameni care au apartinut unor partide care existau inainte de anul 1948, anul instaurarii la putere in Romania a regimului comunist, dupa revolutia din 22 decembrie 1989 si-au reinfiintat partidele politice care demult, candva, reprezentau democratia in Romania.
Desigur o democratie a anilor de dinainte de 1948, cand se pare Romania ajunsese la apogeul dezvoltarii sale, cand Romania se pare isi daduse tot ce avea ea mai bun, atunci cand oamenii nu puteau iesi din saracie.
Vremurile de dinainte de 1948 sunt acelea in care invatamantul, educatia nu erau accesibile tuturor, dimpotriva putini se bucurau de acestea, raportat la majoritatea populatiei.
Apoi a urmat comunismul care a infiintat scoli, licee si invatamantul a fost gratuit.
Totusi, judecand dupa limbajul pe care il putem intalni si citi in comentariile facute pe marginea articolelor de presa, in Lumea Justitiei ( nu orice Lume, ci aceea a Justitiei ) si alte ziare din Romania, vazand vocabularul intrebuintat de comentatori, te poti intreba de ce invatamantul gratuit nu a fost apreciat, respectat.
Persoane care folosesc un limbaj neplacut, dezagreabil isi spun totusi români si nu de putine ori se rãtoiesc la semenii lor, de asemenea români, pe care ii apostrofeaza vehement si carora le reproseaza viu, faptul de a nu fi invatat si deprins corect limba românã.
Te intrebi fara sa vrei daca inainte de 1948 si dupa 1990 nu e acelasi lucru la nivelul vocabularului intrebuintat, al cunoasterii deprinse a limbii romane ?
Inainte de 1948 era dificil sa inveti pentru ca exista multa saracie, iar grija celor instariti era sa pastreze stiinta numai pentru ei.
Dupa 1948, de bine de rau, scolile au fost gratuite, la fel liceele si chiar si facultatile.
Au aparut totodata si alte criterii de acces la invatamant, dar la cel superior, universitar.
Criteriul era acela al originii, al numelui, al originii sociale, al apartenentei la ideologia comunista, al recrutarii in Securitate, al inscrierii in Partidul Comunist Roman, desigur insa, daca erai primit, acceptat sa te inscrii, si daca vroiai acest lucru anume.
De frica regimului unii au vrut sa se inscrie in acest partid comunist, insa au fost respinsi din cauza dosarului lor, adica a istoriei familiei lor, fie aveau / avusesera ascendenti instariti, fie nu aveau un nume pur românesc.
Relatia Romaniei de dinainte de 1989 cu fosta URSS nu mi-a fost clara niciodata si nici astazi nu imi este.

