San Damiano Notre Dame des Roses 1961, 1964 ( din revistele Etoile ND
223/oct.2013 si 234/oct.2014 )
Fecioara Maria de la San Damiano sau Notre Dame des Roses
Despre Aparitia Fecioarei Maria de la San Damiano, Mamei Rosa (Rosa
Quattrini ) in 1961, 1964.
Despre Aparitia lui Iisus Hristos/Isus Cristos in carne si oase, in chip de
preot, Mamei Rosa ( Rosei Quattrini )
Extras din revista Étoile Notre Dame nr.234-octombrie
2014, pp21-28, din articolul cu titlul : « Jubilé Notre Dame des
Roses » din «Dossier spécial Jubilé Notre Dame des Roses »
Mai intai, prima parte a articolului in franceza, imediat tradus in limba
românã ! Dupa aceasta prima parte, voi continua sa scriu numai traducerea
in limba romana, nu mai scriu si articolul in franceza, il veti gasi pe tot in
revista Etoile ND 234/oct.2014 pe care am sa v-o trimit !
« Dossier spécial Jubilé 1964 – 2014 Marie Mère de
l’Eglise
Dosar special Jubileu 1964-2014 Maria Mama Bisericii
Le 16
octobre 1964, la Vierge
Marie vient
pour la première fois à San
Damiano et,
peu après, Elle annonce
au monde
entier qu’Elle est la Mère de
l’Eglise.
Quelques jours plus tard, le
Pape Paul
VI proclame « Marie, Mère
de l’Eglise
».
La 16 octombrie 1964, Fecioara Maria vine pentru prima
oara la San Damiano si, putin dupa aceea, Ea anuntã lumii intregi ca Ea este
Mama Bisericii. Cateva zile mai tarziu, Papa Paul al VI-lea proclamã “Maria, Mama Bisericii”.
Aujourd’hui,
cinquante
ans plus
tard, nous fêtons le jubilé de la
première
apparition et, trois jours
après, le
19 octobre 2014, Paul VI est
béatifié.
Astazi, cincizeci de ani mai tarziu, sarbatorim jubileul
primei aparitii si, trei zile mai tarziu, la 19 octombrie 2014, Paul al VI-lea
este beatificat.
Il n’y a
pas de doute, la cause
de San
Damiano et de l’Eglise est totalement
liée.
Nu este
nicio indoiala, cauza (de la) San Damiano si cea a Bisericii sunt total legate
(una de alta).
Et, fait
rare dans une
apparition
mariale, Notre Dame des
Roses, dans
bon nombre de messages, a
soutenu ce
pape qui a beaucoup souffert,
ce pape confronté
à des réformes difficiles
suite à
Vatican II, ce pape premier défenseur
de la vie (humanae
vitae).
Si, fapt rar intr-o aparitie marialã, Fecioara Maria a
Rozelor/a Trandafirilor, in multe Mesaje, l-a sustinut pe acest papã care a
suferit mult, (pe) acest papã confruntat cu reforme dificile ca urmare a
[conciliului]Vatican II, acest papã primul aparator al vietii (humanae vitae).
Pape
souvent
décrié, on
a même dit qu’il était un
pape triste
alors qu’il écrivit une superbe
exhortation
apostolique sur la joie chrétienne,
cela en
pleine année jubilaire, tiens
donc !
Papã adesea criticat, s-a spus chiar ca el era un papã
trist pe cand [desi, cu toate ca] el a scris o superbã exortatie apostolica
despre bucuria crestina, aceasta in plin an jubiliar, ia te uita ! [ca sa vezi
!]
Paul VI
devait bien connaitre le sujet
puisqu’il
nous parle du paradoxe de notre
quête de la
joie alors que nous cultivons
plutôt la
tristesse : « Ce paradoxe et cette
difficulté
d’atteindre la joie nous semblent
particulièrement
aigus aujourd’hui. C’est
la raison
de notre message. La société
technique a
pu multiplier les occasions de
plaisirs
mais elle a bien du mal à sécréter la
joie. Car
la joie vient d’ailleurs. Elle est spirituelle.
L’argent,
le confort, l’hygiène, la
sécurité matérielle ne manquent souvent
pas; et
pourtant l’ennui, la morosité, la tristesse
demeurent.
