Salut !!!
Sa ne "amuzam" putin :
Il intreb pe tata aproape zilnic daca nu incepe sa predea, imi spune : "o sa incep, o sa incep !"
Astazi, fac o pauza de la computer si merg in sufragerie si pe masa vad un aparat mic si nou, seamana cu o camera video si imi spun ca e cam prea mica, parca, pentru o camera video...
Cand trec din nou prin sufragerie il intreb pe tata, luand aparatul mic si nou in mana, curioasa si privindu-l : "Tata, ce e acesta, un VIDEO ?"
"camera video ?"
Tata, de colo, odata ce sare alarmat si ma pune in garda :
"NU ! Nu ! Nu te uita in el ! Nu te uita in el !" "NU il pune spre ochi !!! Nu spre ochi !!!"
"Îuuu ! " - exclam eu speriata si il las pe masa la loc... si ma dau deoparte..
Il las jos speriata, ca prea era serios...
Tata isi ia aparatul in mana si eu in timpul asta m-am indepartat spre balcon putin...
Si tata : "Uita-te aici ! "
Eu : "Nu ma uit ! Pai, nu ai spus sa nu ma uit ?" "Nu ma uit !"
Tata : "Uite !" si il indreapta spre perete si era deja aprins acum si indica un punct rosu de laser pe perete..
Imi explica apoi : "E pentru aratat la tabla, cum sunt acuma !!!"
Ei bine si m-am linistit, daca are si "creion" de aratat la tabla, nou si modern, inseamna ca va incepe sa predea....
Ca o observatie* [ *acuma nu mai e amuzament ] : daca ati remarcat, la noi la Bucuresti 2 zile la rand a fost : mai intai furtuna si ploaie si fulgere, si in noaptea imediat urmatoare ploaie si tunete ( desi tunetele mai indepartate ), [au fost] doua nopti la rand de ploaie si furtuna....
Si in noaptea urmatoare spre dimineata a fost cutremurul din Italia, despre care am tot citit in "Libertatea" cateva zile la rand, si am si plans !
O fata din Romania de 47 de ani, s-a gandit ca moare, au gasit-o in casa cu buletinul in mana !!!
Erau multi români din Botosani mai ales, si chiar locuiau si in acelasi bloc vreo 4 romance, 2 au supravietuit, 2 au murit..
Si sunt acolo in zonele atinse de cutremur, multi români...
O femeie era maritata cu un...ce credeti ? cu un inginer de DEZASTRE, asa se numea specialitatea omului care era italian, si totusi, inginerul nostru locuia cu nevasta-sa intr-o casa foarte foarte veche si cam subreda...copilul lor, caci aveau unul, traieste !
Ei doi insa, parintii, nu mai traiesc ! Ea romanca, el italian....
Fetele din Botosani lucrau unele in restaurant, serveau la mese, sau poate aveau si o alta functie pe acolo.
E impresionant pentru ca la 6,2 grade, cutremurul a prabusit tot !
Asta arata si vechime considerabila a caselor, si terenul, solul prea moale, e clar ca solul e moale si nu e bun de constructii si arata si saracia si zgarcenia guvernului care ii lasa pe italieni in saracie, caci, acuma sincer, erau case sarace, desi nu neg ca erau pitoresti, si poate in interior modernizate, de pilda se vad in pozele din presa pe jos, dupa cutremur, geamuri termopane cum avem si noi din 2012 de la reabilitatea blocului ( mai demult am scris 2013, dar 2012... )
Pai, si ma gandeam : si-au pus geamuri termopane, dar zidurile, constructia casei, cladirilor in care erau apartamente sau camere, cum au italienii, mici, scunde, sau destul de scunde in orice caz... ziduri vechi, lucrarea initiala de construire veche, pesemne nu avea rezistenta mare si in mod sigur nu avea rezistenta blocului calculata de arhitecti pentru ca structura cladirii sa suporte greutatea geamurilor termopane, ati vazut ca sunt grele, duble si au un cadru de metal, nu din lemn, lemnul e mai usor....
