Testul Rorschach. Cum s-a nãscut testul Rorschach ?

Testul Rorschach

Cum s-a nãscut testul Rorschach ?

În timp ce lucra cu adolescenti intr-un spital de psihiatrie, Hermann Rorschach ( 1884 – 1922 ) a observat cã anumiti copii dadeau raspunsuri diferite, dar care se incadrau in anumite categorii.

Pornind de la aceasta observatie, el a alcatuit o serie de 10 planse pe care erau desenate niste pete de cerneala, pentru a le arata pacientilor si acestia sa spuna ce vad in reprezentarile respective.

El considera cã aceste desene pot elucida gandurile din subconstient, care vor da indicii despre personalitatea acelei persoane.

In anul 1921, plansele lui Rorschach au fost publicate intr-o monografie, Psihodiagnosticul.

Rorschach a murit in mod tragic, in urma unei complicatii de apendicita la varsta de 37 de ani, nu la mult timp dupa ce a facut public testul.

Fara ajutorul sau, psihologii au elaborat metode proprii de administrare, gradare si interpretare a testului.

In anii 1940 si 1950, Rorschach  era testul administrat in Psihologia clinicã.

El putea fi folosit, de exemplu, pentru a explora fantezia pacientilor, fara a fi nevoie ca acestia sa fie intrebati direct, iar prin repetarea testului, analistul putea monitoriza progresul pacientului.

Testul Rorschach a ajuns sa fie foarte criticat, punandu-i-se sub semnul intrebarii, validitatea si corectitudinea.

Totusi, testul a fost, probabil, cel mai discutat si cel mai des administrat din intreaga istorie a Psihologiei.

Daca nu cumva ati dat testul Rorschach, sunt sanse foarte mari sa nu fi vazut adevaratele planse Rorschach.

Acestea sunt tinute secret, pentru ca reactiile pacientilor la vederea lor, sa fie spontane.

De asemenea, pacientii nu trebuie sa stie cum este administrat sau interpretat testul pentru a ingreuna si mai tare manipularea acestuia.

Nu exista raspunsuri corecte standard, dar testul ar fi inutil daca nu ar exista anumite raspunsuri anticipate, acelea neobisnuite semnaland o problema.

In cazul unora dintre planse, un anumit raspuns este interpretat intr-un mod specific.

De exemplu, daca vezi o femeie sau un barbat in una dintre planse, acest lucru determina preferintele sexuale.

Daca ati vrea ca psihologul sa creada ca sunteti heterosexual, v-ar fi de ajutor sa cunoasteti raspunsul care duce la aceasta concluzie.

( extras din Sã întelegem creierul, dr.Arthur S. Bard, doctor în medicinã ( Magna cum laude ), neurochirurg mai mult de 30 de ani, profesor de medicinã – Universitatea California, [...], presedinte al Societãtii de Neurologie din Sacramento, Comitetul American de Neurochirurgie, membru al Colegiului American de Chirurgie, Dr.Mitchell G. Bard, licentã în Economie-Universitatea California, master în Administratie Publicã, doctor în Stiinte Politice la UCLA, jurnalist, Ed.Curtea Veche, Bucuresti, 2006 )

Diagnosticul neurologic si simptomele întâlnite in leziunile sistemului nervos (neurologie pediatricã)

Diagnosticul neurologic si simptomele întâlnite in leziunile sistemului nervos (neurologie pediatricã)

Diagnosticul neurologic a ajuns in unele privinte, la o precizie neatinsa de alte specialitati.

Aceasta presupune o interpretare adecvata a simptomelor revelatoare de leziuni ale sistemului nervos central si periferic, interpretare care trebuie sa se bazeze pe cunostinte de structura si functie ale sistemului nervos ; de asemenea, este necesar, mai ales in neurologia infantila, sa se faca referiri la evolutia structurala si functionala a creierului uman.

Omul, care se naste cu un creier imatur, cu o capacitate functionala inferioara celorlalte mamifere, posedã prin insasi aceasta “fetalizare”, potentialitati superioare de dezvoltare, deoarece maturarea creierului se realizeaza dupa nastere, sub influenta mediului familial si social.

Lezarea creierului, in perioadele cand inca nu s-a maturat, va provoca o simptomatologie diferita de a unor leziuni in aceleasi regiuni, ale unui creier adult.

Formatii imature, si deci nefunctionale sau incomplet functionale, atunci cand sunt lezate, nu se vor manifesta printr-o simptomatologie edificatoare de leziune.

Astfel, neuronul motor central, verigã indispensabila miscarii voluntare, nu este maturat la nastere, ceea ce face ca distrugerea sa, sã nu provoace simptome la noul-nascut ; la varsta cand copilul ar trebui sa inceapa sa mearga, aceasta leziune devine evidenta prin paralizie.

Sistemul nervos este organizat pe nivele de integrare, asa cum a aratat Jackson : aceeasi functie este controlata de mai multe etaje ale sistemului nervos, etajul superior fiind localizat in scoarta cerebrala.

Atat morfologic, cat si functional, etajele superioare controleaza si isi subordoneaza etajele inferioare, functia evoluand de la simplu la complex, si de la automat la voluntar.

Leziunea sistemului nervos stricã aceasta ierarhizare, si duce la o regresiune a functiei, de la complex la simplu si de la voluntar catre aspecte din ce in ce mai automatizate.

Simptomele intalnite in leziunile sistemului nervos se pot clasifica in mai multe categorii :

1. simptome de deficit ;
2. simptome de excitatie ;
3. simptome de eliberare ;
4. simptome prin soc, repercusivitate neuronala, localizare cronogenã, diaskizis.

( 1 ) Simptomele de deficit reprezinta pierderea functiei structurii lezate.

Datorita ierarhizarii morfofunctionale a sistemului nervos, cu cat leziunea va interesa un etaj inferior, cu atat simptomatologia va fi mai grava.

Schematic, in miscarea voluntara, un prim etaj este reprezentat de neuronii motori periferici ( din coarnele anterioare ale maduvei, si din nucleii motori ai nervilor cranieni ), singurele eferente ale sistemului nervos central, catre muschiul striat.

Supraordonati acestora, sunt neuronii motori centrali din scoarta cerebrala, legati de fasciculul piramidal cu neuronii motori periferici.

In scoarta cerebrala se gasesc insa si grupe neuronale care initiaza miscarea voluntara sau o opresc, precum si regiuni care planifica aceasta miscare, si o fac sa fie adaptata unui scop.

In caz de leziune a etajului inferior – etajul neuronilor motori periferici – fenomenele de deficit sunt masive, orice legatura eferenta a sistemului nervos spre muschii striati, fiind pierduta : bolnavul nu mai are nicio miscare voluntara pentru teritoriile afectate, si pierde si miscarile automate, sincinetice si reflexe.

Lezarea unui etaj superior – etajul neuronilor motori centrali – va provoca simptome de deficit mai putin grave, pierzandu-se mai ales motilitatea voluntara, in timp ce miscari automate, sincinetice sau reflexe pot sa fie conservate ( regresiunea functiei, de la voluntar la automat ).

Leziuni ale unor etaje corticale supraordonate si neuronului motor central, conservand veriga neuron motor central-neuron motor periferic, vor provoca o simptomatologie de deficit si mai discreta, miscarile voluntare fiind posibile, dar perturbandu-se numai initierea sau oprirea miscarii ; in alte cazuri, miscarile care se efectueaza nu mai sunt adecvate scopului propus ( apraxie ).