»
Paul al VI-lea trebuia sa
cunoasca bine subiectul [trebuie ca cunostea bine subiectul] pentru ca el ne
vorbeste de paradoxul cautarii noastre a bucuriei in timp ce noi cultivam mai
degraba tristetea : “Acest paradox si aceasta dificultate de a atinge [de a
ajunge la] bucuria ni se par in mod special acute [vii, intense] astazi. Este
ratiunea mesajului nostru. Societatea tehnica a putut înmulti ocaziile de
placeri dar ii este tare greu sa secrete bucuria. Caci bucuria vine
din alta parte. Ea este spirituala [duhovniceasca]. Banii,
confortul, igiena, securitatea materiala adesea nu lipsesc ; si totusi
plictisul, posomoreala (mohoreala), tristetea raman. »
C’est
malheureusement encore plus
actuel en
ce monde si matérialiste
aujourd’hui.
Este din
nefericire inca si mai actual in aceasta lume atat de materialista astazi.
Le pape
François se démène
tant pour
nous réveiller de ce monde de
« gâtés »
et nous amener aux choses
simples et
vraies qui, seules en Christ,
peuvent
nous mener à la vraie joie.
Papa Francisc se zbate atâta pentru a ne trezi din
aceasta lume de « rasfatati » si a ne aduce la lucrurile simple si
adevarate care, numai in Cristos, pot sa ne duca la adevarata bucurie.
Justement,
en ce mois
d’octobre, l’association
Ospizio
Madonna della rose, qui gère le
sanctuaire
de San Damiano, demande à
ce que l’on
prie pour le pape.
Tocmai, in aceasta luna octombrie, asociatia Ospizio
Madonna della Rose, care gereaza(administreaza) sanctuarul de la San Damiano,
cere sa ne rugam pentru papa.
C’est
l’occasion, à travers ce jubilé,
de voir
toute l’actualité du message que
Notre Dame
des Roses a donné à mamma
Rosa pour
que des chrétiens viennent
prier en ce
lieu pour sauver le monde et
Marie Mère
de l’Eglise.
Este ocazia, prin mijlocirea acestui jubileu, de a vedea
toata actualitatea mesajului pe care Notre Dame des Roses l-a dat Mammei Rosa
pentru a veni crestinii sa se roage in acest loc pentru a salva lumea si Mariei
Mama Bisericii.
Notre joie
jubilaire sera
donc de
prier avec encore plus de ferveur,
de nous
réjouir de tout ce que fait l’Eglise et
le Saint
Père et de louer le Seigneur pour
son immense
miséricorde.
Bucuria noastrã jubiliarã va fi deci de a ne ruga cu mai
multa fervoare inca, de a ne bucura de tot ce face Biserica si Sfantul Parinte
si de a-L slavi (a-L lauda, a-I aduce lauda Lui) pe Domnul pentru imensa sa
milostivire.
Pour
manifester la grandeur de la
Vierge à
San Damiano, nous nous
sommes
intéressés à son instrument, la
toute
petite et humble mamma Rosa mais
grande par
la foi et la sainteté.
Pentru a manifesta grandoarea (maretia) Fecioarei la San
Damiano, noi ne-am interesat de instrumentul Sãu, Mamma Rosa cea micuta si
umila dar mare prin credintã si sfintenie.
Des
témoignages
et
fiorettis compléteront notre
action de grâces pour la présence
de la
Très Sainte
Vierge à San Damiano depuis
1964.
Mãrturii si floricele [fioretti] vor completa manifestarea gratitudinii** noastre pentru
prezenta Prea Sfintei Fecioare la San Damiano incepand din 1964.
● François
Delbeke “
** Notã : Ce
inseamna « action de grâces » ?
Action de grâces = (1) manifestation de gratitude, adicã manifestare a
gratitudinii ; (2) prière adressée à Dieu en reconnaissance de ses
bienfaits. , adica rugaciune adresata lui Dumnezeu drept recunostinta – adica
de multumire – pentru binefacerile Sale. – potrivit Dictionarului explicativ al
limbii franceze, Larousse, 1977, 1992.
Expresie foarte des, mai exact in mod obisnuit intalnita in rugaciunile
catolicilor francezi, sau/si in intentiile lor de rugaciune, cand spun
rugaciuni de multumire lui Dumnezeu pentru tot ce primesc bun de la El.