Eu cred ca arhitectii ar trebui sa vorbeasca despre reabilitarea constructiilor, a oricarora si de oriunde....
La origine, cand e construit un imobil, e construit dupa niste planuri facute de arhitecti care se bazeaza pe calcule matematice, e calculata greutatea suportata, rezistenta blocului, structura...
Dupa ani si ani, zeci de ani, poate sute de ani in cazul celor din Italia, vii si adaugi pe o structura veche, subrezita de timp, si calculata pentru greutati mai usoare... mai mici....
E bine ca avem diplome si ingineri de dezastre care locuiesc in case subrede care cad peste ei si mor ! Ceva mai dramatic nu poate fi !
Imi amintesc, si pentru ca ma gandesc la blogul gasit ieri seara prin paxlaur.com, despre Leapsa la citit, blogul unei doamne care a terminat acum 40 de ani Comertul Exterior, ma intreb daca nu e sotia unui avocat ? Ma intreb, nu stiu ce imi revine asa, din memorie, de demult, dar poate ca nu, 40 de ani de la absolvire ar fi cam mult pentru persoana la care ma gandesc...
Asa cred, cel putin....
Imi amintesc, cu referire la lectura si cititul cartilor :
De profesorul nostru de la Dreptul muncii, prof. Narcis Godeanu care se cam amuza putin pe seama noastra, acuma sigur ca traim vremuri foarte moderne si noi si fiecare face cum vrea, cum poate si cum ii reuseste si facultatea...
Fiecare are motivatia lui azi, cand face o facultate...
Dar prof. Godeanu spunea, cu ironie, desi aparentele ii erau serioase si chiar sobre : "E o carte mica [ manualul lui, in fapt, era, reusise sa tipareasca o brosura de Dreptul Muncii, nu o carte, nici o carticica ], o cititi in metrou, intre 2 statii !"
Si imi aminteam pe Facebook, cand exista persoane care citesc in 2 ore, 3 ore, o dupa-amiaza cate o carte intreaga, si e si in limba engleza scrisa, si spun cu nonsalanta acest lucru.... ca si cum ar citi intre doua statii de metrou....
O carte e scrisa de un om, un scriitor si cu un mesaj cred - acuma depinde ce citesti ! - si scriitorul nu o scrie in 2, 3 ore, nici intr-o dupa-amiaza...
Dar daca vrei sa te arati intelectual si aparat de citit rapid... citesti in 2, 3 ore o carte...
Cum o citesti, asa o si uiti, in mod sigur !
Si, cel mai adesea, azi am remarcat ca oamenii nu mai citesc literatura clasica, care ramane, e durabila si valoreaza....
Citesc, imi pare rau sa o spun, unii citesc chiar fel de fel de fleacuri cu pretentie de literatura...
Care pot fi amuzante, nu zic nu, poate de aceea se citesc in 2, 3 ore, totusi cred ca si acestea ii iau scriitorului pentru a le scrie, ceva mai mult timp decat 2, 3 ore...
Cand citesti o carte, poate ca trebuie sa retii ceva din ea... nu ?
Mi-a spus tata si ar fi trebuit sa remarc : titlurile de Honoris causa nu se acorda românilor nostri in Romania, ci profesorilor straini, strainilor....
Intr-adevar, cand si cand primeam newsletter-ul Universitatii Bucuresti care anunta acordarea unui astfel de titlu vreunui profesor strain...
Ma gandeam ca in ziua de azi, cand oricum se invata degeaba mai mult, si cand oamenii nu mai sunt interesati decat de diploma in sine, titlului i s-ar potrivit denumirea de "onoriu", ca in onoriu prigoana, sau cum il cheama pe sotul pe episoade al bietei Adriana Bahmuteanu, careia i-a mancat si ars neuronii, saraca femeie ce a mai patit cu el !
Titlul Onoriu Pri[...]...
Cam atat valoreaza in ziua de azi stiinta.
olivia
