Stela Moraru-Pavel, Mihaela-Victoria Munteanu, Olivia-Maria Marcov iunie 2009, USH, Drept

Stela Moraru-Pavel, Mihaela-Victoria Munteanu, Olivia-Maria Marcov iunie 2009, USH, Drept

Petrutu Crãciunas anii 1976 la Marea Mediterana Algeria

Petrutu Crãciunas anii 1976 la Marea Mediterana Algeria

Clasa 9-12 V 1982-1986 in 7 iulie 2006 liceul N Balcescu Bucuresti, Romania

Clasa 9-12 V 1982-1986 in 7 iulie 2006 liceul N Balcescu Bucuresti, Romania

Clasa 12 V Colegiul National Sf Sava promotia 1986

Clasa 12 V Colegiul National Sf Sava promotia 1986

Jésus-Christ, Jezu Ufam Tobie, Isuse mã încred in tine

Jésus-Christ, Jezu Ufam Tobie, Isuse mã încred in tine

Iulia Motoc Bucharest Romania CEDO

Iulia Motoc Bucharest Romania CEDO

Iulia Motoc Patriarhie, Turnul Clopotnita din 1698, 8 septembrie 2013

Iulia Motoc Patriarhie, Turnul Clopotnita din 1698, 8 septembrie 2013

Petrutu, prietenul meu din copilaria, Aurora si Tutzu (Petru) Craciunas parintii lui (Algeria)

Petrutu, prietenul meu din copilaria, Aurora si Tutzu (Petru) Craciunas parintii lui (Algeria)

Sr Dominique, Renée, Olivia, Corina R., Anca, Victoria si Iudit (Ungaria), Ruxandra, Monica ...

Sr Dominique, Renée, Olivia, Corina R., Anca, Victoria si Iudit (Ungaria), Ruxandra, Monica ...

Petrutu Crãciunas si Stephanie White Mountain

Petrutu Crãciunas si Stephanie White Mountain

Sr. Georges, Renée, Marie-Lucie, Suzanne, Octavie, Dominique, RDC Constantine

Sr. Georges, Renée, Marie-Lucie, Suzanne, Octavie, Dominique, RDC Constantine

Olivia Maria Marcov si Corina Resl Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine

Olivia Maria Marcov si Corina Resl Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine

Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine Algeria 1972 1976

Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine Algeria 1972 1976

Mihai Miriunis, Laura Simion, Mihai-Ionut Taciu colegii mei de facultate

Mihai Miriunis, Laura Simion, Mihai-Ionut Taciu colegii mei de facultate

Peter-Jacob Hehn Petrutu's friend Canada

Peter-Jacob Hehn Petrutu's friend Canada

Prof.dr.Dorel Zugravescu, ing.J.-B.Deloly, Olivia Maria Marcov, prof.dr.Ieronim Mihaila

Prof.dr.Dorel Zugravescu, ing.J.-B.Deloly, Olivia Maria Marcov, prof.dr.Ieronim Mihaila

Iulia Motoc 15 august 2013

Iulia Motoc 15 august 2013

Laura Simion, colega mea de la Drept, USH, Bucharest

Laura Simion, colega mea de la Drept, USH, Bucharest

Prof.dr.NIcolae Marcov ( father ) si prof.Udriste

Prof.dr.NIcolae Marcov ( father ) si prof.Udriste

Prof.dr.Florin Munteanu si Leon Zagrean

Prof.dr.Florin Munteanu si Leon Zagrean

Prof.dr.Ieronim Mihaila, ing.J.-B.Deloly AIRAMA, Olivia Marcov

Prof.dr.Ieronim Mihaila, ing.J.-B.Deloly AIRAMA, Olivia Marcov

Jesus-Christ

Jesus-Christ

Tatal meu Nicolae Marcov, Revedere colegi liceu Gh.Sincai, promotia 1959, in 31/oct./2013

Tatal meu Nicolae Marcov, Revedere colegi liceu Gh.Sincai, promotia 1959, in 31/oct./2013

Olivia Maria N. Marcov, august 2006, Bucuresti

Olivia Maria N. Marcov, august 2006, Bucuresti

Sorin Tilie, Silviu Marcov, Olivia Maria Marcov, septembrie 2003 Bucuresti

Sorin Tilie, Silviu Marcov, Olivia Maria Marcov, septembrie 2003 Bucuresti

Olivia Maria Marcov, Alexandra Georgescu, Adrian Pafa, Bianca Eftimie, aug.2009, Bucharest

Olivia Maria Marcov, Alexandra Georgescu, Adrian Pafa, Bianca Eftimie, aug.2009, Bucharest

Stéphanie Crãciunas Peter Hehn and Stéphanie's cousin, Canada

Stéphanie Crãciunas Peter Hehn and Stéphanie's cousin, Canada

Maica Domnului cu pruncul, Rugaciune la aprinderea candelei

Maica Domnului cu pruncul, Rugaciune la aprinderea candelei

Mission to Magadan Sister Miriam praying the rosary June 24 2014

Mission to Magadan Sister Miriam praying the rosary June 24 2014

The Catholic Parish of the Sacred Heart of Jesus, Constantine Algeria 1972 1976

The Catholic Parish of the Sacred Heart of Jesus, Constantine Algeria 1972 1976

Laura Adriana Bucharest Romania July 2009

Laura Adriana Bucharest Romania July  2009

Olivia Maria Marcov December 2007 Bucharest Romania Cristi s Birthday

Olivia Maria Marcov December 2007 Bucharest Romania Cristi s Birthday

Olivia Maria Marcov si Laura Gabriela Cristea in Aparatorii Patriei anul IV 2008 2009

Olivia Maria Marcov si Laura Gabriela Cristea in Aparatorii Patriei anul IV 2008 2009

Fr Michael Shields Bronislava s gulag number Anchorage USA 2014

Fr Michael Shields Bronislava s gulag number Anchorage USA 2014

Liliana Iacob Barna 8 martie 2014 Bucuresti Romania

Liliana Iacob Barna 8 martie 2014 Bucuresti Romania

Olivia Marcov Liliana Iacob Gratiela Andreescu 20 August 1979 Bucharest Romania

Olivia Marcov Liliana Iacob Gratiela Andreescu 20 August 1979 Bucharest Romania

Liliana Iacob and Gratiela Andreescu Italy Bucharest Romania

Liliana Iacob and Gratiela Andreescu Italy Bucharest Romania

Peter Jacob Hehn Petrutu's friend CANADA

Peter Jacob Hehn Petrutu's friend CANADA

Mission to Magadan Fr Michael Shields Children Saturday Club April 29 2014

Mission to Magadan Fr Michael Shields Children Saturday Club April 29 2014

Professor Nicolae Marcov at the Faculty of Matehmatics str Academiei 14 Bucharest Spiru Haret amph

Professor Nicolae Marcov at the Faculty of Matehmatics str Academiei 14 Bucharest Spiru Haret amph

Professor Nicolae Marcov Faculty of Mathematics 14 str Academiei sector 3 Bucharest

Professor Nicolae Marcov Faculty of Mathematics 14 str Academiei sector 3 Bucharest

Iulia Motoc ORTA ITALY September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc ORTA ITALY September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc Clasa I 1973 Romania

Iulia Motoc Clasa I 1973 Romania

Professor Ieronim Mihaila Faculty of Mathematics Str Academiei 14 3rd floor Bucharest 2007

Professor Ieronim Mihaila Faculty of Mathematics Str Academiei 14 3rd floor Bucharest 2007

Olivia Maria Marcov Andrei Dobrescu 12 V 30 Martie 2007 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov Andrei Dobrescu 12 V 30 Martie 2007 Bucharest Romania

Iulia Motoc Isla Bella September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc Isla Bella September October 5 2014 Romania

Olivia Maria Marcov 1968 1969 in Str Sebastian Bucharest Romania la bunica mea Jeana Mardale

Olivia Maria Marcov 1968 1969 in Str Sebastian Bucharest Romania la bunica mea Jeana Mardale

Olivia Maria Marcov JB Deloly AIRAMA July 20 2012 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov JB Deloly AIRAMA July 20 2012 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 School Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 School Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 Bucharest Romania

Olivia Maria, Nicolae, Magdalena, Silviu Marcov, Maria, Irina Craciunas in 1980 Bucharest sector 6

Olivia Maria, Nicolae, Magdalena, Silviu Marcov, Maria, Irina Craciunas in 1980 Bucharest sector 6

Magdalena Marcov my mother and aunt Stefania Sestocenco Bucharest '60

Magdalena Marcov my mother and aunt Stefania Sestocenco Bucharest '60

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciunas' Birthday May 17 1982 Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciunas' Birthday May 17 1982 Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciuns'Birthday May 17, 1982, 2 years old, Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciuns'Birthday May 17, 1982, 2 years old, Bucharest