(Nici astazi cand exista inca peste tot in lume si in Romania, servicii de informatii interne si externe, nu imi e clar care este relatia din Romania sau atitudinea ei mai precis fata de Rusia ?)
In tot acest timp insa, Romania a asteptat si sprijinul americanilor cu care insa nu am inteles – vazusem odata un documentar la TVR – daca vorbise in acest sens, in acest scop, pentru a o scapa de comunism.
In mod normal daca spui ca astepti pe cineva, sprijinul cuiva, sau spui ca ai asteptat acest lucru, de aici se intelege ca te-ai inteles, ca ai comunicat, ca ai vorbit cu acel cineva din partea caruia astepti sa fii sprijinit.
Dar daca nu ai vorbit cu el, cu acel cineva, cum poti spune ca il astepti sa vina sa te salveze ?
Pentru ca, asa cum spuneam, am vazut la televiziunea romana in anii trecuti un film documentar care m-a uimit pe drept cuvant.
Filmul spunea ca dupa 1948, unii dintre români au opus rezistenta instaurarii regimului comunist, si au asteptat sprijinul din partea americanilor, care insa nu a venit.
Pana aici am inteles ce au spus in acel film documentar, ce ni s-a infatisat.
Insa am fost uimita cand, tot din film, in continuare, a rezultat ca romanii respectivi nu luasera legatura, nu comunicasera cu nimeni din SUA, adica cu americanii.
Concluzia a fost si mai teribila : acesti oameni s-au socotit inselati in asteptarile lor, tradati intr-un fel, chiar tradati de americani care nu au venit sa ii salveze din comunism !
In plus, cei care au asteptat acest ajutor nu s-au gandit ca SUA e o alta tara, ca are poate si avea, alte interese, nu s-au gandit nici la faptul ca americanii din partea carora asteptau ajutorul nu semanau cu ei, adica nu se comportau ca ei, adica nu erau si nu sunt adeptii extremismului.
Priviti in  SUA, ati vazut pana astazi in Istoria SUA ca la putere a venit vreodata o ideologie de stanga sau o ideologia extremista de dreapta ?
Nu ati vazut. Nu puteti vedea pentru ca nu a fost asa.
De aici, trebuie sa deducem, sa deduceti ca americanii nu au acest punct de vedere, nu au credinta ca oamenii trebuie oprimati, fie de comunism, fie de nazism cu varianta lui legionarismul din Romania.
Ati vazut voi ca in  SUA, americanii isi omoara populatia, venind la putere cand comunistii, cand legionarii ca rezultat al unei rebeliuni cum s-a intamplat in anul 1939 in Romania in dictatura legionara ?
De aici nu puteti trage o mare concluzie ? Nu ar trebui ?
De ce te-ar ajuta un om – sa ii spunem american in cazul de fata – care este impotriva oprimarii, impotriva opresiunii, care nu isi omoara semenii, pe tine care in 1939 ai impuscat in acele zile pe strada oamenii la intamplare ?
Daca te uiti, istoria  SUA arata ca americanii au luptat pentru libertate, mai intai de toate, candva demult, ei nu au suportat nici dominatia Angliei si au vrut sa fie independenti.
Vedeti vreo asemanare intre americani si legionarii si comunistii din Romania ?
De ce un om care lupta pentru libertate in tara lui si contra extremismului, pe care nu il doreste, in speta americanii - ar veni in Romania in 1948 sa salveze legionarii care au impuscat in strada romani, cetateni romani, pe care chiar i-au smuls si luat pe sus din locuintele si casele lor si i-au dus in padure si impuscat ?
Cum a murit Nicolae Iorga ?
Apoi legionarii s-au plans de comunisti.
Comunistii, in primii ani cand s-au instaurat la putere au venit si ei la randul lor – nu puteau ramane mai prejos ! – si au luat oamenii, romanii, din casele lor, din locuintele lor, din asternuturile lor si i-au dus in inchisori unde i-au torturat si care a avut noroc a scapat, care nu a rezistat torturii a murit.
Este ciudat ca oamenilor din Romania nu li se pare nimic ciudat in aceste apucaturi, in aceste instincte puternic criminale.
Dar ei asteapta si tot asteapta sprijinul americanilor.

Inainte de 1948 familiile instarite isi trimiteau copiii, mai ales fetele la pensioane catolice care existau in Romania atunci.
Ma intreb daca acolo se invata in trecut putina religie ?

In Romania din anii comunismului :
Pentru ca, de pe o parte exista un nationalism fatis, granitele tarilor comuniste erau inchise complet, pe de alta parte URSS era aceea care inventase comunismul si il adusese, desi ceilalti din alte tari comuniste nu au dorit comunismul deloc, ma intreb cate tari sunt in total cele din Europa care au apartinut lagarului comunist ?
In fine, comunismul una peste alta l-a dorit numai  URSS-ul unde se aflau sau aflasera acel Lenin ( despre care azi am aflat ca avea un creier structurat diferit de al altor oameni ) si acel Stalin.
Romania nu a dat astfel de genii umanitatii, insa a trebuit se pare, sa le accepte.
In tot cazul nu era numai Romania, erau si alte tari, aveau o alcatuire, un aparat de Stat si o diplomatie, te poti intreba de ce totusi nu s-a putut face nimic, decat accepta comunismul ?
Imi vine in minte un raspuns : pentru ca rai au fost si cei de dinainte de 1948 si cei din perioada comunista.
Si in aceste conditii, pesemne Dumnezeu si-a intors fata de la acesti oameni din Europa Centrala si de Est si a spus : Faca-sa voia lor, daca voia Mea nu o accepta !
Si oamenii au facut voia lor.