« action de grâces », cel mai adesea intalnim expresia cand e
vorba de « rugaciune de multumire », adresata lui Dumnezeu.
Mamma Rosa, l’instrument innocent de la
Madone
Mamma Rosa, instrumentul nevinovat
(inocent) al Madonei
San Damiano este un sat neînsemnat (insignifiant) din
campia Pô, sarac, putin locuit (populat), fara o frumusete particulara cu (,)
in plus o enorma baza militara care il margineste. Ce italian ar vrea sa-si
stabileasca aici o resedinta secundara ? Si totusi acest loc a fost anume ales
de Dumnezeu pentru a sadi aici o Gradina de Paradis in care Fecioara a venit
sa-si faca locuinta si sa reuneasca pelerini din lumea intreaga. Chiar asa, nu
intr-un loc foarte sarac S-a facut Dumnezeu om la Betleem ?
Si pentru a corespunde maretiei Mesajelor destinate
oamenilor unei lumi in pericol, era nevoie de un instrument fiabil si in
perfecta adecvare cu intentiile Fecioarei in acest Loc : acest instrument a
fost [fu] Rosa Quattrini, o femeie obisnuita, saraca, hotarata si puternica
(solida) la orice incercare. Era micutã si putin invatata [avea putina
invatatura] si, cu toate acestea, atunci cand a fost trimisa in misiune de
Sfanta Fecioara pentru a primi pelerinii, ea se arãtã atunci de o intelepciune
stupefianta. Ea care, in tineretea ei n-a facut deloc studii si careia ii
placea sa pazeasca animalele. In aceasta, ea seamana cu alte vizionare ca de
exemplu Mélanie [Melania] la La Salette care se juca cu animalele sau inca cu
François [Francisc] la Fatima caruia ii placeau atat de mult pasarile.
In sfarsit, era o femeie foarte umila si simplã. Mergea
drept la tinta [isi urmarea proiectele, “drumul” fara abatere].
Dar aspectul cel mai marcant al Mammei Rosa a fost [fu]
cu certitudine inocenta sa, felul in care ea si-a trait toate evenimentele
vietii si in special intreaga perioada de la sfarsitul vietii ei in care timp
de, aproape saptesprezece ani, ea va avea aparitii.
Dupa spusele apropiatilor sãi, inocenta ei a constat in a
trai niste lucruri extraordinare in (cu) cea mai mare simplicitate.
Daca n-ar fi existat nicio aparitie a Fecioarei, am fi
putut spune ca ea ar fi fost in mod cert aceeasi femeie, cu aceeasi
disponibilitate, aceeasi relatie cu celalalt intr-atat de natural traia fiecare
lucru.
Desigur, desfasurarea vietii ei n-ar fi fost aceeasi dar
felul sãu de a fi n-ar fi fost schimbat sau mai degraba sa spunem cã nu din
cauzã cã a fost favorizata cu aparitiile celeste aceasta [acest lucru] a schimbat
cu adevarat natura profunda a Rosei Quattrini.
Aceasta i-a permis [ii permise] sa fie in acelasi timp in
lumea oamenilor si in lumea Cerului fara ca pentru ea sa fie vreo deosebire.
De altfel, cand avea aparitiile ei, Mamma Rosa nu era in
extaz si putea conversa cu anturajul sãu si sa descrie fara nicio perturbare,
nici (vreo) emotie excesiva, ceea ce vedea si auzea.
Aceasta a fost poate [lucrul] cel mai extraordinar la
femeia aceasta, aceastã capacitate de a primi Divinul [Dumnezeiescul] in viata
sa de toate zilele fara ca aceasta s-o tulbure, s-o jeneze si sa-i jeneze
anturajul.
Rosa a fost deci o valoare sigurã si infailibilã pentru
Fecioara care a putut sa-i dea atatea si atatea Mesaje fara sa existe nici cel
mai mic risc ca acestea sa fie aranjate, transformate, interpretate in mii de
feluri si ca vizionara sa se serveasca de ele pentru gloria ei personala sau in
alte interese oarecare.
In mod infailibil, Rosa a ramas [ramase] aceeasi din 1964 in 1981, astfel ea a fost
instrumentul perfect de care Fecioara avea nevoie pentru a da Mesajul Sãu de
Iubire atat de mare si atat de frumos.