Olivia Maria Marcov Irina Craciunas Silviu Marcov January 1, 1983 Bucharest

Olivia Maria Marcov Irina Craciunas Silviu Marcov January 1, 1983 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr.Craciunas, Irina's Birthday, May 17, 1985 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr.Craciunas, Irina's Birthday, May 17, 1985 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr., Irina Craciunas' Birthday, May 17, 1985, Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr., Irina Craciunas' Birthday, May 17, 1985, Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov in 1969 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov in 1969 Bucharest Romania

Mission to Magadan October 29 2014

Mission to Magadan October 29 2014

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus June 4 2014 Magadan Russia USA

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus June 4 2014 Magadan Russia USA

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus Mission to Magadan E News Oct 2014

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus Mission to Magadan E News Oct 2014

The Holy Virgin Mary and the Kremlin Russia December 2014

The Holy Virgin Mary and the Kremlin Russia December 2014

Vladimir Vladimirovich Putin FB page Kremlin Ru En Jan 7 2015

Vladimir Vladimirovich Putin FB page Kremlin Ru En Jan 7 2015

MOSCOW THE CATHEDRAL OF THE IMMACULATE HEART OF MARY ANNA BELOVA

MOSCOW THE CATHEDRAL OF THE IMMACULATE HEART OF MARY ANNA BELOVA

Jesus, The Holy Mother of God Kazanskia by Irina VESELKINA RUSSIA versta-K.ru

Jesus, The Holy Mother of God Kazanskia by Irina VESELKINA RUSSIA versta-K.ru

Vladimir Putin et les enfants orphelins Russie Noel 2014

Vladimir Putin et les enfants orphelins Russie Noel 2014

God and Baby Jesus Ekaterina and Anton Daineko Belarus

God and Baby Jesus Ekaterina and Anton Daineko Belarus

Liliana Iacob Gratiela Andreescu September 2014 Bucharest Romania

Liliana Iacob Gratiela Andreescu September 2014 Bucharest Romania

Gratiela Andreescu Romania Italia

Gratiela Andreescu Romania Italia

Liliana Iacob Barna si Carina Barna 5 iulie 2015 Bucharest Romania

Liliana Iacob Barna si Carina Barna 5 iulie 2015 Bucharest Romania

Vladimir Putin Moscow Russia 2015

Vladimir Putin Moscow Russia 2015

Sr Barbara Hojda Polonia Iunie 2015

Sr Barbara Hojda Polonia Iunie 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015 Pologne

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015 Pologne

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus April 26 2015 Magadan Russia

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus April 26 2015 Magadan Russia

Father Michael Shields of The Heart of Jesus May 21 2015 The Poor Claire Sisters Ireland

Father Michael Shields of The Heart of Jesus  May 21 2015 The Poor Claire Sisters Ireland

Luminita Marina Raileanu psiholog Bucharest Romania July 4 2015

Luminita Marina Raileanu psiholog Bucharest Romania July 4 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13 Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13 Iulie 2015

Vie de Prieres JESUS CHRIST

Vie de Prieres JESUS CHRIST

Olivia Maria Nicolae MARCOV 3 decembrie 2015

Olivia Maria Nicolae MARCOV 3 decembrie 2015

Irina Vatava Moscalenco la fille de Boris Vatav Ma cousine Chisinau Moldova

Irina Vatava Moscalenco la fille de Boris Vatav Ma cousine  Chisinau Moldova

Tania Trahman la petite fille de Boris Vatav Chisinau Moldova

Tania Trahman la petite fille de Boris Vatav Chisinau Moldova

Natasa la fille aînée de Boris Vatav son mari et Tania Trahman leur fille Chisinau Moldova

Natasa la fille aînée de Boris Vatav son mari et Tania Trahman leur fille Chisinau Moldova

Irina Vatav la fille de Boris Vatav le cousin de mon père de Chisinau Moldova

Irina Vatav la fille de Boris Vatav le cousin de mon père de Chisinau Moldova

Valentina et Boris et Irina Vatav Chisinau Moldova

Valentina et Boris et Irina Vatav Chisinau Moldova

Valentina et Boris Vatav le cousin de mon père Chisinau Moldova 2015

Valentina et Boris Vatav le cousin de mon père Chisinau Moldova 2015

Jesus Christ Iisus Hristos

Jesus Christ Iisus Hristos

NOTRE DAME DE LOURDES PRIEZ POUR NOUS

NOTRE DAME DE LOURDES PRIEZ POUR NOUS

Olivia Maria Marcov 1 Octombrie 2014 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov 1 Octombrie 2014 Bucharest Romania

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC ATOTTIITORUL

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC ATOTTIITORUL

Olivia Maria MARCOV 5 Ianuarie Janvier 2016 Bucharest Romania

Olivia Maria MARCOV 5 Ianuarie Janvier 2016 Bucharest Romania

Le mot de Jesus Christ Le Verbe Dieu Sfinte Dumnezeule Sfinte Tare Sfinte Fara de Moarte

Le mot de Jesus Christ Le Verbe Dieu Sfinte Dumnezeule Sfinte Tare Sfinte Fara de Moarte

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC

Jesus Misericordia ISUS CRISTOS SI COROANA DE SPINI PATIMILE

Jesus Misericordia ISUS CRISTOS SI COROANA DE SPINI PATIMILE

Olivia Marcov Bogdan Buzoianu 31 janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIE

Olivia Marcov Bogdan Buzoianu 31 janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIE

Maica Domnului icoana Sf Ap Luca aici MD Vladimir

Maica Domnului icoana Sf Ap Luca aici MD Vladimir

Saint Padre Pio NOS LARMES AU CIEL

Saint Padre Pio NOS LARMES AU CIEL

Profesor fizica Ion MANEA Olivia Marcov cl 12 V 1986 Liceul N Balcescu Colegiul Sf SAVA Bucuresti

Profesor fizica Ion MANEA Olivia Marcov cl 12 V 1986 Liceul N Balcescu Colegiul Sf SAVA Bucuresti

Olivia Maria Marcov Icône de la Mère de Dieu Salvatrice et Secours des Affligés Bucarest Romania

Olivia Maria Marcov Icône de la Mère de Dieu Salvatrice et Secours des Affligés  Bucarest Romania

Silviu Marcov mon frère fratele meu Bucarest Romania

Silviu Marcov mon frère fratele meu Bucarest Romania

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 Bucarest Roumanie 2016

Nasterea Domnului La Naissance du Petit Jésus

Nasterea Domnului La Naissance du Petit Jésus

Jésus-Christ

Jésus-Christ

Nicolae Marcov tata si prof.Constantin Udriste

Nicolae Marcov tata si prof.Constantin Udriste
20 iulie 2012

Camelia,Mihai, Maria SMICALA, Romania v.Finland

Camelia,Mihai, Maria SMICALA, Romania v.Finland

Fecioara Maria pentru ROMANIA de la Jude DUC THANG NGO

Fecioara Maria pentru ROMANIA de la Jude DUC THANG NGO

duminică, 14 septembrie 2014

Archbishop Schwietz reflects on approaching retirement age ( The Archdiocese of Anchorage, Alaska )

Archbishop Schwietz reflects on approaching retirement age ( The Archdiocese of Anchorage, Alaska )