( 2 ) Simptomele de excitatie se produc prin descarcarea neuronala a regiunilor afectate.

In crizele jacksoniene motorii, interesarea circumvolutiei frontale ascendente, sediul principal al neuronilor motori centrali, va provoca miclonii in jumatatea opusa a corpului.

Atat simptomele de deficit, cat si cele de excitatie, care nu se refera numai la aspecte motorii, ci la toate functiile sistemului nervos, au mare valoare localizatorie, permitand diagnosticul topografic.

( 3 ) Simptomele de eliberare sunt datorite scaparii unor regiuni ale sistemului nervos, de controlul – deseori inhibitor – exercitat de etajele supraordonate.

In sistemul neuron motor central - neuron motor periferic, lezarea neuronului motor central va provoca, pe langa simptomele de deficit care tin de el, si o serie de simptome datorite eliberarii neuronului motor periferic, ca spasticitate si exagerarea reflexelor osteotendinoase.

Desigur cã, in lezarea etajelor superioare ale sistemului nervos, simptomele de eliberare vor fi mai importante decat in leziunile unor etaje subordonate, invers ca pentru simptomele de deficit.

Aceeasi leziune a sistemului nervos, leziune care nu suferã nicio modificare, poate sa provoace o simptomatologie neurologica ce variaza in timp.

Fara ca termenele sa fie sinonime, aspecte ale acestui fenomen au fost denumite localizare cronogenã, diaskizis, soc, repercusivitate neuronala.

Astfel, intr-o sectiune medulara transversala la om, imediat dupa leziune, se pierd in afara de motilitate si de sensibilitate, si toate reflexele care tin de segmentele medulare de sub leziune.

Desi nu se produce nicio regenerare a fibrelor sectionate prin leziune ( regenerarea neuronilor in sistemul nervos central practic este nula ), dupa un timp, de obicei mai multe saptamani, reflexele de mictiune, defecatie, piloerectie, osteotendinoase, de automatism medular etc., care tin de segmentele medulare sublezionale, reapar.

Se vorbeste in acest caz, de soc spinal.

Un alt exemplu este reprezentat de lezarea neuronului motor central.

Imediat dupa leziune, reflexele osteotendinoase si tonusul muscular pot sa fie diminuate, pentru ca, dupa un timp, atat reflexele osteotendinoase, cat si tonusul muscular, sa se exagereze.

Imediat ce s-a produs leziunea neuronilor motori centrali, inhibitia se transmite pe calea piramidala, pana la nivelul neuronilor motori periferici ( repercusivitate neuronala ), carora le afecteaza functionalitatea normala, ceea ce duce la diminuarea tonusului muscular si a reflexelor osteotendinoase.

Desi lezarea neuronului motor central ramane nemodificata, fenomenul de inhibitie este reversibil si, dupa un interval, apare fenomenul de eliberare a neuronului motor periferic cu exagerarea reflexelor osteotendinoase, si inlocuirea hipotoniei, prin spasticitate.

Aceasta variabilitate in timp, a simptomatologiei neurologice, a fost denumita localizare cronogenã sau diaskizis.

Fenomenele de diaskizis sunt cu atat mai evidente, cu cat agresiunea sistemului nervos este mai brusc instalata, si cu cat creierul este mai tanar.

( extras din Neurologie pediatrica Bazele diagnosticului neurologic, Introducere, Examenul neurologic clinic, A. Mares, P. Nisipeanu, S.Vîlciu, A. Câmpeanu, Ministerul Educatiei si Invatamantului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976 ).

Acatistul Maicii Domnului, “Izvorul Tămăduirii”

Acatistul Maicii Domnului, “Izvorul Tămăduirii”

Rugaciunile incepatoare:

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Condacul 1:

Pe Fântâna cea pururea curgatoare si vietuitoare, pe Izvorul cel dumnezeiesc carele izvoraste apele darului, mai presus de cuvânt, cu un glas sa-L laudam cei ce cerem Lui dar, ca Cel ce izvoraste tamaduiri în toate zilele. Pentru aceasta dupa datorie apropiindu-ne cu dragoste, sa scoatem apa cu credinta si sa zicem : „rugamu-ne, roureaza-ne cu darul tau”, ca sa strigam tie : Bucura-te, ceea ce esti Izvor de viata datator!

Icosul 1:

Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, Ceea ce ai nascut fara de samânta pe Cuvântul Tatalui, Cel mai înainte de veci, deschide-mi gura mea spre lauda ta, ca sa Te slavesc strigând catre Izvorul tau unele ca acestea :

Bucura-te, ocean întelegator care asemenea cu marile reversi minuni peste toata lumea;

Bucura-te, Siloame, al doilea care covârsesti curgerile Nilului cu revarsarea darului;

Bucura-te, apa care izvorasti ca dintr-o piatra cu preaslavire, si a Iordanului lucrare ai primit;

Bucura-te, mâna de mântuire care te faci aratata spre trebuinta celor ce cer bogata Ta apa cu adevarat îndestulatoare;

Bucura-te, Izvor din care curge toata bunatatea si îndestularea de tamaduire;

Bucura-te, ca din tine izvorasc din destul facerile de bine;

Bucura-te, ca tu tuturor le dai celor ce cer, întarire sufletelor si sanatate trupului;

Bucura-te, Ceea ce esti Izvor de viata datator!

Condacul al 2-lea:

Stapânul cerului si al pamântului, lucruri minunate si prea slavite a savârsit întru Tine, Ceea ce esti cu totul fara prihana, pentru ca de sus a picurat, aratat, ca o ploaie în pântecel Tau, dumnezeiasca Mireasa, aratându-Te pe Tine Izvor de tamaduiri, care vindeci pe toti cei ce-Ti cânta : Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Dumnezeiesc Izvor al raiului Fecioara si Maica cereasca pe Tine Te numim dupa vrednicie, caci curgerea si darul Izvorului Tau a strabatut în cele patru parti ale pamântului, care se acopera pururea cu straine minuni, de apa ce se da spre bautura tuturor celor ce cer. Pentru aceasta bucurându-ne toti crestinii, cu credinta alergam la Izvorul Tau, scotând totdeauna apa, cu sfintenie si cu dulceata zicând :

Bucura-te, Izvorul curgator de tamaduiri;

Bucura-te, ca în dar reversi din destul, bogate vindecari celor bolnavi;

Bucura-te, ca pe orbi, ce alearga la Tine, a vedea lamurit îi faci;

Bucura-te, ca pe multi schiopi i-ai îndreptat;

Bucura-te, ca pe slabanogi i-ai întarit;

Bucura-te, ca prin turnarea apei de trei ori pe cel mort, l-ai înviat.

Bucura-te, minune straina, acoperita pururi de slava celui Prea Înalt;

Bucura-te, ca pe Tine Te numim Rai curgator;

Bucura-te, caci ca o ploaie pe pamânt uscat cazând adapi sufletele cele însetate de viata;

Bucura-te, Ceea ce esti Izvor de viata datator!