( ** Notã [care imi apartine] : Din 1981 Fecioara Maria s-a aratat la
Medjugorje vizionarilor !!! )
Rosa era exceptionalã pentru cã nimic nu era exceptional
la ea, ceea ce i-a placut Prea Sfintei Fecioare. Fara temere, Mammei Rosa ii
putem aplica fraza lui Iisus din Evanghelie : “Tatã [Parinte] Te binecuvantez ca ai
ascuns acestea celor intelepti si celor invatati si ca le-ai descoperit celor (foarte)
mici.” ( Luca capitolul 10, versetul 21-22 ) Ea a fost o imagine magnificã a acestei micimi care miscã inima lui
Dumnezeu. •François Delbeke
(***Nota: in
articolul din Etoile ND 234/oct.2014, e omis capitolul din Ev.Sf.Luca in
care Iisus Hristos a spus cele spuse de El in versetul 21, e scris numai
versetul ! In Biblie, in Evanghelia dupa Sfantul Luca, capitolul 10, versetul
21 scrie asa : “In acest ceas, El s-a bucurat in Duhul Sfant si a zis : Te
slavesc pe Tine, Parinte, Doamne al cerului si al pamantului, cã ai ascuns acestea
de cei intelepti si de cei priceputi si le-ai descoperit pruncilor. Asa,
Parinte, caci asa a fost inaintea Ta, bunavointa Ta.” )
Jésus apprend à prier à Rosa
Iisus o învatã pe Rosa sã se roage
Floricelele (fioretti) pe care le
povesteste Rosa, care sunt numeroase, nu sunt niciodata de un supranatural fara
temei ci ele iradiaza o lumina purã, tasnind dintr-un spirit [duh, suflet] de
copilarie si de inocenta cu totul daruit lui Iisus si Mariei. Un preot italian
relateaza astfel una din povestirile pe care ea i le spuse :
“Cu privire la asta, dati-mi voie
[lasati-ma] sa va povestesc o aparitie a lui Iisus (Rosei), in acelasi timp
scuzandu-ma de a nu putea reda [infatisa] expresiile fermecatoare si de o
copilaroasa simplicitate, cu care Rosa mi-a povestit-o.
Ea termina pregatirea [de pregatit] mesei (taind rosiile pentru a face o
salatã) cand bate la usa si intrã un tanar preot, de vreo treizeci de ani. El
ii dã buna ziua [o saluta pe] bunei doamne si o roaga daca se poate sa se roage
cu ea, inaintea frumoasei statui a Madonei care se aflã acolo pe un mic altar
foarte simplu, la loc de cinste.
Amandoi ingenuncheaza.
Preotul incepe sa se roage in modul
cel mai spontan si simplu cu putinta.
Rosa il urmareste, din ce in ce mai
fascinatã, intr-atat incat ea ii spune pe neasteptate [subit, deodata, dintr-o
data] : “Fericit sunteti ca stiti atatea lucruri, ca stiti sa va rugati atat de
bine. Eu, nu stiu sa spun decat Rozariul si ignor [nu cunosc, nu stiu]
misterele. Invatati-ma sa ma rog bine [corect], cum ii place Domnului.”
Si preotul i-a raspuns : ”Continuã sa te rogi cum stii tu ; spune-l,
spune-l bine, Rozariul tau. Este o foarte frumoasa si foarte puternica
rugaciune. Cat despre mistere, nu te preocupa de ele : iti voi trimite, eu
insumi, pe cineva care te va invata [misterele]. In rest, cu cat mai simpla va fi rugaciunea
ta, cu atat mai mult ii va placea Domnului. Repetã foarte des : Dumnezeul meu, Te iubesc ! Iisus, Iti
multumesc ! Iisus, iarta-ma ! Roaga-te astfel, dupa cum poti pe moment, asa cum iti va veni in
minte. »
Rosa, desi este virtuoasa, ramane cu
toate acestea femeie si femeile sunt curioase. Ea mai intreaba [cu sensul si de
mai roaga / mai intreaba ] inca : “Simt ca imi faceti
atata bine. De unde sunteti ? [de unde veniti
?] dvs. ? – Eu sunt Nazarinean”, ii raspunde preotul. Atunci Rosa
insistã, cu slaba ei culturã ecleziastica : « Sunteti poate din Lorette [Loreto] ? » - Da, locuiesc in
Casa din Lorette [Loreto]. – Oh, sa reveniti [sa mai veniti] sa ma vedeti !” Si in timp
ce ea se intoarce [se rasuceste] pentru a alunga pisica care se pregatea sa
sara pe masa pentru a lua ceva, preotul dispare.