Anchorage Archbishop Roger Schwietz is a busy man, serving as head of the two most geographically vast dioceses in the nation. He serves both as archbishop of Anchorage and as the temporary apostolic administrator over Fairbanks until it is assigned a new bishop by the pope. Combined Archbishop Schwietz oversees a geographic area that spans 550,000 square miles, or more than twice the size of Texas.
Despite his added duties and frequent flights to small villages across Alaska, Archbishop Schwietz is now less than a year away from his 75th birthday. On July 3, 2015, he will reach the age at which all bishops must submit their resignation letter to the pope.
Last month Archbishop Schwietz spoke with the Catholic Anchor about the realities of shepherding two dioceses and the implications of approaching his 75th birthday.
What are some of the challenges in keeping the faith alive in these northern-most hinterlands of America?
ARCHBISHOP: One challenge is that there are far fewer ordained priests out in the villages from what it was 20 or 30 years ago. As a result, people don’t have the opportunity to attend Mass as often, and there are a lot of Communion services. There is a need for more lay leadership. That is a growing reality. People are stepping up to be lay leaders and the challenge for us is to help them get the training and the educational background needed for that kind of work.
Despite your new responsibilities, you are now less than a year away from turning 75, the age at which according to church law all bishops must submit their retirement letter to the pope. How are you preparing for this huge transition?
ARCHBISHOP: I’ve been doing a lot of thinking about what my life would be like after the Holy Father accepts the letter of resignation, which I will submit when I turn 75. Normally, the process takes a year or two before it is accepted and then someone else is named as the bishop. But given the fact that 2016 will be the 50th anniversary of the Anchorage Archdiocese and we are doing a lot of things to prepare for that, I’m presuming that my letter of resignation will not be accepted right away. In fact, Cardinal Marc Ouellet who is in charge of the Congregation for Bishops has said as much to me about that. Unless things change I will probably be here to celebrate the year of thanksgiving and the year of grace in 2016. After that it is kind of an open question.
But I’ve been thinking a lot about what I would do after that. If the Lord continues to give me good health, I hope to stay active. Some of it will depend on who my successor is and what they would like me to do here. I have roots here now, and I would like to continue those roots. But also I have been thinking about other things that I might be able to do. I did a lot of work with the formation of seminarians in the past; maybe I would be able to work in that way.
Why is the age of retirement set at 75?
ARCHBISHOP: It was set in Canon Law. I suppose it was thought that after 75 people start declining in their abilities. That is not as true today as it was in the past, and it varies from individual to individual. It’s kind of a fluid number. I was joking with Cardinal (Orlando) Quevedo [of the Philippines] when he was here recently because he was supposed to send in his resignation about a month after he was made a cardinal. I told him, well, send it in but don’t worry about it.
How do you prepare the archdiocese to transition from one archbishop — one shepherd — to the next? What does that entail?
ARCHBISHOP: It is important, as much as possible, to have the diocese in good shape to be handed on to the next man. I think any bishop who is coming to the end of his tenure would want to do that. For me, it means trying to set up a good solid financial situation for this archdiocese.
The other thing that has been a great concern of mine is to leave the archdiocese in a healthy situation in terms of vocations and pastoral ministry. I have put a lot of energy into that and I am very grateful that we have a number seminarians now and other young people who are interested in the priesthood and religious life. That is very encouraging and I’m hoping to be able to continue fostering that while I am still able so that there is a positive atmosphere in the archdiocese when a new archbishop comes in — an atmosphere that is welcoming and supportive to people who want to think seriously about a life of service to the church. We have five seminarians now and one ordination to the priesthood last summer.
How will your successor be picked? Can you walk us through the process?
ARCHBISHOP: Normally the process is in the hands of the nuncio who is the ambassador from Rome to the local country. So the apostolic nuncio initiates the process. Most of the time, in my experience, they don’t initiate the process until a diocese is empty. Then the nuncio sends letters around to various people who might know the situation of a diocese and the people related to it. He will ask them for recommendations of who might serve as a bishop or an archbishop and also ask for the status of a particular diocese or archdiocese. So the nuncio has to do research and it’s all under secrecy so it does not become politicized.
It’s my understanding that the nuncio then puts together a list of three possible candidates and sends in the files of the three men that he thinks are probably a good fit for a particular place. Then they have a committee at the Vatican’s Congregation for Bishops that goes over the list. If all three names survive, then Cardinal Ouellet will take the list to the Holy Father who will make the final choice. The pope can choose any of them or reject them all.
The pope chooses directly at the end?
ARCHBISHOP: Yes.
Do you expect to receive an auxiliary bishop to assist you during the transition, similar to how then Anchorage Archbishop Francis Hurley did back in 2000 when you first came up?
ARCHBISHOP: Archbishop Hurley asked for a coadjutor bishop, which is different from an auxiliary. An auxiliary is a bishop who is sent to help out the bishop. A coadjutor is a bishop who has the right to succession. Archbishop Hurley was granted a coadjutor. One of the issues involved in getting a coadjutor is that it is a budgetary issue. You have another bishop joining the staff and you have to take that into account for the archdiocese. I figure as long as my health is holding out and with the constraints of our budget, it would be better for me not to ask for one, so I have not asked.
According to the church, once a bishop, always a bishop. How do you envision continuing to exercise your ministry once you step down as the head of an archdiocese?
ARCHBISHOP: One of the realities here in Alaska is that we are really strapped for clergy and it seems to me that if my health holds up I could be of assistance, not only with the new archbishop of Anchorage but with the new bishop of Fairbanks, too, in terms of confirmations and other ceremonies. That might make life easier for the other bishops and I would be happy to do what I could, and maybe also help in a parish.
On a global scale, when the church has an upheaval like when Pope Benedict XVI stepped down as pope, there is a kind of mini crisis in the church as we wait for the next pope to emerge. This phenomenon is also true on a local level. What should the faithful keep in mind during a transition like this, especially since the archbishop is so prominent in the life of an archdiocese?
ARCHBISHOP: It’s inevitable that there will be some unease, some fear that sets in when the leadership is gone for whatever reason. We are a church that is used to having its shepherd — on the local level with the bishop and then on the universal level with the Holy Father. It is important to accept the reality of the uneasiness and the fear and what sort of person will be sent by the church. But it is really important to trust in Providence. The Lord continues to care as the Chief Shepherd of each diocese and each person and the church continues to do her best to surface pastoral leaders.
In light of what the church experienced after the resignation of Pope Benedict and the election of Pope Francis, it was a marvelous transition to an unexpected pastor who brought some new light to the church. That should be a lesson to all of us that the Lord has lots of surprises and we have to trust that the Lord is going to do good things for us when the new archbishop is named. Trust in the Lord is really important.
In Alaska it seems like we have many opportunities to trust because there are so few priests. A lot of communities have to band together and pray and wait for a priest, sometimes for months.
ARCHBISHOP: There is a certain sense, when there isn’t an archbishop in Anchorage or a bishop in Fairbanks that there is something missing, even people who are far away in small villages, they have that certain sense that something is missing. Part of that comes from the reality that we all have an ingrained sense of the way the Catholic Church is. That kind of feeling can be a gift that we can give to the Lord in prayer. I think the Lord appreciates when we look honestly at ourselves and then turn our concerns over to him.
Is there anything else you’d like to add?
ARCHBISHOP: As I look back on my 14 years in Anchorage I still remember very clearly the phone call from the nuncio telling me I would be coming to Anchorage as the archbishop. It was quite a shock. I certainly didn’t expect it and didn’t know what to anticipate. But as I look back, I see that it has been a truly graced time with wonderful people and such beauty in nature. It’s hard to describe. It fills my heart with gratitude to look back on so many good things that have happened.
The challenges have been there, of course, but the people here know how to band together and support each other, even after squabbles. It is beautiful.
We’ve come through some very difficult times but the faith of the people is strong and people have a hunger to know their faith better. The young people are phenomenal in their support of each other and the church. So there is something really good happening here.


http://www.catholicanchor.org/alaska-news/archbishop-schwietz-reflects-approaching-retirement-age/

Fr. Shields to give Sept. 13 mothers’ retreat in Palmer

Fr. Shields to give Sept. 13 mothers’ retreat in Palmer



On Sept. 13 from 9 a.m. to 2 p.m. Father Michael Shields will lead a “Mothers’ Day of Healing” retreat at St. Michael Church in Palmer. The gathering, which is geared for women in all stages and phases of motherhood, will include eucharistic adoration, spiritual reflection and fellowship. Father Shields also will be available to hear confessions. Refreshments and childcare provided.
Father Shields, a priest of the Archdiocese of Anchorage who serves as a missionary in Far Eastern Siberia, is a regular columnist for the Catholic Anchor and a periodic guest on EWTN television.
For more information, call St. Michael Church at 745-3229.

http://www.catholicanchor.org/alaska-news/fr-shields-give-sept-13-mothers-retreat-palmer/

My neighbours’dog last night. Catelul vecinilor mei noaptea trecuta. September 13/14, 2014

My neighbours’dog last night. Catelul vecinilor mei noaptea trecuta.  September 13/14, 2014                              


Imprimer - Fermer la fenêtre - Cliquez sur Plus au bas du mail pour imprimer un seul message

Objet :
Salut ! Catelul vecinilor, noaptea trecuta :
De :
Olivia Marcov
À :
...
Date :
Dimanche 14 septembre 2014 11h10


                                           

                           
Povestea catelului din apartamentul de sub noi, care a latrat continuu, bietul din ziua precedenta din 13 sept. 2014, si toata noaptea de 13/14 septembrie 2014, am scris-o pe bucatele, pe Facebook, mesajele pe care le alatur de pe Facebook, trebuie citite de jos in sus, de jos ( de la cel mai vechi ) in sus ( la cel mai nou, ultimul ) :

( 1 ) "Continuare: Mama, ieri noapte, dimineata, disperata imi spunea :" Nu. Vreau sa te muti de aici. Sa pleci unde vrei. Dar sa pleci de aici. Sa faci ce vrei tu, dar nu aici."
Dimineata, pana in ora 9h50 AM, azi 14 Septembrie 2014, mama se auzea in bucatarie vorbind la telefonul ei semi-mobil, un telefon mobil dar de apartament, teoretic, nu stiu si concret, vorbea cu o vecina de la et. 8 din blocul nostru, pentru ca ii spunea interlocutoarei sale "Aurelia Calugaru", o intreba atenta, grijulie daca are bani "Nu ai bani/ Ai bani ? / Vrei / Ai nevoie de bani ?"
Dupa aceea, m-am trezit, pana sa ajung eu la bucatarie ( tata era in dormitor ), mama plecase de acasa, din casa, lasase fereastra larg, larg, larg, deschisa in bucatarie, asa cum ii place ei de mai mult timp. Nici urma de mama in casa.
O fi urcat la etajul 8 la Aurelia Calugaru, asta, daca vorbea chiar cu ea, pentru ca nu demult, i s-a adresat fiicei vecinului Constanda, si i-a spus "Aurelia" cand i-a deschis usa, fiica acelui vecin venise sa ceara cheia de la subsolul blocului, pentru ca inchidea apa, o conducta se sparsese in apartamentului tatalui ei Constanda, si ea, care nu locuieste aici, venise cu instalatorul sa o repare."