Inainte de 1948, existau in Romania scoli religioase, scoli tinute de maici catolice, numite pensioane ( in dictionarul explicativ al limbii romane,  DEX, mai intalnim si termenul de Pensionat in dreptul cuvantului “pension” care la plural devine “pensioane” ), insa nu cred, nu stiu sa fi existat si Universitati Catolice ?!
Dupa 1990 in Romania s-au infiintat universitati particulare laice, mai multi ani la rand insa nu s-a stiut daca diplomele de studii eliberate de aceste universitati sunt valabile sau nu ?
Cu alte cuvinte era riscant sa te inscrii la o universitate particulara in primii ani de dupa 22 decembrie 1989, dupa revolutia romana care l-a desfiintat pe Nicolae Ceausescu, caci nu stiu daca a desfiintat comunismul ?
Numai Romania ne poate pune in fata unor astfel de oferte : pe de o parte partidele numite istorice care reinviau dupa 1990 si care inainte de 1948 nu au fost democrate, dimpotriva, pe de o parte mentalitatile comuniste care s-au propagat pentru ca nu se pot sterge pe loc din memoria oamenilor, le-a intrat in sange, a devenit un reflex conditionat modul de viata comunist.
Credinta insa nu are niciun loc aici, nici la cei de dinainte de 1948 si nici la ceilalti care pot spune pe drept cuvant insa, ca regimul comunist a inchis manastiri, a demolat si deplasat din locul lor biserici si a persecutat clerul.
In aceste conditii cum sa te gandesti la Dumnezeu ?
Carti de rugaciuni nu existau, icoane nu existau, librarii cu obiecte religioase si carti despre credinta si teologie nu existau.
Si atunci cand au existat, probabil au existat totusi inainte de 1948, care a fost rezultatul ?
Au fost oamenii atunci mai credinciosi ?
Daca da, daca mergeau la pensioane catolice tinute de Maici ce au invatat acolo ?
Daca aruncam numai o privire in Biblie, nu e necesar nici macar sa o citesti din scoarta in scoarta pentru a vedea ca, atunci cand intr-o comunitate, intr-un popor oamenii au fost rai, inraiti, ticalosi, Dumnezeu a venit si le-a spus simplu si brusc :
 STOP. Pana aici.
Dar am impresia ca in Romania la pension mergeau oamenii pentru ca asa era la moda, oamenii probabil gandeau ca e o moda aceasta, si ca in Occident se merge la maici pentru ca asa trebuie, e un soi de fashion.
O mica minoritate isi permitea financiar sa mearga la maici in Romania de dinainte de 1948, cei mai multi oameni chiar locuiau la sate si nu erau scolarizati in acei ani, si asa ramaneau pana la adanci batraneti, analfabeti.
Ei bine, natura umana este cheia problemelor sociale, politice.
Cum e omul, asa si politica, asa si societatea.
Astazi unii privesc spre Rusia si in ziarele romanesti se refera la un ziar care ar aparea in Rusia, “Vocea Rusiei” sau ce este aceea, altii privesc spre  SUA.
Unii dintre acestia totusi se vor nationalisti, desi de mai multi ani se tot vorbeste despre mondializare, despre globalizare.
De-a lungul istoriei umanitatii, la intervale de timp, din cauza evenimentelor istorice, multi au fost oamenii, si din multe tari, care au patimit persecutii, prigoane, care au fost nevoiti sa fuga din tara lor mai multi ani, sau pentru toata viata.
IN mod normal aceste experiente, traite de multi pe viu, ar trebui sa ii faca mai buni pe oameni, mai intelepti.
Sa priceapa, sa deschida ochii si sa vada ca oameni din mai multe tari, au suferit ca si ei, si au trebuit sa isi lase casa, familia chiar cateodata sau membri ai familiei, bunurile, cele agonisite, si sa plece spre alte tari.
Daca te uiti la Rusia si la fosta URSS, rusii au trait foarte rau in URSS si ma refer acum la cei care erau rusi, si nu din alte tari caci aceia au fost chiar persecutati.
Deci persecutiile sau teama, frica, teroarea, au existat si in sanul aceleiasi tari si aceluiasi popor.
In plus s-ar mai ridica o problema : din fosta URSS au plecat totusi, s-au refugiat in Romania, oameni care de origine erau rusi.
Ce s-a intamplat cu ei in anii urmatori, dupa ce au plecat de pe teritoriul fostei URSS si s-au stabilit, desi nu usor, in Romania ?
Au supravietuit ? Au murit prematur, adica inainte de batranete, inainte sa vina vremea omului sa moara din cauze biologice, din cauza inaintarii in varsta ?
Daca au supravietuit, care a fost viata lor, au avut realizari, esecuri, impliniri sau obstacole, au trait sanatosi sau bolnavi ?
Saraci sau mai putin saraci ?
Cu alte cuvinte ce s-a intamplat cu ei si care le-a fost soarta ?