Condacul al 3-lea:

Puterile Tale cele mari si pline de minuni nedesertate si mai presus de fire pe care tuturor le reversi, cine le va putea spune, o, Izvorule datator de daruri; ca nu numai ca gonesti bolile cele cumplite de la cei ce alearga la Tine cu dragoste, ci si patimile cele sufletesti le speli, curatindu-le, la toti cei ce-Ti cânta Tie : Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Pe Norul cel ceresc cu cântari minunate sa-L laudam credinciosii, care pe picatura Hristos, datatorul de viata, pe pamânt L-a plouat, pe Apa cea dumnezeiasca si vie, cea saltatoare si izvorâtoare, fara de moarte, a daruit-o noua credinciosilor care cântam:

Bucura-te, vasul bauturii celei dumnezeiesti, Ceea ce dupa bautura niciodata nu se desarta;

Bucura-te, Ceea ce alungi setea care topeste sufletele;

Bucura-te ca din pântecele mintii cei ce beau întelepteste, revarsa râuri dumnezeiesti;

Bucura-te ca tuturor le izvorasti darul din destul;

Bucura-te, Izvor de viata primitor care pururi izvoraste daruri;

Bucura-te, Fântâna tamaduirilor, care toata taria bolilor o arata a fi slaba si neputincioasa;

Bucura-te, vedere orbilor;

Bucura-te, dumnezeiasca curatie a celor leprosi;

Bucura-te, Ceea ce esti Izvor de viata datator!

Condacul al 4-lea:

Izvoraste-mi mie Nascatoare de Dumnezeu, Fecioara, darurile cuvântului, ca sa laud Izvorul Tau, care izvoraste viata si dar credinciosilor, ca Tu pe Cuvântul Cel dintr-un Ipostas L-ai izvorât noua si locul cel de tamaduire, de obste, fa-l cu adevarat si gata îl arata tuturor celor ce-Ti cânta : Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Biserica Ta, Preacurata Fecioara, se arata tuturor casa de doctorie mai presus de fire, ca din moarte vazuta, ridica aratat pe credinciosii cei ce alearga la Dânsa si tuturor izvorasti dulceata din destul. Pentru care si noi nevrednici cu cântari duhovnicesti, veselindu-ne zicem :

Bucura-te, apa izvorului celui datator de viata;

Bucura-te, norul care aduci ploaie de mântuire;

Bucura-te, vindecare a celor bolnavi;

Bucura-te, slobozirea celor din primejdii;

Bucura-te, racoreala celor înfierbântati de arsita pacatelor;

Bucura-te, luminarea ochilor orbiti de nestiinta;

Bucura-te, auzirea celor surzi;

Bucura-te, ca pe cei ce zaceau în pat bolnavi, numai cu atingerea i-ai scapat;

Bucura-te, loc de tamaduire sfintit cu adevarat;

Bucura-te, ca ne izvorasti din ceruri daruri fara împutinare;

Bucura-te, Ceea ce esti Izvor de viata datator!

Condacul al 5-lea:

Daruri din destul curg din Tine, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, ca izvorasti apa de tamaduiri din care se adapa sufletele credinciosilor celor însetati de viata si gonesti arsita pacatelor celor ce-Ti zic : Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Neamul omenesc, Te lauda pe Tine Preacinstita, ca tuturor le izvorasti din ceruri daruri fara încetare, aratându-Te pe Tine izvor nemuritor, Dumnezeiasca Mireasa, noua celor ce-Ti aducem aceste cântari de lauda :

Bucura-te, izvoratoarea apei lui Hristos, din care se adapa toata lumea;

Bucura-te, ca Facatorul tuturor întru Tine ca o picatura S-a pogorât aratat;

Bucura-te, ca pe cel orb l-ai facut a privi lumina;

Bucura-te, izvorule care ai dezlegat prin apa firea pietrei cea înfricosata;

Bucura-te, curatirea leprosilor si sugrumarea diavolilor;

Bucura-te, ca pe împarati i-ai facut credinciosi desavârsiti;

Bucura-te, întelepciunea celor simpli;

Bucura-te, bogatie de daruri a saracilor;

Bucura-te, ca prin revarsarea apei, tamaduiri de multe feluri le-ai daruit;

Bucura-te, Ceea ce esti Izvor de viata datator!

Condacul al 6-lea:

Lucru cu adevarat necuprins si mai presus de fire este Cel ce s-a lucrat întru Tine, Nascatoare de Dumnezeu, ca apa izvorului Tau este tamaduirea bolilor celor de moarte aducatoare, care firea cu adevarat nu a vazut. Pentru care si noi cu umilinta ne rugam : nu ne trece cu vederea, grabeste ajutatoarea noastra grabnica si ne izbaveste din cursele vrajmasilor ca sa Te laudam zicând asa : Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Maririle minunilor Izvorului Tau Fecioara Preacurata, cine le va putea spune ca Ceea ce cu adevarat ai înspaimântat gândul omenesc prin picaturile Izvorului Tau, de care povestesc limpede lâna si mana si Siloamul si piatra ceea ce a izvorât si pridvorul lui Solomon. Darul Tau, este mai presus de cuvânt si de gând; drept aceea si noi într-o unire de gânduri cântam laudele acestea :

Bucura-te, Fecioara ca din Tine se revarsa apa care vindeca patimile cele aducatoare de moarte;

Bucura-te, ca din izvorul Tau a curs apa care a vindecat sânul femeii cel cuprins de cangrena;

Bucura-te, grabnica vindecatoare a bolilor celor cumplite;

Bucura-te, ca prin stropirea cu apei, credinciosii se sfintesc;

Bucura-te, Fântâna bucuriei celei neîncetate;

Bucura-te, izvorule al frumusetii celei negraite;

Bucura-te, dezlegarea tuturor bolilor;

Bucura-te, râul cel prea limpede care faci sanatosi pe cei credinciosi;

Bucura-te, apa care dai tamaduiri celor bolnavi de felurite boli;

Bucura-te, Ceea ce esti Izvor de viata datator!

Condacul al 7-lea:

Apa întelepciunii si a vietii izvorând lumii, pe toti chemi Nascatoare de Dumnezeu sa scoata apele cele de mântuire si cu ea sa stinga carbunii înselaciunii si ai necuratiei; drept aceea si noi credem cuvintele Fiului Tau, Stapâna, Care a zis : „ca în veci nu vor înseta, cei ce cu credinta vor bea din ea” zicând : Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Pântece mai înainte sterp ai dezlegat aratat, cu curgerile izvorului Tau, ca si nasteri daruiesti, ca Ceea ce ai nascut pe Stapânul tuturor, pentru care si noi bucurându-ne zicem :

Bucura-te, curgerea întelepciunii care curateste necunostinta;

Bucura-te, amestecare care picura dumnezeiasca dulceata inimii;

Bucura-te, paharul manei cel de viata turnator;

Bucura-te, baie de Dumnezeu izvorâta ;

Bucura-te, Ceea ce izvorasti linistea neputintelor;

Bucura-te, Ceea ce stingi vapaia bolilor;

Bucura-te, Ceea ce ai linistit frigul si ai stins aprinderea înfocarii;

Bucura-te, Ceea ce esti Izvor de viata datator!