( 2 ) Continuare: Fratele meu se trezise, citea ceva in pat, aprinsese veioza de langa patul sau, isi sufla nasul puternic, este de mai mult timp, alergic, ii curge nasul, stranuta, si consuma servetele cu care isi sufla nasul, asa pateste cand sta in casa si mai ales la laptopul sau.
Ora 5h20 AM, 14 Septembrie 2014 : Dintr-o data este liniste in apartamentul de sub noi.
Ora 5h26 AM : Catelul nu se mai aude.
Silviu fratele meu isi tot sufla nasul in servetele, continuu.
Ora 5h30 AM : Silviu a stins lumina si catelul a reinceput sa scheaune. Acum tace. Acum iar scheauna.
Ora 5h35 AM 14 Septembrie 2014 : JOS SE AUDE O MASINA, parca din ea ar fi coborat un barbat si o femeie ? se aud voci afara in fata blocului nostru R 4.
Ora 5h36 AM In apartamentul de jos se aude un barbat spunand :'GATA, AM VENIT ! HAI, GATA, AM VENIT !". Prin urmare a sosit locatarul de jos ( caci nu cred sa fie proprietarul apartamentului deloc ). Barbatul pare ca se adreseaza catelului sau si spune : "Ce mizerie, ai facut mizerie !" ( daca asta o fi spus ! )
Sa fi fost o femeie cu el, caci acest barbat parca spunea, din cate se auzea : "Scrie la Politie !"
Apoi s-au auzit la W.C. ( nu stiu cine, dar faceau si pipi ).
Barbatul a raspuns ceva : "..... politica"
AFARA E LINISTE.
ESTE ORA 5H46 AM.
Silviu a stins lumina de cateva minute.
AFARA E LINISTE IN CONTINUARE.
Pentru prima oara, din seara trecuta, e liniste.

( 3 ) Continuare: Cel mai puternic, mama s-a inversunat spunandu-mi ca vecinul de sus, o sa vina la usa la ea, sa ii bata, si sa ii spuna sa ma ia, sau chiar ca mai ia [ el ] cu politia. Am intrebat-o si am insistat sa aflu daca chiar i-a spus acest lucru, vreodata ?! Mama a spus ca Nu, nu i-a spus.
"Atunci de ce spui tu asa ceva ? De ce spui asa ceva, tu ?" - o intreb eu pe mama.
"Daca vecinul de sus nu a spus niciodata acest lucru, tu de ce il spui, de ce spui asa ceva ?"
( 4 ) Continuare: Tata mai tacuse, a fost in expectativa, mai pasiv, nu a inceput sa tipe, si a inceput sa rada ca or sa ii amendeze pe vecinii de jos ! Si sa nu ne amendeze pe noi !
Ora 5h05 AM, 14 Septembrie 2014 : catelul latra disperat.
In dormitor pe fereastra deschisa catelul se aude latrand.
Afara niste tineri petrec.
Au inceput sa petreaca, sa vorbeasca tare, sa chiuie aproape, de ieri seara, la un moment dat un barbat s-a auzit ca s-a indreptat spre ei si i-a rugat sa inceteze galagia, ei au incetat putin timp, apoi si-au reluat petrecerea, sau ce era, mai ales din dormitor se auzeau, nu din sufragerie ( Slava Domnului ! )
Tata mi-a explicat cu privire la catelul ce latra, ca "E PUS ACOLO SPECIAL PENTRU TINE, SA LATRE TOT TIMPUL, ca sa te enerveze pe tine !" - era serios spunand asta.
( 5 ) Continuare: Pe fratele meu, pe mama, i-am intrebat : "Dar nu ti-e mila de catelul acela, il auzi cum latra bietul, cum latra, si latra, continuu, de ieri ?"
Mama era insa ferma, in credinta ei ca nu trebuie sa ne punem rau cu vecinii, ca probabil catelul asa sta el singur si e obisnuit sa stea singur si probabil are mancare si tot ce ii trebuie !
Am intrebat-o pe mama : "AUZI, DAR TU VREI SA LE FAC PLANGERE CELOR DE JOS, VREI ? Exista legi pentru protectia animalelor !"
( 6 ) Continuare: Pana la urma in disperare de cauza, vazand tanguiala mamei mele, care se tinea cu mainile de parul din cap, i-am spus ca nu isi da seama ca am terminat Dreptul, ca, in fond, cunosc si procurori, ca am fost si sunt cunoscuta intrucat am lucrat in Justitie, si ca e normal sa facem ceva, sa scoatem catelul !
Mama a inceput sa imi spuna ca eu nu fac nimic, si ca ei, toti, parintii si fratele, ar sta toti "dupa mine" si ca [ noi ] "nu facem nimica, ca tu stai".
Apoi a insistat ca "OR SA VINA LA MINE LA USA SA NE IA PE NOI, SA TE IA !"
Am intrebat-o de ce deschide usa, de ce da explicatii si in cele din urma, i-am explicat ca ea nu a scris nimic, ci eu am scris, si sa ma lase in pace.

( 7 ) Continuare: I-am spus mamei sa ma lase, ca trebuie scos catelul din casa aceea, de sub noi. I-am spus ca mereu imi inchide gura, si in fapt, imi paralizeaza complet miscarile, toata viata, asta a facut mereu !
I-am spus, la insistenta ei, ca nu ne intereseaza vecinul de jos pe noi, ca ne punem rau cu vecinii, si plangea aproape, cum sa facem asa ceva, sa las catelul in pace !
I-am explicat ca exista legi pentru protectia animalelor, ca trebuie sa raspunda pentru ca nu are grija de catelul sau !


Tata mi-a spus ca vecinul nu o sa vina sa spuna ca scriu prostii, dar ca "SPUNE", sau "Se spune", ca "TU SCRII / DAI ANUNTURI FALSE", si inca, "Si or sa vina sa te ia pe tine !"
L-am intrebat ce anunturi false, mi-a raspuns ca "O sa zica ca tu faci scandal !" si "Politia o sa te ia pe tine !"
L-am intrebat pe tata : "DAR TU MA VEZI PE MINE, CA LATRU, LATRU EU ?", "NU AUZI CATELUL CA LATRA ?"

( 7 ) Continuare: I-am spus mamei sa ma lase, ca trebuie scos catelul din casa aceea, de sub noi. I-am spus ca mereu imi inchide gura, si in fapt, imi paralizeaza complet miscarile, toata viata, asta a facut mereu !
I-am spus, la insistenta ei, ca nu ne intereseaza vecinul de jos pe noi, ca ne punem rau cu vecinii, si plangea aproape, cum sa facem asa ceva, sa las catelul in pace !
I-am explicat ca exista legi pentru protectia animalelor, ca trebuie sa raspunda pentru ca nu are grija de catelul sau !
Tata mi-a spus ca vecinul nu o sa vina sa spuna ca scriu prostii, dar ca "SPUNE", sau "Se spune", ca "TU SCRII / DAI ANUNTURI FALSE", si inca, "Si or sa vina sa te ia pe tine !"
L-am intrebat ce anunturi false, mi-a raspuns ca "O sa zica ca tu faci scandal !" si "Politia o sa te ia pe tine !"
L-am intrebat pe tata : "DAR TU MA VEZI PE MINE, CA LATRU, LATRU EU ?", "NU AUZI CATELUL CA LATRA ?"