In anul 2013 Romania este inca departe insa de Occident.
Occidentul are si el slabiciunile lui, defectel lui si asta pentru ca toti sunt oameni si omul nu este perfect, insa fara Occident, tari precum Romania, Rusia si-ar pierde busola.
Astazi am citit un articol intr-un ziar din Romania, despre o persoana din Rusia care ar fi impotriva Occidentului.
Ok.
Occidentul a fost pasiv, Occidentul a gandit la un moment dat ca traieste mai bine acolo in occident, ferit de tarile din Europa de Est care sunt fataliste si poate ca nu au capacitatea de a fi fericite.
Occidentul s-a ferit, a vrut bunastarea pentru el si da, nu s-a prea opus comunismului.
Dar, in fond, comunismul nu a fost creatia Occidentului, cel putin atat cat stim noi pana in ziua de azi.
Astazi un om din Rusia se indigneaza rau impotriva Occidentului, dar daca acest Occident nu ar mai exista, in Rusia ta cum ai mai justifica esecul si mizeria care exista ?
Sa admitem ca Occidentul pur si simplu nu mai exista de maine.
Ramai in Rusia, singur, fata in fata cu civilizatia rusa, asa cum este ea dupa caderea aceluiasi comunism.
Cum este ea astazi ?
Ce vei mai spune atunci rusilor ? De ce nu sunt fericiti, de ce nu au bani, de ce exista brutalitate, rautate, de ce exista interdictii, de ce nu sunt si ei oameni liberi ca toti oamenii ?
De asemenea, pentru cine sau impotriva cui ai mai construi arme sau rachete ?
Pentru ca unii sunt de parere ca industria armelor ofera oamenilor un loc de munca.
Si atunci pentru cine ar fabrica arme, pentru ei insisi ?
Si-ar trage un glont in cap fiecare ?
Pentru ca cel mai greu lucru de care scapi, este insasi firea ta.
Nu ai cum sa scapi de ea, impaca-te cu ea, fii mai bun si nu poti ajunge la asa ceva decat prin credinta.
Din moment ce, in lipsa credintei, este evident ca nu ai ajuns.
Oare in Rusia se traieste bine, din moment ce trebuie sa stai mereu inconjurat de oameni care sa te apere ?

In orice caz, am ascultat aceasta Convorbire cu rectorul, care este o femeie, universitatii catolice din Lille, oras din Nordul Frantei si m-am gandit la rectorul nostru, al Universitatii Spiru Haret, despre care ziarele au scris ca ar fi fost, daca asa o fi fost nu stiu, un activist comunist.
Sa fiu sincera in Romania nu te simti sigur, si nici nu esti, si trebuie sa fii in garda si fata de cei care nu au fost comunisti si fata de cei care au fost comunisti.
Dar eu cred ca explicatia sta in  ADN-ul uman, de unde sa luam un  ADN mai bun ?
Sa il rugam pe Dumnezeu sa ne faca mai buni, sa ne imbunatateasca  ADN-ul, desigur, asa, in mod natural, fara interventii concrete.
Prin puterea rugaciunii.
Nu imi vine in minte un alt raspuns, cum putem invata oamenii sa fie oameni si sa nu mai fie asa de indoctrinati politic, si amatori de ideologii care s-au aratat periculoase, dezastruoase si pentru unii si pentru ceilalti.
Comunisti si ne-comunisti au murit pe capete de dragul ideologiilor.
Altii au suportat ideologia care le-a cazut pe cap.
Am citit si recitit o carte care m-a impresionat, cu titlul “Cartea Mironei” de Cella Serghi, o carte care ne arata Romania de prin anul 1937 si pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial.
Ma intreb de ce oamenii isi cauta salvarea, sprijinul intr-o ideologie, in loc sa caute libertatea, in loc sa il caute pe Dumnezeu ?
Luati individual, au existat si oameni,  mai ales tineri care au fost naivi, au fost animati de interese curate, care au luptat de partea comunistilor.
Dar ei nu erau instruiti, erau oameni modesti, proveniti din familii sarace, destramate si care erau disperati sa iasa din aceasta situatie : au ales comunismul crezand probabil sincer, ca acesta va fi cheia succesului.
Faptul de a fi fost insa ignoranti i-a costat mult.
Sa admitem ca au existat cu adevarat si eu cred ca trebuie sa fie existat, tineri care au crezut ca acest comunism in Romania este o solutie buna impotriva saraciei, mai ales saracia bantuia inainte de 1948 si odata cu ea, fireste si lipsa libertatii.
Dar ei fiind neinstruiti, ignoranti nu s-au gandit mai departe.
Mai departe inseamna ca intotdeauna exista si oameni rai care vor negresit totul pentru ei si numai pentru ei, tot ce e bun adica, bogatie, bani, libertatea de a calatori cand si cand, dar numai pentru ei in timp ce altii raman intre granitele tarii lor si nu pot misca si nu pot comunica cu exteriorul.
Acesti oameni au existat si inainte de 1948 si dupa 1948 si mai exista si azi dupa 1990 si pana in vremurile din urma.