Condacul al 8-lea:

Minunile Tale cele neauzite Stapâna, fac pe toti credinciosii cei ce le aud a se minuna de apa izvorului Tau; pe cei muti si surzi ca si cum ar fi graitori îi face, iar pe cei ce patimesc cumplit, îi vindeca, si tamaduieste desavârsit pe cei ce-Ti cânta cu credinta Tie : Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Pe toate apele le covârseste Fecioara, Curata, apa izvorului Tau, care daruieste aratat izbavirea de boli cumplite si da sufletelor toata sanatatea, ca Ceea ce se revarsa mai presus de fire tuturor celor ce cânta :

Bucura-te, ca pe cei ce alearga la Tine îi scoti din cuptorul patimilor;

Bucura-te, usa prin care strabat razele luminii si lumneaza ochii trupesti si sufletesti;

Bucura-te, Ceea ce singura esti mângâierea pamântenilor;

Bucura-te, izvor prea cinstit;

Bucura-te, ca prin curgerea izvorului Tau, diavolii s-au înfricosat;

Bucura-te, ca pe Leon l-ai facut calauza orbului nestiutor spre al Tau izvor;

Bucura-te, ca va fi împarat l-ai încredintat;

Bucura-te, ca el spre multumire biserica în numele Tau a ridicat;

Bucura-te, ca Tu dar facator de minuni de la Dumnezeu ai primit;

Bucura-te, ca patimasii ce cu credinta nazuiesc la izvorul Tau se tamaduiesc;

Bucura-te, vas de apa neîmputinata si de boli vindecator;

Bucura-te, ca izvorul Tau tuturor este îndeajuns îndestulator;

Bucura-te, Ceea ce esti Izvor de viata datator!

Condacul al 9-lea:

Lumina tuturor madularelor omenesti facându-Te Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, care ai nascut pe Facatorul si Ziditorul tuturor si acum din amestecarea tinei si a apei ai luminat negrait ochii orbului, cel ce se nascuse orb si care nicicum nu vedea soarele cel dulce, care dobândind vederea si vazând lumina si marea minune izvorâta din milostivirea Ta cea negraita a zis : Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Siloamul vindeca bolile, însa mai presus s-a aratat Prea Sfânta Stapâna izvorul Tau facator de minuni, fiindca acesta nu numai o data într-un an si nu numai acei ce i-au mai întâi, dobândesc sanatate, ci de-a pururea vindeca toata rana sufleteasca si trupeasca a celor ce cu buna credinta si cu dragoste vin catre Tine strigând :

Bucura-te, scaldatoarea în care se afunda toate durerile noastre sufletesti si trupesti;

Bucura-te, vas cu care primim bucuria si mântuirea;

Bucura-te, piatra care ai adapat pe cei însetati de viata;

Bucura-te, lemn care îndulcesti apele cele amare ale marii lumesti;

Bucura-te, Izvor nesecat al apei celei datatoare de viata;

Bucura-te, Ceea ce îndulcesti necazurile noastre cele amare;

Bucura-te, apa care curatesti spurcaciunea pacatului;

Bucura-te, încetarea întristarilor noastre;

Bucura-te, vindecarea bolilor noastre;

Bucura-te, Ceea ce esti Izvor de viata datator!

Condacul al 10-lea:

Vrând sa vadesti minunile cele de la izvorul Tau, ai poruncit Stapâna lui Leon sa duca orbul în partea cea mai dinlauntru a padurii si sa-i stinga setea cea trupeasca cu apa; iar cu tina sa-i unga ochii lui cei întunecati, pentru ca sa cunoasca puterea Ta si sa nu fie tainuit izvorul vindecarilor care îl dai în dar tuturor celor ce au nevoie. Pentru aceasta si noi nu tainuim minunile si facerile Tale de bine catre noi robii Tai, ci cu multumire proslavim pe Dumnezeu si cântam : Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Viata noastra pamânteasca afundata fiind în tina pacatelor, sufletul de pacate îmbolnavit, trupul de dureri chinuit, pentru ca mânia lui Dumnezeu pentru pacatele noastre ne pedepseste. Catre Tine dar alergam Maica lui Dumnezeu si înaintea izvorului Tau cadem rugându-Te : spala tina pacatelor, vindeca sufletele îmbolnavite si trupurile chinuite le îndrepteaza, iar noi cu bucurie sa strigam Tie:

Bucura-te, vindecarea patimilor sufletesti;

Bucura-te, izbavirea durerilor si chinurilor trupesti;

Bucura-te, vointa cea buna a lui Dumnezeu catre noi cei pacatosi;

Bucura-te, adevarata îndreptare a celor ce se caiesc înaintea lui Dumnezeu, pentru pacatele lor;

Bucura-te, baie care speli cugetele noastre murdare de faradelegi;

Bucura-te, Ceea ce ai nascut pe Izbavitorul care în dar curata faradelegile noastre;

Bucura-te, ca prin Tine, dupa masura credintei se dau vindecari;

Bucura-te, mijlocitoarea bucuriei celei vesnice;

Bucura-te, Ceea ce esti Izvor de viata datator!

Condacul al 11-lea:

S-a înaltat apa izvorului Tau, Curata, mai presus de ceruri si de adâncurile pamântului, aceasta fiind hrana sufletului, miere din piatra si daruire de mana, slobozitoare de boala si mântuitoare, pentru aceasta multimea credinciosilor veselindu-se salta cântând: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Fântâna izvoratoare de viata plina de daruri dumnezeiesti sa aratat noua Prea cinstit Izvorul Tau, Stapâna, spre bautura, sfintirea si mângaierea noastra; iar noi cu dragoste cinstindu-l si cu credinta îngenunchind înaintea lui strigam Tie:

Bucura-te, chezasuitoarea mântuirii pacatosilor;

Bucura-te, vindecarea a toate neputintele;

Bucura-te, ceea ce duci rugaciunile credinciosilor Fiului Tau si Dumnezeului nostru;

Bucura-te, pamântul fagaduintei din care ne izvorasc toate bunatatile ceresti si cele pamântesti;

Bucura-te, Ceea ce adapi brazdele pe care cresc multimea îndurarilor;

Bucura-te, Ceea ce ne povatuiesti pe noi catre patria cereasca;

Bucura-te, roua florilor celor nevestejite;

Bucura-te, Ceea ce esti Izvor de viata datator!

Condacul al 12-lea:

Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, fa-ne vrednici de darurile Tale si te rugam, treci cu vederea pacatele noastre, dând tamaduire celor ce cu credinta se apropie de izvorul Tau si cer binecuvântare si iertare de pacate cântând: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Nu cerem mai multa îndurare de la Tine Stapâna, decât precum Te-ai milostivit si ai dat tuturor acelora care mai înainte de noi au ajuns la ajutorul Tau si au dobândit cele de folos, asa Te milostiveste deci si spre noi, cei ce suntem cuprinsi de faptele cele rele ca sa Te slavim pe tine, zicând unele ca acestea:

Bucura-te, nadejdea noastra în viata si dupa moarte;

Bucura-te, cununa cea slavita a celor ce au credinta si se lupta împotriva ispitelor;

Bucura-te, Ceea ce dai vesnica mântuire celor ce se ostenesc în viata calugareasca;

Bucura-te, Ceea ce izbavesti omenirea din foametea sufleteasca si trupeasca;

Bucura-te, tare ajutatoare în razboaie;

Bucura-te, Ceea ce ne pazesti pe noi de navalirea altor neamuri;

Bucura-te, pazitoarea celor ce calatoresc pe pamânt, pe apa si în vazduh;

Bucura-te, ca în orice vreme secetoasa cerem ajutorul Tau, pe care îl si dobândim;

Bucura-te, stâlp neclintit al crestinatatii;

Bucura-te, ca prin minunile Tale ai bucurat tot neamul crestinesc;

Bucura-te, Ceea ce esti Izvor de viata datator!