( 8 ) Continuare: Mama a inceput sa se tanguie, la propriu, sa duca mainile la cap si sa imi spuna "sa nu faci asa ceva, cum te amesteci tu, nu trebuie sa ne punem rau cu vecinii !"
Mama este incredibila ! Niciodata nu se apara si nu m-a aparat si nu ma apara, si i-am spus acest lucru, iar tata mi-a explicat ca mama exact asta face, ma apara pe mine !
Mama mi-a raspuns ca VECINUL DE SUS - desi noi vorbeam despre vecinii de jos ! - o sa vina la ea la usa, si o sa spuna sa ma ia/ ca ma ia pe mine cu Politia.
Am intrebat-o cum poate spune asa ceva, ce treaba are ea cu toti vecinii, si cu toata lumea care ii vine, cand ii vine, la usa ?
Mama a inceput sa se tina cu mainile pe cap, disperata, sa imi spuna ca vrea sa incetez sa mai scriu, ca eu scriu prostii, prostii, si sa nu mai scriu nimic si nimanui !
Eu i-am spus ca nu sunt prostii, ca se aude latrand catelusul, mai mult scheuna, ce-i drept.
Bietul animal, bietul de el, daca il auzeai ti se rupea sufletul !
Mama mi-a spus ca nu cunosc vecinii, si eu am intrebat-o daca ea ii cunoaste, a tacut.
Niciun raspuns.
Se plangea, se vaita, am revenit cu intrebarea mea si am rugat-o sa imi spuna daca cu adevarat, vreodata, vecinul de sus, a venit sa ii spuna despre mine anume ceva, asa cum pretinde ea, ca el, vecinul ma ia pe mine la Politie, si am intrebat-o pe mama, "De ce, dar de ce, cum asa, sa ma ia la Politie pe mine, dar, de ce ?"
Mama mi-a spus : "Nu. Nu a venit [ vecinul de sus cu reclamatia contra mea ], dar O SA VINA, DACA TU SCRII PROSTII".
( 9 ) Continuare: M-am trezit deci, si imediat dupa mine si fratele meu, caruia i-am spus : "Trebuie scos cumva catelul de acolo, il auzi ce latra ?", iar fratele meu mi-a dat un raspuns bizar, mi-a spus ca "Ei, scoate-l tu daca vrei si nu tipa !". Nu am tipat la el, dar am ridicat tonul, fratele meu nu intelege niciodata nicio situatie si nicio urgenta, si nicio durere, nici pe a mea, care ii sunt sora si locuiesc cu el in acelasi apartament ! Un lucru care ma ingrijoreaza puternic.
M-am dus in camera mamei, parintilor, si am incercat usor, sa o trezesc pe mama, care parea ca doarme bustean. Nu s-a trezit.
Peste cateva minute, am pornit computerul, desi mama chiar nu imi da voie noaptea la computer, si mama continua sa doarma.
Am scris mesajul de mai jos, pe Facebook, dar mama se trezise de acum si ma soma sa plec.
Reactia mamei ma uimeste !
Tata s-a trezit si el imediat dupa mama.

Noaptea trecuta, 13/14 Septembrie 2014 a fost mai ciudata, mai intai ca avem niste vecini, sub noi, care au un catel. Mai demult mama mi-a spus ca il cheama "Shoni".
Catelul lãtra, i se intampla sa latre cand "stapanii" lui nu sunt acasa, eu nu i-am vazut pe vecinii de sub noi, dar pareau a fi doi, sot, sotie probabil.
Ieri, catelul a latrat, a mai si incetat, dar latra, am crezut ca spre seara ii soesc acasa stapanii, ceea ce nu s-a intamplat insa.
Seara, dupa ce am iesit de pe FB, ieri seara, catelusul latra, timpul trecea, vecinul / vecinii de jos tot nu sosisera acasa la el.
Pana la urma, desi mai tarziu, am adormit.
La ora 4h00 AM - catelusul latra de mama focului, latra, latra, ti se facea mila de el.
Pana la urma, ma gandeam ca sta in intuneric ( el latra din ziua precedenta, nu stiu daca vecinii plecand de la ei din casa, ii lasasera lumina aprinsa, cred ca nu, cred ca sedea in intunericul apartamentului ! ) si e disperat.
Catelusul trebuia scos de acolo cumva !!
Cat sa stea asa, dar cat ????"

BUNA DIMINEATA ! Este ora 10h06 la Bucuresti, Duminica, 14 Septembrie 2014, Ziua Sf. Cruci ! Va doresc o zi cu soare si frumoasa, de care sa va bucurati !!!
trebuie sa ies de pe FB

ESTE DUMINICA 14 SEPTEMBRIE 2014, SI ESTE ORA PATRU SI 18 DIMINEATA, ora 4h18 AM, la etajul 1 de sub noi, in Drumul Taberei 57, bloc R 4, scara A, sector 6, un catelus latra saracul DIN CURSUL ZILEI DE IERI, CONTINUU, FARA PAUZA.
Afara, de ieri seara, noapte s-a auzit muzica, niste tineri undeva petrec, nu stiu unde.
CATELUSUL LATRA, LATRA, LATRA.
Este exact la apartamentul de sub noi, siNIMENI NU SE SINCHISESTE !!!!

https://www.facebook.com/oliviamaria.marcov

                                                                                                                            

joi, 11 septembrie 2014

Expedierea medicamentelor catre cei in nevoie, medicamente contra migrenelor pentru Misiunea Magadan, Rusia, Septembrie 10 si 11, 2014 ( Mission to Magadan, Russia )

Expedierea medicamentelor catre cei in nevoie, medicamente contra migrenelor pentru Misiunea Magadan, Rusia, Septembrie 10 si 11, 2014 ( Mission to Magadan, Russia )

De pe Facebook :


Olivia Maria Marcov, Joi, 11 Septembrie 2014, ora 2h13 PM :
O pastila de Advil e micuta, rotunda, este usor bombata, insa e putin groasa, insa o pastila de Paduden este mai lunga, mai groasa, de aceea pana la urma Advil-ul e cel mai bun.

Olivia Maria Marcov, Joi, 11 Septembrie 2014, ora 2h12 PM :   
Natalia, nu reusesc sa imi amintesc, a avut intre 15-30 Kg de carti la expediat ! Stiu ca purtam amandoua geanta de voiaj in care asezasem cartile, fiecare de un maner al gentii si a trebuit sa luam un taxi din fata Postei Oficiului 66 pana acasa, caci ne cadeau rinichii cu geanta grea de carti !

Ma gandesc sa pun un snur de martisor blisterelor cu pastile de Advil contra migrenelor, si sa spun ca in plic e un martisor !!! Desi nu e luna lui Martie...

Stiu ca, in urma cu cativa ani, de 1 martie, le-am trimis la Brasov, matusii mele si verisoarei mele niste martisoare, in plic, desigur in plic, nu mai stiu ce reprezentau, dar oricum stim ca un martisor e un obiect micut de tot, insa in relief, adica nu e neaparat plat ca o o foaie de hartie, si a mers, am putut expedia, in general cu martisoarele niciodata nu au fost probleme.

Dar ma gandesc si acum daca la Posta se vor mira si vor intreba ca, adica, de ce vrei tu sa trimiti in Rusia medicamente, ce treaba ai ???
Ma irita intrebarile acestea.
Adica, avem sau nu avem libertate ?
E drept ca Rusia ingreuneaza situatia mult, iata taxa fixa de expeditie a marfurilor in Rusia, numai taxa fixa este una dintre cele mai mari, peste 51 RON, adica jumatate de milion de lei !!!!!!!!! E mult.

Pentru mostre, esantioane de 6 cm lungime si latime, bucatele de material textil, sa trebuiasca sa trimiti prin MESAGERIA ( pentru marfuri ) a Postei !
Mai bine le punea in plic.

Continuare: Al doilea drum la oficiul Postal 66, Natalia l-a facut cu mama mea, nu stiu cum a aranjat cartile si cum a gasit cutii de carton pentru carti, noi speram sa gasim la Oficiul Postal cutii si sa cumparam si noi una mai mare pentru carti, dar nu se gaseau deloc, nu existau pur si simplu.
Dar pana la urma, Natalia si-a expediat in Spania ei natala, cartile, in ziua, la al 2-lea drum la Posta, cand s-a dus cu mama, s-au intors fericite amandoua ca au rezolvat problema.
Continuare: Exista multa birocratie inca, si cred ca si in alte tari, si imi amintesc ca la primul drum cu Natalia la Oficiul Postal 66, era un functionar, un barbat, Natalia si cu mine ascultam cum o intreba pe o doamna care expedia niste esantioane de materiale textile, niste bucati mici de tot ( cativa cm ) le tinea in mana, pana in 6 cm cam asa, de material textil si functionarul o intreba in ce scop le trimite, de ce le trimite, ce urmareste cu asta, si Natalia pe drum la intoarcerea acasa in Drumul Taberei a spus dintr-o data :
"DOMNUL ALA ERA COMUNIST. NU MI-A PLACUT DRAGA, ERA COMUNIST. LA POSTA, AI VAZUT CE INTREBARI PUNEA ?"
Imi amintesc in vara 2005 cand Natalia a parasit Romania, cand i s-a terminat bursa la Institutul Cultural Roman de 2 luni : iunie si iulie. Inainte sa plece, am mers la Oficiul Postal 66 mentionat mai jos, si am expediat cartile Nataliei, am mers de 2 ori, 2 drumuri, prima data ne-au spus ca ne trebuie nu stiu ce cutie si lipita cu scotch peste tot, cantareau mult intr-adevaqr, dar Natalia a platit mult, cam 1 milion, 1 milion jumatate lei vechi, care in 2005 erau o suma mai mare decat astazi, desi nici azi un milion nu e putin.
O pastila de Advil cat poate sa aiba grosimea ? Am vazut ca scrisorile trebuie sa aiba cam 2 mm in grosime.
Este mai bine asa, in blistere, pentru ca un blister cantareste mai putin, sunt mai usoare.