Cine conduce cu adevarat o universitate ?
Rectorul si presedintele sãu ? Oamenii politici ? Profesorii facultatilor universitatii care in timp dezvoltã propriile lor interese ?
Cei care de pilda dau lectii particulare pentru a pregati absolventii pentru examenul de admitere la Institutul National al Magistraturii, intr-o facultate de drept ?
O colega mi-a spus ceea ce aflase si ea, anume : mai multi colegi care s-au pregatit pentru admiterea la Institutul National al Magistraturii cu unii profesori ai facultatii au obtinut la examene note foarte mici, sub nota cinci cu mult, cu 2, 3 puncte sub cinci.
In sistemul de notare romanesc, de la 1 – la 10, zece este nota maxima, iar cinci este nota de trecere.
Un coleg de facultate ar fi spus ironic : “Asa note puteam si eu sa iau si fara sa fac facultatea de Drept !”, adica ce nevoie sa iei lectii particulare pentru a obtine asa note ?
Si asa este. Nici nu e greu.
La drept vorbind, examenul de intrare la Institutul National al Magistraturii este greu chiar pentru profesori.
De ce ?                                                                                     
Pentru ca trebuie sa fii magistrat, sa practici dreptul, sa cunosti teoria si spetele si felul in care judeca instantele spetele in chestiune pe care le intalnesti in grila de examen.
Vazuta situatia din acest unghi, un profesor fie el si din facultate, nu te poate instrui cu adevarat.
Cu toate ca, in anii facultatii, unele discipline de drept sunt predate de profesori care sunt si magistrati, daca ma gandesc bine, sau care lucreaza in Politie ...
Am apreciat realismul, simplitatea, si corectitudinea unui profesor in anii facultatii :
S-a intamplat ca de vreo 2, 3 ori sa ne intalnim in drumul spre casa, de la facultate.
Acest profesor mi-a spus ca, astazi daca ar dori sa devina avocat nu i-ar fi usor, dimpotriva, pentru ca trebuie sa fii la curent cu practica instantelor, a avocatilor, cu viata de zi cu zi a unei instante.
Ori, de la inaltimea catedrei el ne preda foarte bine, insa practica este un efort de fiecare zi, in fiecare zi cand practici Dreptul, intr-un fel, o iei de la inceput.
De aceea este greu, nu pentru ca nu ar fi avut cunoasterea Dreptului.
Dar bine, desigur, acel profesor a fost un om cu functii importante, este un om cu multa experienta ( desi in fond are colegi cam de seama lui ), care are o varsta.
Probabil stie ca nu e bine si nici frumos ca in viata sa nu ii respecti pe semenii tai, fie ei mai tineri, fie ei numai studentii tai la un moment dat.
Pesemne ca are o alta educatie, dar si o alta inteligenta.
Pentru ca am fost dezamagita de ceea ce inseamna o facultate laica, am ascultat cu atentie Convorbirea cu rectorul unei universitati catolice.

Aceasta Convorbire numitã “Utopia in acte”, cu rectorul Universitatii Catolice din Lille, Franta, dureaza 52 de minute si o puteti urmari accesand acest link :




luni, 26 august 2013

Refugiatii si persoanele strãmutate ( 2 ). Definirea notiunii de refugiat

Refugiatii si persoanele strãmutate ( 2 )
Definirea notiunii de refugiat

In termeni generali, prin refugiat se intelege o persoanã care cautã sa se sustragã unor conditii sau imprejurari din tara sa de origine, pe care le considerã insuportabile, si sa gaseasca adapost si protectie in altã tarã.
Motivele parasirii tãrii de origine pot fi :
  1. opresiune ;
  2. persecutie ;
  3. amenintarea vietii sau libertatii ;
  4. saracie chinuitoare ;
  5. razboi sau lupte civile ;
  6. dezastre naturale ( cutremure, inundatii, secetã, foamete )*
[ * V. Goodwin-Gill, The Refugee in International Law, Clarendon Press, Oxford, 1989, p. 1 ].
                                                                                              
Continuandu-se preocuparile Societatii Natiunilor privind protectia refugiatilor, sub egida ONU s-a adoptat, in 1951, Conventia referitoare la Statutul refugiatilor, intrata in vigoare in 1954* [ *Conventia a fost adoptata prin Rezolutia Adunarii Generale a ONU 429 ( V ) din 14 decembrie 1950 ].