La putin timp dupa aceea, pe cand,
singurã fiind, se pregatea sa inceapa Rozariul, ea simti doua maini nevazute
[invizibile] prinzandu-i capul. O voce o puse sa repete de sapte ori cele
cincisprezece mistere ale Rozariului.
Din clipa in care incepu sa il
recite, ea avu surpriza sa stie de acum toate
misterele [Rozariului], in ordine si cu precizie, si de atunci, ne le mai uitã.
Cateva zile mai tarziu, ea avu
ingenuitatea [candoarea] de a se informa pe langa Madona [de a o intreba pe
Fecioara] Insasi pentru a sti cine putea fi acest faimos preot.
Fecioara, zambitoare, o facu sa
observe [ sa realizeze ] ca “preotul” din Nazaret, prin excelenta, acela pe
care il vazuse si care isi are inca tabernacolul in Casa Santa din Loreto nu
era altul decat Fiul Sau Iisus ; in sfarsit ca era Duhul Sfant acela care o
invatase sfintele Mistere. •
Extras din San Damiano, istoria, faptele si documentele (epuizat) M.Roland Maisonneuve.
Les cinq piliers du message des apparitions de Notre Dame des Roses
Cei cinci piloni ai mesajului aparitiilor Fecioarei Maria a Trandafirilor
Mamma Rosa si cei cinci piloni ai
mesajului de la San Damiano
“Prier, aimer, offrir, souffrir et faire silence”
« A te ruga, a iubi, a suferi
si a tacea [a face liniste] » sunt cei cinci
piloni ai mesajului pe care l-a dat Fecioara la San Damiano.
Mamma Rosa, ca bun instrument al
Sfintei Fecioare, a trait cu adevarat si a intrupat aceste valori cerute de Madona,
aratandu-ne astfel exemplul de urmat. Sa le parcurgem in viata instrumentului
indragit al Sfintei Fecioare.
A te ruga (Sa te rogi) : Rosa, inca din tineretea sa, a fost o
femeie de rugaciune [a rugaciunii]. Parintii sai erau deja foarte ferventi si mama
sa a stiut [stiu] s-o educe la rugaciunea regulata [facuta cu regularitate,
constanta], mai ales rozariul.
De foarte mica, ea era intotdeauna
prima care cerea rugaciunea : “Mama, sa
spunem rugaciunea”*... “Ea iubea catehismul si pricepea [intelegea] lucrurile
lui Dumnezeu.”* Trei dintre surorile ei au devenit calugarite, ceea ce aratã
si atmosfera de evlavie [pietate] familiala [din familie].
Mai tarziu, numeroase marturii
atestã cã Rosa se ruga in camera sa, adesea tarziu seara sau devreme dimineata,
ea se ducea zilnic la Sfanta liturghie, pe orice vreme, chiar cand ningea.
A iubi (Sa iubesti) : Rosa a fost o femeie speciala [sau
deosebit de]iubitoare, blanda, care nu se enerva niciodata, chiar si cand se
radea de ea, mai ales, pentru ca ea nu stia sa cante ; radea si ea [de asta].
Parohul sãu spunea cu privire la ea “ca
era o mama buna...si ca isi iubea mult sotul si familia.”* Apoi, cand Padre
Pio o trimise sa insoteasca bolnavii la ospiciul Victor Emmanuel la Plaisance,
ea veghea sa nu le lipseasca nimica [ii inconjura cu atentii delicate]
bolnavilor ei.
Era de o rabdare nemarginita.
Astfel, ea reusi sa il imblanzeasca
pe un colonel violent care nu vroia sa vada pe nimeni.El se va converti chiar
inainte de moartea lui.