Ma gandesc ca doamnele din Magadan vor avea continuu nevoie de medicamente care sa le combata migrenele, de aceea voi incerca sa vad ce informatii obtin la Posta la Oficiul Postal 66 din str. Constantin Titel Petrescu nr.3, sector 6, unde stiu ca exista si mesageria ( la nevoie ) si expeditia de scrisori
Pentru ca, daca Posta imi spune ca pot trimite in plic, in scrisoare, simplu, fara probleme, presupun, sunt aproape sigura ca exista vreo FARMACIE langa sau aproape de OFICIUL POSTAL 66 din strada Constantin Titel Petrescu, si vorba aceea, asta e mai simplu, intri la Farmacie si cumperi pastilele.
Pe urma insa trebuie cumparate si scrise plicurile ....asta daca accepta expedierea asa, in acest mod.
Cand am scris ca medicamentele ar trebui sa beneficieze de un regim special, ma refer la REGIMUL MEDICAMENTELOR- care sa poata fi trimise, expediate, sa circule, chiar scutite de taxe sau cu taxe extrem de scazute, simbolice.
Nu ma refer la regimul de trimitere al medicamentelor, astfel nu ma refer la faptul ca pot fi expediate sa zicem in mod ideal, prin Crucea Rosie, sau in cadrul unor misiuni umanitare, pentru ca acestea au o organizare specifica, speciala, deci nu ma refer decat strict, la REGIMUL MEDICAMENTELOR.
Desigur ca, daca le expediaza o persoana fizica ar trebui sa coste foarte putin.
Mai exact, incerc sa precizez, vreau sa spun ca REGIMUL IN CARE POT FI PRIMITE MEDICAMENTELE, aici includ si expedierea lor desigur, pentru ca merg impreuna - sa poata fi unul dintre cele MAI FAVORABILE, astfel incat medicamentele sa fie accesibile oamenilor care au nevoie de ele.
Pentru ca, la expeditie marfuri, iata cateva cutii cu Advil impreuna, sunt mai ieftine decat taxa fixa de expeditie in RUSIA care este alarmant de ridicata, si nu iti permiti, cu pretul taxei de expditie, cu banii aceia cumpar mai multe cutii cu pastile de ADVIL.

Medicamentele ar trebui sa beneficieze fie de scutiri de taxe, ca ajutoare umanitare, fie sa beneficieze de niste taxe foarte, foarte scazute, simbolice, pentru ca a trimite medicamente mi se pare un gest cu adevarat umanitar.
Ar trebui reglementat printr-un act normativ special.
In regim special umanitar.
Pentru o cutie sau cateva cutii cu Advil, care cantaresc foarte putin, cateva grame, (nu cantaresc 1 kilogram), ma gandesc ca doar nu o sa te treaca la Posta, la Mesagerie Expeditie Marfuri ???
Pentru ca la Expeditie Marfuri, tariful se calculeaza asa : ( 1 ) exista o taxa fixa, pentru fiecare tara in parte de pe glob, iar taxa fixa pentru RUSIA este una dintre cele mai scumpe, mai ridicate, peste 52 lei cam asa, adica jumatate de milion, este o taxa foarte mare ! ( 2 ) la taxa fixa se adunã greutatea pachetului si se inmulteste cu un tarif fix per kilogram. Dupa aceea, ( 1 ) se adunã cu ( 2 ).
In concluzie : la taxa fixa pentru RUSIA de expeditie se adauga greutatea pachetului inmultita cu taxa fixa per Kg. In functie de cat cantareste pachetul.

Ma gandeam la blisterele cu pastile de Advil, exista cutii cu 1 blister per cutie, iar 1 blister contine 10 pastile de Advil, sau exista cutii cu 2 blistere, 3 blistere, 5 blistere, sau 10 blistere per cutie.
Ma gandeam ca in trecut trimiteam uneori martisoare de 1 Martie, in plic, prin Posta, ca o scrisoare, si daca intr-un plic, ca intr-o scrisoare, pui cateva blistere a cate 10 pastile Advil per blister, oare accepta la Posta ? Oricum o scrisoare se cantareste, chiar daca e numai o scrisoare simpla, obisnuita.
Sau, daca accepta sa pui 1 blister intr-un plic, asa ar insemna mai multe plicuri fiecare continand 1 singur blister.

Oficiul Postal 66 din strada Constantin Titel Petrescu nr.3, sector 6, - de care apartinem in Drumul Taberei sector 6 ( care se afla la capatul liniei tramvaiului nr.41, in Drumul Taberei- Ghencea ), acolo au Mesagerie si expeditie Scrisori :- Bucharest Romania
posta-romana.ro
file:///C:/Documents%20and%20Settings/Administrator.NONE1/My%20Documents/Downloads/Tarife%20Colete%20Internationale%20-%202014.pdf

Exista si medicamente precum PADUDEN si ADVIL, ambele contin aceeasi substanta : IBUPROFEN, in cantitate diferita - pentru migrene, dureri de cap, cefalee.

In general, cand expediezi ceva prin Mesageria Postei Romane, dificultatea este ca trebuie un ambalaj, ideal o cutie din lemn, sau un carton tare, pentru ca ceea ce expediezi sa nu se sparga sau striveasca, sau deformeze, sau strice, si Posta, prin Mesageria ei, nu oferã cutii pentru ambalarea sau impachetarea obiectelor pe care intentionezi sa le trimiti.
In alta ordine de idei, Posta, Mesageria a afisat oare pe internet taxele de expediere, preturile, in functie de greutate ? Caci stiu ca se cantareste, tot ceea ce trimiti, acolo, pe loc, la Mesageria Postei.
Si in locul pastilelor de Excedrin Migraine, doamnele din Magadan nu pot lua si alte pastile in combaterea migrenelor ?
Pentru ca Excedrin Migraine se gaseste in SUA, la noi nu stiu daca se gaseste, sa ma uit pe internet.
Cofeina e Ok, aspirina e Ok, a 3-a substanta continuta de excedrin migraine este acetaminofen-ul, care cum o fi, o fi tare, sau cum o fi pentru organism ?

EXCEDRIN MIGRAINE pentru migrene :
Olivia Maria Marcov, Miercuri, 10 Septembrie 2014, ora 8h35 PM : Contine 3 substante : cafeina, aspirina si acetaminofen, ceea ce inseamna, cred, ca durerile de cap nu sunt foarte puternice, insa reflecta cred o stare psihologica de insatisfactie, sau griji, sau nefericire. Si nu pot lua si alte medicamente, in locul lui Excedrin Migraine care nu se gaseste la Bucuresti, de pilda Advil, sau celalalt, care contine acceasi substanta ( ca si Advil ) dar in cantitate mai mare per pastilã, sau o aspirina la cafea la micul dejun ?

Olivia Maria Marcov : cafeina/ cofeina se gasea/ se gaseste probabil si azi, in Farmacie in fiole, cafeina pura, stiu pentru ca mi-a spus o colega in anii de liceu, lua pentru a invata noaptea pentru admiterea la facultate si am luat si eu cand invatam Sistemul Nervos pentru admiterea la Medicina in 1986-1987, cam pe atunci.

Olivia Maria Marcov : si pe mama o doare capul adesea si ia Antinevralgic, care pe mine nu ma ajuta cand ma doare capul, mult mai rar si in general nu m-a durut capul, si pe englezoaice le doare capul si au migrene ; eu insa am racit caci obisnuiam sa umblu cu parul ud afara, in orice anotimp, indiferent de temperatura de afara, si in plina iarna si zapada, doar uscat cu prosopul si spalat proaspat zilnic, dupa dus imediat, asa am inceput eu sa am dureri de cap...sau migrene ; fireste ca nu purtam caciula, astazi ma gandesc cum de am scapat cu viata ?

Olivia Maria Marcov shared Mission to Magadan's status.
10 Septembrie 2014, ora 8h20 PM :
Dear Friends of the Mission (especially the women who are praying for and helping our mission),
I am asking for some help. Many women here in my parish and in the city experience the pain of migraine headaches. If you have not experienced this pain you cannot imagine how debilitating it is. I brought back with me last year Excedrin Migraine (in a green bottle) it has helped some of our ladies. Ifyou can help please send a few bottles of Excedrin Migraine to us. The availability for such pain relief is non existent in Magadan. Blessings on you and your family and we pray for all who are with us.
Please send to: 
Fr. Michael Shields                                                                                                               
Box 171
Magadan Russia 685000
(DO NOT MENTION THE PARISH NAME OR WE WILL HAVE TO PAY AN INSTITUTIONAL TAX ON ALL ITEMS RECEIVED- JUST USE MY PERSONAL NAME IN ALL SENDINGS)

https://www.facebook.com/oliviamaria.marcov
a se vedea : magadancatholic.com, si pagina de facebook a Misiunii Magadan



luni, 8 septembrie 2014

Predicã la Duminica Tomii ( Arh.Sofian Boghiu )

Predicã la Duminica Tomii ( Arh.Sofian Boghiu )