Aceasta Conventie a fost completata cu un Protocol Aditional, in octombrie 1967* [ * România a aderat la Conventia din 1951 si Protocolul**  din 1967, prin Legea nr. 46 din 4 iulie 1991 ].

** Legea 46 din 4 iulie 1991 mentioneaza Protocolul  din 31 ianuarie 1967, de la New York

Atat Conventia din 1951, in art. 1, aliniatul A ( 2 ), cat si Protocolul din 1967 in art. I. 2, definesc refugiatul ca orice
“persoanã care in urma unor temeri justificate de a fi persecutatã, pe motive de rasã, religie, nationalitate, apartenentã la un anumit grup social sau opinie politicã, se gaseste in afara tarii sale de origine si nu poate, sau din cauza acestor temeri, nu doreste sa revinã in aceastã tarã”.

In lumina acestei definitii, poate fi sesizatã in cadrul ONU abordarea conceptual diferitã a categoriei de refugiat, prin raport cu sistemul de protectie al refugiatilor, initiat sub auspiciile Societatii Natiunilor.
Prin Conventia din 1951 statutul de refugiat este astfel acordat pe baza individualã, si nu pentru grupuri de persoanã in functie de tarile de provenientã.
( Vezi I. Closcã, Refugiatii : Noi probleme, noi abordari, in “Revista Românã de Drept Umanitar”, nr. 1 / 1996, p. 20 )

In legatura cu definirea notiunii de refugiat, se impune evidentierea relatiei dintre Conventia din 1951 si Protocolul sãu Aditional din 1967.
Conform articolului 1, aliniatul A ( 2 ) al Conventiei din 1951, prevederile acestei conventii se aplicau numai persoanelor care dobandisera calitatea de refugiat inainte de 1 ianuarie 1951.

Protocolul privind statutul refugiatilor din 1967, înlãturã aceasta limitare in timp, in ceea ce priveste dobandirea calitatii de refugiat, si extinde prevederile Conventiei din 1951 la toate categoriile de persoane care indeplinesc conditiile prevazute de articolul 1, aliniatul A ( 2 ) al acestei Conventii ( potrivit Definitiei mai sus enuntate ), indiferent de perioada in care a intervenit refugiul*
[ * Vezi, de exemplu, O. Kimminich, The Present International Law of Asylum, in “Law and State”, nr. 32 / 1985 ].

Subliniind cã Definitia Conventiei din 1951 a fost retinutã de dreptul international, observãm totusi cã ea nu acoperã categorii importante de persoane care isi parasesc tara si care constituie, in ultima vreme, cele mai numeroase grupuri de persoane ce poartã denumirea genericã de Refugiati.

In campul de aplicare al Conventiei si Protocolului, care asigurã refugiatilor protectie si asistentã, nu intrã persoanele ce sunt considerate cã reprezintã “refugiatii economici”, si nici acelea ajunse in aceasta situatie in urma unor conflicte armate, internationale sau interne.

S-a considerat cã solutia pentru “refugiatii economici” urmeaza sa fie gasita mai degraba prin dezvoltare economica si ajutor international in tara de origine, decat prin acordarea de azil, si cã protectia categoriei de persoane care isi parasesc tara in urma conflictelor armate este asiguratã prin alte instrumente internationale, in special Conventia de la Geneva din 1949 privind protectia victimelor razboiului si Protocolul Aditional din 1977 privind protectia victimelor conflictelor armate internationale.

Asadar cele douã documente privind Statutul refugiatilor ( Conventia din 1951 si Protocolul din 1967 ) oferã protectie refugiatilor, pe o bazã individualã in cazul in care aceasta este motivata prin :
1.     oprimare,
2.     persecutie sau
3.     amenintare a vietii si libertatii in tara de origine.

( Extras din Drept International – Introducere in Dreptul International Public, Raluca Miga-Besteliu, Ed. ALL, Bucuresti, 1997 )