Condacul al 13-lea:

O, întru tot cântata Stapâna, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, Izvorul cel nedesertat al îndurarilor, noianul cel necurmat al iubirii de oameni, adâncul cel nemasurat al bunatatii, nadejdea si mântuirea tuturor crestinilor, la Tine ridicam ochii sufletelor si ai trupurilor noastre, catre Tine tindem mâinile noastre cele slabe si din adâncul inimii strigam Tie : Cauta spre noi dintru înaltimea Ta cea sfânta, vezi credinta si umilinta sufletului nostru, asculta rugaciunea noastra care o facem catre Tine din inima noastra cea împietrita si departeaza de la noi toate nevoile, toata rautatea si toata întristarea ce vine asupra noastra, întru aceasta vremelnica viata. Vindeca toate bolile si neputintele noastre cele sufletesti si trupesti, daruieste-ne sanatate si cu rugaciunile Tale ne izbaveste de vesnica munca ca sa-Ti cântam Tie neîncetat: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori).

Apoi se zice iarasi Icosul 1 si Condacul 1

Rugaciune

Prea Sfânta Stapâna de Dumnezeu Nascatoare, ocrotitoarea neamului omenesc, careia Stapânul si Dumnezeul nostru Iisus Hristos ne-a înfiat când era pe Crucea patimilor Sale, vazându-Te pe Tine Maica Sa si pe ucenicul pe care-l iubea, a zis : Femeie iata fiul Tau si ucenicului Fiule iata Mama ta, deci prin aceasta toti câti credem în patima Lui cea facatoare de viata, cei care am fost atinsi de veninul sarpelui si de acul mortii si care prin “Rana Lui ne-am vindecat”, Tie ne-a încredintat Stapânul ca sa ne fii Maica, pentru ca numai o maica adevarata poate sa cunoasca toate durerile si suferintele fiilor sai. Tu Prea Sfânta Stapâna, care din neamul omenesc fiind stii câte suferinte au cazut asupra acestui neam, din pricina pacatelor lui; daruitu-ne-ai Izvorul Tau cel datator de multe vindecari pe care-l praznuim astazi. Tu ai facut ca orbul sa se rataceasca în cautarea izbavirii, iar pe bunul si blândul Leon sa-l gaseasca si sa-i stinga setea cu apa izvorului Tau si prin spalare i-ai daruit vederea. Dar nu numai orbul s-a îndulcit de mila Ta, ci si Leon, pentru bunatatea inimii lui i-ai daruit împaratia Bizantului. Lui Iustinian împaratul i-ai daruit vindecare de boala lui cea fara de leac si tuturor celor ce au alergat cu credinta le-ai daruit izbavire din multe feluri de boli, prin multele minuni date de Atotputernicul Dumnezeu prin mijlocirea Ta de Maica, pe care cine le va putea spune dupa vrednicie si ce grai le va putea grai. De aceea si noi acum cadem în genunchi în fata milostivirii Tale, ca uneia care cunosti cât de mare este slabiciunea noastra, cât de groaznica ne este caderea, cât de departe suntem de adevarata cale a dreptatii dumnezeiesti; am cazut, ne-am departat, toti ne-am abatut, împreuna netrebnici ne-am facut. Cine ne va ajuta, cine ne va ridica pe noi, daca nu Tu care esti Maica noastra cea buna si milostiva, care totdeauna mijlocesti la Fiul Tau si Dumnezeul nostru pentru iertarea pacatelor noastre celor multe, de aceea si acum în aceasta zi în care praznuim amintirea Izvorului Tau celui facator de minuni; cadem la Tine si cu umilinta ne rugam, sa mijlocesti la Cel Atotputernic si Atotmilostiv, ca sa trimita acestei ape Sfintite în aceasta zi de praznic, darul Siloamului, puterea îngerului de la lacul Vitezda, si marea Ta milostivire de la izvorul cel aratat lui Leon, ca sa curateasca pacatele noastre si sa tamaduiasca toata boala si toata neputinta noastra cea sufleteasca si trupeasca, ca unde s-a înmultit pacatul sa prisoseasca harul si unde lipseste sanatatea sa plineasca aceasta lipsa bogatia darurilor Izvorului Tau celui facator de minuni. Ca totdeauna binecuvântând pe Stapânul si pe Tine marindu-Te sa ne învrednicim de împaratia Fiului Tau si Dumnezeului nostru, ca sa strigam Tie cu multumire miluieste-ne pe noi Împarateasa a Izvorului tamaduirii. Amin !

Sursa :  

calauzaortodoxa.rohttp://www.calauzaortodoxa.ro/calauza/acatistul-maicii-domnului-izvorul-tamaduirii/

Acatistul Sfintei Eugenia, fiica judecatorului

Acatistul Sfintei Eugenia - Sfanta Mucenita ! ( 24 decembrie)

Sfanta Eugenia, fiica judecatorului (prefectului care judeca)

Condacul 1

Luminandu-te cu lumina dumnezeiestii cunoasteri ai fugit de slava cea desarta, parasind dulceata lumii si casa parintilor tai, si iesind din cetate de frumusetea cantarii de psalmi te-ai ranit, si primind in inima ta feciorelnica dumnezeiasca dragoste ai impartasit duh si celor ce calatoreau impreuna cu tine, Sfanta Cuvioasa fecioara, Mucenita Eugenia. Pentru aceasta si noi iti cinstim praznuirea, cantandu-ti: Bucura-te, Mucenita Eugenia, de Dumnezeu binecuvantata!

Icosul 1

Din randuiala dumnezeiasca inger din cer a fost trimis sa-ti deschida, fecioara, calea spre mucenicie, aratandu-te slujitoare aleasa a imparatului tuturor. Iar noi, vazand vietuirea ta cea minunata iti inaltam cantari de laude ca acestea:

Bucura-te, ceea ce nume de bun neam ai purtat:

Bucura-te, ca frumoasa la chip fiind si viteaza cu duhul te-ai aratat;

Bucura-te, ca intelepciunea cea elineasca si filozofia ritorilor cu inlesnire ai invatat;

Bucura-te, ca logodna cu nici unul din tinerii cei luminati cu neamul, cu marirea si cu bogatia nu ai primit;

Bucura-te, ca fecioria cea curata ai ravnit;

Bucura-te, ca prin randuiala dumnezeiasca Epistolele Sfantului Apostol Pavel ai citit;

Bucura-te, ca de la el ai aflat ca unul este Dumnezeu cel adevarat;

Bucura-te, ca, iesind din cetate si auzind cantarea cea dulce a psalmilor, cu lumina dumnezeiestii cunoasteri te-ai luminat;

Bucura-te, ca de ratacirea parintilor te-ai rusinat si de idolii cei facuti de mana omeneasca te-ai lepadat;

Bucura-te, ca cele trecatoare ai lasat;

Bucura-te, ca de Mirele tau Hristos ai fost inteleptita;

Bucura-te, purtatoare de cununa preafericita;

Bucura-te, Mucenita Eugenia, de Dumnezeu binecuvantata!