Extras din / Extract from the book "Buchet de Cuvantari, Arhimandrit Sofian Boghiu, Predici si Meditatii, Institutul Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane


vineri, 5 septembrie 2014

Drept Contencios Administrativ, profesor Felicia Chesculescu, Notele mele de curs, Vineri, Decembrie 12, 2008, anul IV, ZI, facultatea de Drept, Universitatea "Spiru Haret", Bucuresti

Drept Contencios Administrativ, profesor Felicia Chesculescu, Notele mele de curs, Vineri, Decembrie 12, 2008, anul IV, ZI, facultatea de Drept, Universitatea "Spiru Haret", Bucuresti



Nota : Profesorul nostru, titular de curs, a fost domnul Emanuel Albu, in anul II ( 2006-2007 ) la disciplina Drept Administrativ si Stiinta Administratiei si in anul IV ( 2008-2009 ) la disciplina Dreptul Contenciosului Administrativ.
Desi rar, in locul profesorului Emanuel Albu, atunci cand  nu putea veni profesorul la curs, cursul era tinut de asistentii acestuia, astfel in ziua de vineri, 12 Decembrie 2008, cursul a fost tinut de doamna Felicia Chesculescu





luni, 1 septembrie 2014

Menopauza ( 2 ) ( Ginecologie, [ 22 August ] 1988 )

Menopauza ( 2 ) ( Ginecologie, [ 22 August ] 1988 )
                                       