Cat despre pelerini, ea a fost foarte
atenta [serviabila, “atentionata”, amabila], intotdeauna gata sa le surada, sa
ii asculte si sa le spuna cuvinte de reconfort [mangaiere], de intelepciune si
de adevar pe care i le cere Sfintei Fecioare. Ea stia sa manuiasca totodata
amabilitatea si autoritatea. Intr-o zi, pe cand incepea sa ploua tare in timpul
rozariului, ea protejã [acoperi] un copil sub capa [pelerina] sa. Dar ce sa mai
spui de marea iubire pe care o avea Rosa pentru Sfanta Fecioara si Fiul Sãu !
A oferi (Sa oferi) : Rosa era buna si generoasa. In tineretea
sa, ea isi oferi timpul pentru a face actiune catolica. Apoi, casatorita si
grav bolnava, ea isi oferi propria viata pentru a-si pastra copilul
“Pier-gorgio”. Cu pelerinii, ea si sotul sãu erau absolut devotati sa ii
gazduiasca si sa ii primeasca cu bunatate, sa le ofere cafeaua dupa rugaciuni.
Ea nu pastra timp pentru ea, ea il oferea pentru Dumnezeu sau pentru pelerini.
Ea a trait intotdeauna saraca si cand, cu familia sa, se afla in nevoie si
primeau ajutor [si veneau sa-i ajute], ea refuza ceea ce era in plus
[surplusul]. La fel, ea nu a cautat niciodata sa se imbogateasca personal cu
donatiile pelerinilor. Mai mult [mai bine], ea a organizat donatii pentru opere
ale Bisericii si chiar pentru dieceza din Plaisance care nu era favorabila
aparitiilor Madonei. Rosa isi oferise in intregime viata pentru familia sa,
pentru Bunul Dumnezeu si pelerini.
A suferi (Sa suferi) : Rosa a avut mult de suferit de-a lungul
vietii sale : pierderea tatalui sãu cand avea trei ani, precaritatea si boala
in prima parte a vietii sale apoi, dupa vindecarea sa si aparitii, vor veni
ostilitatile autoritatilor ecleziastice, calomniile, multilarile [ranirile] in
Gradina de Paradis si tradarile unor apropiati.
Cu toate acestea, ea a ramas
intotdeauna demna si nu s-a plans niciodata. Apoi, la sfarsitul vietii sale din
nou, ea a indurat boala cu [avand un] un cancer. Felul sau de a suferi aceasta
ultima incercare a fost bulversant intrucat cuprinsa de mila pentru ceilalti
bolnavi ai spitalului din Fidenza unde era ingrijita, ea dadea liturghii pentru
ei si se ruga rozariul. La Craciunul [anului] 1980, ea a distribuit [impartit]
imagini [icoane/iconite] tuturor bolnavilor si bomboane pentru copii.”*
A face liniste, A tacea (Sa faci liniste, sa taci) : in 1970, autoritatile
ecleziastice ii ordonarã Rosei sa nu mai divulge mesajele pelerinilor, nici sa
nu mai vorbeasca despre aparitii sau sa se arate in public in mica Gradina de
Paradis. Pana la moartea sa, ea va asculta si se va refugia, pentru a trai
aceasta tacere, in oratoriul din casa sa. Aceasta tacere, ea o va trai pentru a
intra in fiecare zi mai mult in comuniunea cu Dumnezeu. Moartea sa la spitalul
din Fidenza a fost inconjurata de marea liniste (tacere) a acestui atat de
frumos suflet care nu mai aspira [nazuia] decat sa-si regaseasca Mantuitorul,
pe Iisus pe care Il iubea atat de mult.
Mammei Rosa i se va face dreptate in
Cer [ in Cerul ]care ii va face minunat cu ochiul in ziua inmormantarii sale.
Intr-adevar, multimea considerabila (aproximativ 10 000 de persoane), facea
imposibila procesiunea funerara pe strada principala. Astfel, cortegiul,
precedat de ministranti [copiii de cor], a trebuit sa treaca prin mica gradina
pentru a ajunge la biserica parohiala. Astfel Mamma Rosa, insotita de preotii
care celebrau funeraliile sale, i-a putut spune la revedere (arrivederci)
Madonei. Nu era deocamdata o recunoastere a aparitiilor ci o recunoastere a
sfinteniei acestei simple taranci devenite instrument al Sfintei Fecioare. •
François Delbeke
* 1. San Damiano, istoria si documentele Roland
Maisonneuve Edition /Editura Téqui...
......
*****