Condacul 2

Cand te-ai logodit cu Hristos, l-ai adus Lui de bunavoie, ca o zestre insufletita, slugile care, urmand tariei tale, fecioara binecuvantata Eugenia, au stralucit lamurit cu credinta si cu harul, deprinzandu-se cu toata fapta buna, ca niste adevarati mucenici intelepti ai lui Dumnezeu, cantandu-l: Aliluia!

Icosul 2

Intelegerea cea neinteleasa cautand, Mucenita, sa o intelegi, ai lepadat slava cea desarta, si lipindu-te de Hristos ai grait catre slugile tale: "eu nu ma voi mai numi doamna a voastra, ci sora si impreuna slujitoare a lui Dumnezeu cel adevarat"; pentru aceasta si noi iti cantam:

Bucura-te, ca pãrul cel fecioresc ti-ai taiat si cu dorire spre manastirea lui Teodor ai plecat;

Bucura-te, ca imbarbatata de har fiind, firea femeiasca ti-ai uitat;

Bucura-te, ca impreuna cu cei doi fameni slujitori ai tai spre lucrarile barbatesti ai alergat;

Bucura-te, ca Dumnezeu cu vederea cea-mai-inainte te-a povatuit;

Bucura-te, ca, din purtare de grija, Dumnezeu toate cele despre tine fericitului episcop Elen le-a descoperit;

Bucura-te, ca arhiereul Elen cu Sfantul Botez in Hristos v-a imbracat;

Bucura-te, ca luminandu-va, jugul Lui ati dorit;

Bucura-te, ca luand chip si nume barbatesc cu ceata monahilor te-ai unit;

Bucura-te, ca urmand tie, din robi cu trupul, slugile tale libertatea duhului au dobandit;

Bucura-te, ca a stralucit in inima ta binecuvantarea lui Dumnezeu;

Bucura-te, ca ai inflorit ca un crin in pustiul paganatatii;

Bucura-te, ca bunul neam al sufletului l-ai pazit nevatamat;

Bucura-te, Mucenita Eugenia, de Dumnezeu binecuvantata!

Condacul 3

Fericita fecioara, cea acoperita cu haine si cu nume barbatesti, bine vietuind si slujind lui Dumnezeu atata ai sporit in dumnezeiasca invatatura incat si Sfanta Scriptura o cunostea pe de rost si multora le erai mirare si pilda pentru bucuria cea nepieritoare, cantand: Aliluia!

Icosul 3

Pururea fiind impodobita, fecioara, cu viata curata, cu bun cuvant si cu har, jertfa te-ai adus pe tine Celui ce pentru noi a luat trup din Fecioara; pentru aceasta si noi iti cantam:

Bucura-te, smerenie blanda si imblanzitoare;

Bucura-te, a celor mahniti calda mangaietoare;

Bucura-te, ca si darul tamaduirii ai primit;

Bucura-te, ca mai mult decat toti pustnicii ai stralucit;

Bucura-te, ca taina ta cea acoperita de Dumnezeu fratii nu o cunosteau;

Bucura-te, ca, murind egumenul si adunandu-se obstea, cu multa rugare la staretie te sileau;

Bucura-te, ca a-L intreba mai intai pe Hristos i-ai indemnat;

Bucura-te, ca urmand cuvantul Domnului tuturor sluga si rob te-ai aratat;

Bucura-te, ca pentru toti te-ai ostenit in grele slujiri manastiresti;

Bucura-te, ca slujind fratilor cu dor si fara incetare te rugai lui Dumnezeu;

Bucura-te, ca mult iubeai slujbele cele bisericesti;

Bucura-te, ca in toate ti-ai pazit inima curata;

Bucura-te, Mucenita Eugenia de Dumnezeu binecuvantata!

Condacul 4

Vifor de ispite a asmutit asupra ta sarpele cel pierzator de suflete vazandu-te purtatoare de biruinta, indreptata spre mantuire, dar luminandu-te cu lumina cea intelegatoare l-ai batjocorit cu puterea Celui Preainalt, cantand: Aliluia!

Icosul 4

Vazand Melantia cea bogata cu averea dar saraca de fapte bune frumusetea ta, s-a ranit de dragostea cea fara de randuiala, nestiind firea cea femeiasca ce se tainuia in chipul si in numele cel barbatesc; dar tu, mustrand-o cu asprime, i-ai spus ca una iti este nunta, dorirea de Hristos. Pentru aceasta iti cantam:

Bucura-te, ca ai vindecat-o de friguri pe Melantia ungand-o cu untdelemn sfintit;

Bucura-te, ca cele trei vase de argint pline de bani de la ea nu le-ai primit;

Bucura-te, ca la saraci sa-i daruiasca o invatai;

Bucura-te, ca tu cu dragostea lui Dumnezeu te indestulai;

Bucura-te, ca saracind cu Hristos, bogatie adevarata ti-ai agonisit;

Bucura-te, ca marturisindu-ti aceea pofta ei desfranata cu asprime o certai;

Bucura-te, de Dumnezeu inteleptita ca in tarie cu nimic nu ai slabit;

Bucura-te, ca pe cea aprinsa de taciunii desfranarii ai alungat;

Bucura-te, primitoare de intelepciune;

Bucura-te, ca te desfatai cu dragostea de cumpatare;

Bucura-te, rugatoare pentru alungarea ispitelor;

Bucura-te, Mucenita Eugenia de Dumnezeu binecuvantata!

Condacul 5

Ca un orb care si-a pierdut lumina ochilor cea innegrita cu fapta si cu numele a cautat sa-ti aduca ocara si ducandu-se la judecatorul cetatii tatal tau a mintit fara de rusine ca ai voit sa o silesti spre desfranare. Dar tu nu te dezlipeai de Mirele tau cel ceresc strigandu-l: Aliluia!

Icosul 5

Umplandu-se judecatorul de manie si trimitand indata sa fii legata si adusa la judecata impreuna cu toti monahii de sub ascultarea ta, ai rabdat ocara si defaimare. Dar nevoind tu sa se faca de batjocura haina calugareasca ti-ai sfasiat haina rostind: "Se cuvine ca noi, calugarii sa suferim cu multumire ocarile batjocura si chinuirea trupului. Dar pentru ca sa nu se faca de batjocura haina calugareasca iata va spun ca sunt femeie; judecatorul este preaiubitul meu tata sotia lui e mama mea acestia de langa mine imi sunt frati nu-i numesc robi". Pentru aceasta iti cantam:

Bucura-te, ceea ce nu ai dat somn genelor tale pana nu ai omorat toata patima desfatarii;

Bucura-te, ca te-ai facut lacas curat Ziditorului tau;

Bucura-te, statornicie fara clatinare;

Bucura-te, a calugarilor povatuitoare;

Bucura-te, ca ai aratat nebunia patimii celei trupesti;

Bucura-te, aparatoarea hainei calugaresti;

Bucura-te, ca ai purtat candela fecioriei nestinsa;

Bucura-te, ca parintii tai, vazandu-te, cu bucurie mare s-au bucurat;

Bucura-te, ca Domnul a pedepsit-o pe necredincioasa Melantia, foc trimitand peste casa si averea ei;

Bucura-te, ca tatal tau Filip, vazand cele petrecute, de toata marirea, bogatia si desfatarea vietii s-a lepadat;

Bucura-te, ca impreuna cu mama ta Claudia si cu fratii tai s-a botezat;

Bucura-te, ca si el muceniceste viata si-a savarsit;

Bucura-te, Mucenita Eugenia, de Dumnezeu binecuvantata!