Studiile lui T.Svensson atribuie nucleului Locus Coeruleus ( LC ) un rol central in reactia organismului la stres ; acest centru contine neuroni ce participã la starea de veghe, care sunt activati de diversi stimuli ( auditivi, vizuali, psihosociali, etc. ), declansând reactii adaptative la modificarile de mediu extern, activarea lor ducând la secretia de NA [ noradrenalina ].
De asemenea, acesti neuroni primesc aferente vegetative de la diverse organe interne ( aparat cardiovascular, plaman, tub digestiv ) si reactioneaza la stimuli umorali.
Neuronii din LC sunt conectati cu nucleul amigdalian, cortexul, sistemul limbic si hipotalamusul.
Neuronii din LC contin receptori de endorfinã si alte neuropeptide, si mai ales receptori de estrogeni.
Modificarile mediului hormonal pot afecta reactivitatea LC, fie prin receptori ( estrogenici, morfinici ), fie prin modificarea sensibilitatii receptorilor alfa2, care moduleaza reactia organismului la diversi stimuli interni si externi.
S-a constatat o tulburare a reactiilor NA din LC în migrene, stari de anxietate, deprivatiunilor de droguri ( alcool, opiacee, tutun ).
Scaderea estrogenilor circulanti poate induce, prin tulburarea activitatii neuronilor coordonatori din LC, o reactivitate modificatã, care sa se manifeste prin aparitia valurilor de caldura, anxietatii, cefaleii, modificarilor de comportament cu iritabilitate sau depresiune, atat de frecvente in climax.
De asemenea, ar explica in parte si aparitia SPM [ sindromului premenstrual ] si a sindromului de vezicã si de intestin iritabile.
Terapia cu clonidina, un agonist al receptorilor alfa2, s-a dovedit eficienta in combaterea unora dintre aceste tulburari, in special a valurilor de caldura, care corespund unei pierderi bruste a tonusului simpatic NA, sau cresterii bruste a epinefrinei.
Tulburarea mecanismelor nervoase diencefalice, consecutive scaderii secretiei de estrogeni din climacteriu, intereseaza si alte glande endocrine.
Modificarile secretorii hipofizare determinã in primul rand, cresterea secretiei de hormoni gonadotropi, dar creste si secretia de TSH [ hormon tireotrop ], ACTH [ hormonul adrenocorticotrop ], GH [ ( STH ) hormon de crestere somatotrop ], si proopiomelanocortina.
Hipercorticismul apare adesea la femei in perimenopauzã, si hiperandrogenia induce hirsutism, piele grasã, rarirea parului scalpului, ingrosarea vocii si cresterea in greutate.
Cresterea cortizolului si GH explicã in parte, exteriorizarea unui diabet preclinic.
Cresterea secretiei de cortizol este implicatã in osteoporozã si unele modificari somatice, de tip cushingoid.
Cresterea GH explicã unele modificari acromegaloide, care se observã la unele femei in postmenopauzã.
Adesea, menopauza se insoteste de un hipertiroidism.
Imbatranirea stromei ovariene si a corticosuprarenalei duce la reducerea progresivã a hormonilor androgeni si a estrogenilor derivati din acestia, dupa un numar de 10 – 15 ani de la menopauza.
Dispare complet cornificarea vaginalã si apar fenomene atrofice intense ale organelor genitale si sânilor.
Modificarile sunt variate de la o femeie la alta, in functie de factori genetici, grasimea corporala, capacitatea de fixare si de inactivare a estrogenilor, stresul CSR [ corticosuprarenalei ], si probabil si alti factori.
Tabloul clinic al climacteriului este foarte variat, si cuprinde unele modificari specifice, care sunt in directã relatie  cu scãderea estrogenilor, si alte tulburari – metabolice si nervoase – in care complexul hormonal climacteric este intricat cu fenomenele de involutie si influentele mediului social.
Unii considerã simptomele specifice perimenopauzei, numai sangerarile premenopauzice, tulburarile vasomotorii, modificarile genito-urinare, si din simptomele nervoase, insomnia.
Tulburarile metabolice cuprind ateroscleroza si accidentele cardiovasculare consecutive acesteia, generate de tulburarea metabolismului lipidic si glucidic, osteoporoza si fenomenele distrofice osteo-articulare, precum si variate tulburari nervoase, in care carenta estrogenica si tulburarile de involutie capata coloraturi variate, sub influenta mediului social.
Anomaliile menstruale :
Neregularitatile menstruale sunt primul semn clinic al climaxului.
La inceput, ciclurile pot fi regulate, dar investigatiile hormonale deceleaza cresterea de la an la an, a frecventei ciclurilor anovulatorii.
La o proportie care nu depãseste 20 % din femei, ciclurile se distanteazã si se reduc, pe masura ce are loc declinul secretiei estrogenice.
La alte femei, intervalele se alungesc si stimularea prelungitã estrogenicã induce hiperplazii endometriale.
O scadere bruscã a estrogenilor genereaza o hemoragie de privatiune hormonala, care este abundenta si prelungitã ; adesea, se constatã la examenul genital, prezenta unor chisturi foliculare.
Alteori, stimularea prelungitã estrogenicã provoaca menstre neregulate, abundente si de lungã duratã, femeie “isi pierde calendarul”.
Tulburarile de flux menstrual, prin exces sunt etichetate drept “metropatii hemoragice” sau “menometroragii disfunctionale premenopauzice”, daca nu se detecteaza cauze organice ale metroragiei.
Acestea cuprind : fibrom submucos, polip cervical, endometriozã, carcinom de col sau de endometru, si mai rar tulburari ale echilibrului fluido-coagulant, care trebuie imperios excluse inainte de a se incepe un tratament conservativ al metropatiei hemoragice.
Tratamentul acestor tulburari constã in evacuarea endometrului hiperplaziat, printr-un chiuretaj hemostatic si bioptic, si in raport cu rezultatul histopatologic, aplicarea unui tratament hormonal corectiv.
Acesta constã in administrarea unui progestativ : MPA [ medroxiprogesteron acetat ] in doze de 5 – 10 mg/zi sau linestrenol 2,5 – 5 mg /zi secvential, intre zilele 16 si 25 ale unui ciclu, ziua biopsiei fiind considerata prima zi.
Daca hiperplazia endometriala este importanta, sau sangerarile apar inainte de ziua a 16-a, se pot administra in doze mai mici progestative ( MPA 5 mg/zi, linestrenol 2,5 mg/ zi, clormadinonã 1-2 mg/zi ) intre zilele 5 si 25 ale unui ciclu.
Durata tratamentului trebuie restransa la 3-6 luni, deoarece derivatii de tipul 19 norsteroizi determinã efecte metabolice nefavorabile si efecte androgene.
Repetarea hemoragiilor – mai ales la femei cu utere metritice – poate constitui o indicatie pentru o histerectomie ; adesea, inapoia acestor “metropatii hemoragice disfunctionale” se ascund adenomioze uterine, fibrozã stromalã subendometrialã, tulburari functionale ale arteriolelor spiralate, si de receptivitate endometrialã.
Valurile de caldura : sunt cele mai frecvente tulburari ale climaxului.
Se intalnesc la o proportie de 75 % din femei ; momentul aparitiei, in raport cu menopauza este variabil, de obicei apar cu 6-12 luni inainte de instalarea menopauzei, mai rar mai timpuriu.
Dupa o castrare chirurgicala, se instaleaza imediat in zilele urmatoare, si adesea sunt severe.
In menopauza naturalã, ating un maximum de intensitate si frecventã, dupa 1-3 ani, dupa care se reduc progresiv si dispar dupa 10-15 ani.
Frecventa lor este variabilã ( de la 2-3 pe zi, pana la 20-25 crize ) si durata este in medie de 2-3 minute.
Apar spontan, sau pot fi declansate de diversi factori emotionali.
In forma sa completã, valul incepe cu o senzatie de caldura in regiunea claviculei, care apoi se extinde pe torace, regiunea cervicalã si pe fatã, si este insotit de o senzatie de intepaturi.
Se observã congestia fetei si toracelui, urmate de transpiratii.
Adesea valurile de caldura se insotesc de palpitatii, dureri precordiale, senzatie de lesin.
Pot sa apara concomitent si alte manifestari neurovegetative : cefalee, ameteala, senzatie de tensiune cefalica, acroparestezii, tulburari digestive si urinare.
Mai multe studii au constatat cã aceste valuri de caldura sunt precedate de descãrcãri de varf, de LH, si pot fi reproduse la femeia adultã prin Clomid si administrarea intravenoasã de CRH.
Se insotesc de o crestere a temperaturii cutanate, modificari de tensiune arteriala si de ritm cardiac, si au fost uneori asemanate cu unele crize din hipertiroidie si din feocromocitom.
Transpiratiile nocturne sunt echivalente valurilor de caldura din timpul zilei.
Au o frecventã similarã cu a valurilor de caldura, se repetã de 2-3 ori pe noapte in formele comune, dar uneori de 8-10 ori, si femeia este nevoita sa-si schimbe imbracamintea de noapte, de mai multe ori.
Datorita repetarii lor, tulburã odihna femeii si se insotesc de o insomnie rebelã.
Asa cum s-a mai arãtat, mecanismul precis al acestor tulburari nu este bine definit, dar existã un acord general, cã instabilitatea vasomotorie este consecinta unei tulburari a echilibrului dintre hipotalamus si sistemul nervos vegetativ, probabil in urma unei adaptãri necorespunzatoare a organismului la deficienta estrogenicã.
Tulburarile vasomotorii par sa fie mediate de activarea neuronilor din LC si modificarilor in secretia de NA.
Modificarile regresive ale tractului genitomamar constituie sechele pe termen lung, ale deficitului estrogenic ovarian, si se dezvoltã progresiv dupa ani de la menopauzã, evolutia lor fiind variabilã in raport cu factori genetici, dieta, exercitiul fizic, masa tesutului adipos, consumul de alcool, fumatul si altele.
Tratamentele estrogenice întârzie sau reduc, o parte din aceste modificari atrofice, mentinand lung timp femeia intr-o stare de sanatate fizica si mintala acceptabila.
Efectele generale ale privatiunii de estrogeni cuprind modificarea habitusului feminin, reducerea parului pubian si a parului de pe cap, incretirea, sbarcirea pielii, reducerea in inaltime prin tasare vertebrala.
Modificarile aparatului genital sunt cele mai evidente si pot fi stopate sau intarziate de o terapie estrogenicã.
Pielea vulvei isi pierde elasticitatea si se subtiaza ; grasimea subcutanatã dispare, si labiile mari si clitorisul devin mai mici.
Secretiile glandelor anexe se reduc si apoi dispar.
Introitul vaginal devine cãscat, din cauza pierderii tesutului elastic.
Ca un rezultat al retractiei, orificiul extern uretral este tras in jos si inapoi, si este adesea deschis si cu ectropionul mucoasei.
Aceste modificari, alaturi de parturitiile antecedente, favorizeaza instalarea unei incontinente de urinã.
Atrofia mucoasei trigonale si infectia adesea prezenta, fac dificila diferentierea dintre incontinenta de urinã si impetuozitatea mictionalã [ mictionata ].
La aceasta mai contribuie si alterãrile muschilor, ligamentelor si fasciilor planseului pelvian, fenomene degenerative care duc la slãbirea mijloacelor de sustinere a organelor pelviene si favorizeaza aparitia prolapsului.
Vaginul suferã fenomene de involutie anatomice, si functionale.
Diminuã atat lungimea, cat si calibrul vaginului.
Modificarile cele mai importante survin in treimea superioarã, unde fornicele devine mai putin pronuntat, se aplatizeazã si isi pierde supletea, prin disparitia tesutului adipos perivaginal.
Colul devine atrofic si uneori este greu de explorat, prin prezenta unei stricturi vaginale precervicale.
Mucoasa vaginala capãtã o culoare alb-galbuie, pliurile rugate dispar si sangereaza usor la examenul cu valve.
Mucoasa fragilizata se infecteaza usor, realizand tabloul colpitei senile.
Secretiile vaginale se reduc, pH creste, si dispare Bacilul Döderlein.
Pe sectiuni, mucoasa apare atroficã, cu reducerea straturilor componente, la numai 3-4, si a continutului de glicogen.
Frotiul citovaginal hormonal in menopauza avansatã este de tip atrofic.
Simptomele acuzate de bolnave cuprind senzatia de uscãciune a mucoasei, arsuri, prurit, si o dispareunie progresivã.
Frecvent este prezentã o infectie, si atunci apare o leucoree adesea striatã cu sânge, care pune probleme de diagnostic diferential, cu un cancer endometrial.
Fenomenele locale involutive pot fi stopate in mod spectaculos, cu o terapie estrogenicã generalã, sau mai bine localã, sub formã de globule, unguente sau tablete vaginale.
Dupã intreruperea tratamentului insa, fenomenele locale de carentã estrogenicã reapar.
Uterul se miscoreazã din cauza pierderii de lichid interstitial si celular, si devine dur prin transformarea miometrului in tesut fibros.
Pozitia acestuia este obisnuit în axul vaginului, sau in retroversie mobilã.
Endometrul aratã modificari atrofice, care progreseaza pe masura ce se reduce stimularea estrogenicã si uneori apar insule de metaplazie pavimentoasa.
Ocazional se pot observa hiperplazii in primii ani dupa menopauzã, mai ales la persoane obeze, prin stimularea estrogenicã extraovarianã si uneori, cancer endometrial.
Endometrul poate fi reactivat, aproape in orice moment, printr-o terapie cu estrogeni exogeni.
Ovarele se micsoreazã progresiv, devin dure si scleroase.
Cu ocazia unei histerectomii facute in primul an dupa menopauzã, se mai pot intalni foliculi activi, si exceptional corpi galbeni recenti.
Uneori, ovarele suferã o hiperplazie tecalã si aceste modificãri se însotesc de hiperandrogenie.
Dupa o falsã hipertrofie, care apare in perioada perimenopauzicã, si care corespunde unei acumulari de grasime, sânii suferã in menopauza tardivã modificari atrofice ; lobulii se reduc si unii dispar, tubii galactofori colabeazã si in continuare elementele glandulare sunt inglobate in tesutul areolar ; grasimea subcutanatã dispare si sânii sunt mici, flasti si pendulari.
Tulburarile nervoase din menopauzã :
Incetarea functiei menstruale, asociata cu tulburarile vasomotorii, are un rasunet adanc asupra psihismului bolnavelor.
Factori psihologici si psihosociali pot amplifica aceste tulburari.
Unele conditii sociale – femei necasatorite, divortate, sau fara copii – pot accentua aceste tulburari.
Sindromul menopauzal neurovegetativ determinã la femei, mai ales cu sistem nervos neechilibrat, o stare de neliniste si senzatie cã a inceput batranetea.
Repetarea valurilor de caldura asociata cu manifestari de coloratura variatã, ingrijoreaza aceste femei, care solicitã consultatii multiple la diversi specialisti.
Sangerarile neregulate creeazã teama de cancer si amplificã starea de neliniste.
Insomnia provocatã de repetatele transpiratii nocturne, sau prezentã si in lipsa acestora, duce la o stare de oboseala permanenta, de neliniste si iritabilitate.
Modificarea imaginii corporale prin ingrasare, hirsutism, transpiratii, piele umedã si grasã, aparitia plicilor cutanate pe fatã si gat, modificarile atrofice ale sânilor, constituie substratul unor tulburari psihosomatice frecvent intalnite in aceasta perioada.
La acestea se adaugã scaderea libidoului si dispareunia, mai ales in postmenopauza tardiva.
Unele stari conflictuale sunt determinate de anumite evenimente din familie : divort, decese, esecuri profesionale, abandon conjugal, statutul de femeie casnica despartita de colectivul in care si-a desfasurat activitatea profesionala.
Unele femei, din cauza oboselii, iritabilitatii, instabilitatii psihoafecive, provoaca conflicte in colectivele de munca ; randamentul lor productiv este scazut.
Alterarile starii de sanatate mintala se intalnesc la 10-15 % din femei in aceasta perioada, si cuprind : depresiuni, anxietate, stari neurastenice, tulburari fobice, tulburari obsesive de constrangere, psihoze si alcoolism ( Hallstrom, 1985 ).


- Va continua -

Extras din Ginecologie Vol.I ( fiziologie, fiziopatologie si patologie de relatie ), Conf.dr.Constantin Radulescu, Editura Medicala, Bucuresti, 1988
Nota : O carte pe care am cumparat-o la 22 August 1988 la Bucuresti