Condacul 6

Marturisitor si purtator de Dumnezeu devenind Filip, tatal tau, Precuvioasa Eugenia, si ritor bine graitor fiind, pe multi din elinii cei mai de frunte i-a sfatuit si i-a adus la Hristos, iar pe cei slabi la suflet si pe cei ce se indoiau in credinta i-a intarit; si impartindu-si averea, a lepadat dregatoria, ajungand pastor crestinilor din Alexandria. Dar din zavistia vrajmasului, fericitul episcop Filip a fost ucis in ascuns de uratorii de Dumnezeu pagani care nu stiau sa cante: Aliluia!

Icosul 6

Stralucind tu cu duhul ai atras la tine multime de fecioare si impreuna cu ele ai slujit lui Hristos, Mirele cel ceresc, biruind toata patima si uraciunea; pentru care noi, minunandu-ne, sa strigam:

Bucura-te, ca ai trecut fara sa te arzi prin focul ipitelor;

Bucura-te, ca fara sa ti se inmoaie vitejia ai trecut prin apa cea nestatornica a clevetirii;

Bucura-te, ca din toate nevointele ai iesit biruitoare;

Bucura-te, ca slabiciunea femeiasca ti-a fost intarita de puterea lui Hristos;

Bucura-te, ca celor curati cu fecioria le esti ocrotitoare;

Bucura-te, ca lui Hristos imparatul tuturor, ai logodit multe fecioare;

Bucura-te, ca le-ai daruit Lui ca pe o zestre cuvantatoare;

Bucura-te, ca pe toti i-ai uimit cu lumina intelepciunii;

Bucura-te, ca pe multi i-ai condus sa creada luminat in Hristos, Lumina lumii;

Bucura-te, ca ai risipit negura inchinarii la idoli;

Bucura-te, ca nu incetezi sa te rogi pentru noi, cei osteniti de truda fara randuiala;

Bucura-te, ca nu ne lasi pe noi, cei intunecati de intunericul acestui veac;

Bucura-te, Mucenita Eugenia, de Dumnezeu binecuvantata!

Condacul 7

Voind fericita Claudia, maica ta, sa se intoarca in Roma, ai urmat-o impreuna cu fratii si casa ta, facandu-va acolo pricinuitoare de intoarcere la Dumnezeu pentru multe suflete, vaduvele avand scapare la maica ta, iar fecioarele la tine, Sfanta Eugenia, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 7

Vazand marita Vasilisa viata ta cea purtatoare de Dumnezeu, pe tine cu dragoste te-a urmat, ca s-a logodit cu Hristos parasind toate desfatarile trupesti si s-a invrednicit de bucuria mucenicilor. Pentru aceasta si noi iti cantam unele ca acestea:

Bucura-te, ca ai lucrat la inmultirea Bisericii lui Hristos;

Bucura-te, ca nu te-a oprit focul prigoanei paganilor;

Bucura-te, ca multime de inimi ai deschis dulcelui Mantuitor;

Bucura-te, ca si pe marita Vasilisa cea de neam imparatesc ai adus-o imparatului tuturor;

Bucura-te, ca descoperire ai primit de la Domnul pentru mucenicia Vasilisei;

Bucura-te, ca Sfanta Vasilisa ti-a marturisit descoperirea cea despre indoita ta cununa muceniceasca;

Bucura-te, ca te-ai rugat cu inflacarare pentru fecioarele incredintate tie;

Bucura-te, ca esti pururea rugatoare pentru cei ce-si pazesc fecioria;

Bucura-te, ca ii plangi pe cei ce aleg veselia cea vremelnica;

Bucura-te, ca ii jeluiesti pe cei din durerea cea vesnica;

Bucura-te, ca L-ai propovaduit pe Hristos prin viata ta;

Bucura-te, ca te-ai mutat la lumina cea neinserata;

Bucura-te, Mucenita Eugenia, de Dumnezeu binecuvantata!

Condacul 8

Locuind acum in locasurile cele ceresti, marita, lamurit te-ai invrednicit de desfatarile raiului. Cu fecioarele si cu mucenitele, curata fecioara Eugenia, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi, ca vazand nevointa straina sa ne instrainam cu mintea la cer si sa cantam: Aliluia!

Icosul 8

Lamurit-ai tuturor adevarul Scripturilor celor de Dumnezeu insuflate, preacinstita Eugenia, imbarbatand partea cea femeiasca si logodind lui Hristos multime nenumarata de fecioare care cu dragoste te-au urmat. Pentru aceasta iti cantam si noi unele ca acestea:

Bucura-te, bucurie luminata de lumina cea neinserata;

Bucura-te, mireasa a lui Hristos cu inima curata;

Bucura-te, feciorielnica gingasie cu har imbarbatata;

Bucura-te, nevinovata copila si povatuitoare preainteleapta;

Bucura-te, duhovniceasca ocrotitoare si mangaietoare;

Bucura-te, ca intunecimea necredintei ai risipit;

Bucura-te, ca fecioria ta in Hristos a rodit insutit;

Bucura-te, ca Duhul Sfant ti-a daruit har peste har;

Bucura-te, ca lupta nu ti-a fost in zadar;

Bucura-te, ca esti fecioara si maica duhovniceasca;

Bucura-te, ca luminezi si incalzesti cu raze de iubire cereasca;

Bucura-te, ca ai biruit ceata cea idoleasca si blestemata;

Bucura-te, Mucenita Eugenia, de Dumnezeu binecuvantata!

Condacul 9

Dobandit-ai dorirea cea mai presus de minte si de pricepere, ajungand inainte la dorita Lumina, Sfanta Mucenita Eugenia, ca inca in bezna temnitei fiind, razele stralucitoare ale Treimii celei stapanitoare lamurit te-au luminat pe cand cantai: Aliluia!

Icosul 9

Ai infierat cu tarie prin dumnezeiestile tale invataturi nebunia idoleasca, prealaudata, logodind lui Hristos, imparatul tuturor, multime nenumarata de fecioare, luminandu-se cu sangiuirile muceniciei. Pentru aceasta iti cantam:

Bucura-te, faclie aprinsa de dorirea de Dumnezeu;

Bucura-te, candela cu untdelemn de intelepciune;

Bucura-te, potir de lumina plin de har sfintitor;

Bucura-te, mireasa a Mirelui Mantuitor;

Bucura-te, dorire de mucenicie pentru Hristos;

Bucura-te, nadejde si pentru noi cei pacatosi;

Bucura-te, bucuria celor ce iti urmeaza in calugarie;

Bucura-te, indrumatoare a celor ce traiesc in feciorie;

Bucura-te, floare binemirositoare a pustniciei;

Bucura-te, podoaba stralucitoare a muceniciei;

Bucura-te, mijlocitoare neobosita pentru cei cazuti;

Bucura-te, liman al celor bolnavi si deznadajduiti;

Bucura-te, Mucenita Eugenia, de Dumnezeu binecuvantata!

Condacul 10

Purtand candela fecioriei nestinsa, intru-tot-laudata Mucenita Eugenia, ca o jertfa fara prihana te-ai adus Stapanului, dobandind cununa muceniciei; si acum nu inceta rugandu-te, ca prin rugaciunile tale sa ne mantuim si noi, cei ce te laudam si cu dragoste te cinstim, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 10

Hristos, Mirele tau, dupa cuviinta te impodobeste cu indoite cununi, de Dumnezeu inteleptita Eugenia, si Cel drept in camara luminata pe drept te asaza, ca inca in bezana lumii fiind ai dobandit lumina cea neinserata. Pentru aceasta iti cantam:

Bucura-te, ca piatra cea mare singura de tine s-a dezlegat;

Bucura-te, ca apa Tibrului nu te-a inecat;

Bucura-te, ca intocmai ca Petru mergeai peste ape, dar nu te scufundai;

Bucura-te, ca pentru Lumina lumii ai patimit;

Bucura-te, ca L-ai urmat si te-ai luminat;

Bucura-te, ca ai fost aprinsa de focul adus de Hristos pe pamant;

Bucura-te, ca focul cel materialnic ti s-a facut rob ascultator;

Bucura-te, ca in zadar te-au aruncat chinuitorii in cuptor;

Bucura-te, ca focul s-a facut racoare si nu te-a vatamat;

Bucura-te, ca in temnita cea intunecoasa Domnul luminii te-a cercetat;

Bucura-te, ca Domnul milei ranile ti-a vindecat si in lumina Lui te-a imbracat;

Bucura-te, ca paine alba si mai dulce ca mierea de la ingeri ai primit;

Bucura-te, Mucenita Eugenia de Dumnezeu binecuvantata!

Condacul 11

Catre dumnezeiasca racoare ai iesit trecand prin focul cel de nesuferit al chinurilor si prin apa cea nestatornica a supararilor preabuna Mucenita Eugenia; nu inceta sa te rogi pentru noi cei cufundati in noroiul patimilor ca mantuindu-ne sa cantam impreuna cu tine: Aliluia!

Icosul 11

Inchisa fiind in temnita ti s-a aratat Hristos zicand: "Eu sunt Cel ce am primit cruce si moarte pentru tine, precum si tu pentru dragostea Mea rabzi niste cumplite munci ca acestea. De aceea de multe daruri si de preamare slava am sa te invrednicesc in imparatia Mea cea vesnica si te vei desparti de lumea aceasta vremelnica si stricacioasa in ziua in care M-am nascut Eu om". Pentru aceasta si noi, nevrednicii, te laudam strigand:

Bucura-te, ca te topeai ca ceara de focul dorului dumnezeiesc;

Bucura-te, ca te revarsat ca un râu de dragoste catre Mirele cel ceresc;

Bucura-te ca apa Tibrului nu ti-a stins focul iubirii de Hristos;

Bucura-te, ca focul nu ti-a ars trupul inflacarat de iubire dumnezeiasca;

Bucura-te, ca de cutremurul rugaciunii tale capistea idoleasca s-a prabusit;

Bucura-te, ca si idolii facuti de mana omeneasca s-au zdrobit;

Bucura-te, ca toti cu uimire s-au cutremurat;

Bucura-te, ca Lumina lumii in bezna temnitei ti-a vorbit;

Bucura-te, ca pentru Nasterea Domnului vistieriile inimii ti le-ai golit;

Bucura-te, ca in loc de smirna sangele ti l-ai daruit;

Bucura-te, ca in locul aurului ai adus credinta in focul Duhului curatita;

Bucura-te, ca in loc de tamaie ai adus duhul tau inmiresmat de rugaciune curata;

Bucura-te, Mucenita Eugenia de Dumnezeu binecuvantata!

Condacul 12

In rau barbateste si in foc cu tarie ai fost incercata; pe cele potrivnice firii cu tarie le-ai trecut slavind pe Hristos si cu dragoste si credinta cantand: Aliluia!

Icosul 12

Harul lui Dumnezeu stralucitor luminandu-te te-a impodobit pentru locasurile ceresti, pe care prin rugaciunile tale ajuta-ne sa le dobandim si noi, cei ce-ti cantam unele ca acestea:

Bucura-te, ca ne vestesti bucuria Nasterii Stapanului;

Bucura-te, ca lisus cel preadulce ti-a indulcit cu aratarea Sa chinul si ti-a vindecat ranile trupului;

Bucura-te, ca de praznicul Nasterii Domnului paganii ti-au taiat frumosul tau cap;

Bucura-te, ca iubita ta maica si cei din casa in locul numit "Calea romanilor" te-au ingropat;

Bucura-te, ca moastele tale impreuna cu moastele sfintilor mucenici de tine mai inainte ingropati s-au odihnit;

Bucura-te, ca plangandu-te maica ta cu plangere multa, i te-ai aratat in vis stralucita si impodobita si de multe fecioare insotita;

Bucura-te, ca fericita Claudia mult s-a bucurat, iar tu vremea mutarii la Domnul i-ai anuntat;

Bucura-te, ca ai biruit cu harul slabiciunea femeiasca;

Bucura-te, mijlocitoare pentru toata neputinta omeneasca;

Bucura-te, purtatoare de nebiruita putere dumnezeiasca;

Bucura-te, calauza luminata pentru cei ce ratacesc inca pe cale;

Bucura-te, grabnic ajutatoare pentru cei ce cauta alinare in rugaciunile tale;

Bucura-te, Mucenita Eugenia, de Dumnezeu binecuvantata!

Condacul 13

O Sfanta Cuvioasa fecioara si Mucenita Eugenia, primeste acum de la noi aceasta smerita si putina rugaciune de lauda pe care ti-o aducem cu buze necurate si scoate-ne cu rugaciunile tale din toata intunecimea pacatului, din toate nevoile si durerile sufletesti si trupesti, si cere pentru noi de la Mirele tau sa ne intareasca in pazirea poruncilor Sale, sa ne daruiasca mila Lui cea dumnezeiasca si sa nu ne lepede in ziua cea infricosata a Judecatii, ca impreuna cu tine sa-i cintam: Aliluia!  (de trei ori)

Apoi Icosul 1 si Condacul 1

Rugaciune catre Sfanta Mucenita Eugenia

Sfanta Cuvioasa fecioara si Mucenita Eugenia, mireasa cu totul frumoasa a lui Hristos Datatorul frumusetilor, Facatorul de bine si Mirele sufletelor, fiind tu infrumusetata cu ostenelile pustnicesti si stralucind luminat cu luptele mucenicesti, intocmai cu ingerii petrecand pe pamant, cu ei dantuiesti acum in casa Parintelui Ceresc !

Te rugam, luminata fecioara si mucenita, roaga-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi, cei aflati in nevoile acestei vieti trecatoare, sa ne daruiasca harul Lui cel de viata datator ; cere pentru noi credinta curata, viata luminata de har, rabdare in incercari, barbatie in luptele impotriva patimilor, tarie nestramutata, bucuria implinirii poruncilor dumnezeiesti, dragoste nefatarnica, iubire de vrajmasi, smerenie si blandete, iertare de pacate si raspuns bun la infricosatoarea Judecata, ca sa mostenim si noi Lumina cea neinserata si sa proslavim Numele cel Sfant al Domnului, al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Si se face otpustul.

Sursa : crestinortodox.ro

crestinortodox.ro/acatiste/acatistul-sfintei-eugenia-67180.html