Drept comunitar. Metode de adoptare a hotararilor CJCE

Metode de adoptare a hotararilor CJCE

“ In vederea clarificarii modului de lucru al CJCE pentru stabilirea solutiei legale, este necesara o scurta privire asupra metodelor de care se foloseste CJCE la interpretarea dreptului comunitar.

Interpretarea dreptului comunitar dupa ( 1 ) cuprinsul textului este o metoda adecvata doar limitat. Dupa cum se stie, TCE ( Tratatul constitutiv al Comunitatii Europene ), conform propriului sau articol 314 ( 248 ), are caracter obligatoriu in toate versiunile lingvistice ( in prezent 11 ), acest aspect fiind valabil, in egala masura, si pentru toate actele dreptului secundar.

Daca ne gandim sub ce presiune a timpului sunt formulate, deseori, actele legislative in Consiliu si Comisie, de cele mai multe ori de catre nejuristi, si ca ele sunt adesea, expresia compromisurilor politice, facute fara a da atentie unei coerente metodice deosebite, atunci devine clar ca textul dreptului comunitar nu poate reprezenta deloc un factor de interpretare demn de incredere.

Dimpotriva, adeseori, diferentele de continut – existente intre textele de lege ale fiecarei versiuni lingvistice – sunt la randul lor, motivul cererilor inaintate la CJCE care trebuie sa decida apoi asupra continutului obligatoriu al unei dispozitii.

( 2 ) De o importanta la fel de mica este in dreptul comunitar, interpretarea istorica.

“ Materialele “, asa cum sunt ele cunoscute din doctrina juridica a spatiului de limba germana, nu joaca practic nici un rol in dreptul comunitar ; dintre actele juridice cele mai putin publicate sunt documentele de lucru.

Chiar atunci cand aceasta se intampla, ele provin, cel mai adesea, (1) de la fiecare Guvern, si redau doar punctul de vedere national, nu insa si consensul la care s-a ajuns in final. (2) Nici declaratiile de intentie ale Comisiei, de ce ea aspira la un anumit act juridic, nu sunt deloc obligatorii si nu corespund, in caz de dubiu, compromisului acceptat ulterior in Consiliu.

( 3 ) Mecanismele folosite preponderent de catre CJCE corespund mai degraba unei aprecieri sistematice teleologice, care ia in considerare particularitatile dreptului comunitar.

Aici sunt de observat urmatoarele elemente :

v     Uniformitatea in toate Statele membre, “ interpretarea autonoma “ : in vederea asigurarii uniformitatii ordinii de drept comunitare, se apeleaza frecvent la  CJCE pentru ca sa interpreteze “ autonom “ notiuni, deci sa le dea acestora un continut autonom, eliberat de definitiile nationale. Aceasta este o metoda care se utilizeaza in primul rand  in domenii foarte tehnice, cum este dreptul fiscal.

v     Efectul util al dreptului comunitar : aceasta demonstreaza o metoda care urmareste sa confere impunerii dreptului comunitar cea mai mare eficienta posibila, ceva in sensul ca dispozitiile procedurale nationale, precum termenele de prescriere si altele asemanatoare, nu au voie sa ii rapeasca dreptului comunitar eficienta sa.

v     Dezvoltarea dinamica a dreptului comunitar : este clar ca, adeseori, dreptul comunitar trebuie interpretat din puncte de vedere politice, referitoare la promovarea integrarii. Astfel de exemplu, in prim planul interpretarii unei directive sta, adesea, intrebarea : ce obiective ale TCE urmeaza a fi urmarite prin aceasta directiva ?

v     Interpretarea, conforma Tratatului, a dreptului comunitar secundar : aceasta este o consecinta logica, rezultata din impartirea dreptului comunitar in drept primar si drept secundar, asadar pe de o parte – dreptul Tratatelor constitutive -, pe de alta parte – dreptul creat de organele comunitare, si anume regulamentele si directivele.

v     Principii de drept generale : aici este vorba de un domeniu deosebit de complex, caruia CJCE ii acorda o mare atentie. Bineinteles ca CJCE ia in considerare drepturi fundamentale si principii, cum sunt principiul proportionalitatii, etc. La acestea se adauga dispozitii precum cele ale articolului 288 ( 215 ) alineat 2 din TCE, care lasa la aprecierea CJCE luarea in considerare a “ principiilor de drept generale, care sunt comune ordinilor de drept ale Statelor membre “. Ce-i drept, acest articol contine numai o regula pentru un domeniu special, totusi ideea lui fundamentala este prezenta in multe sentinte.

v     Compararea legislatiilor : chiar si in afara acesteia, CJCE lucreaza foarte mult pe baza studiilor de drept comparat, care sunt intocmite de catre propriul compartiment stiintific. In plus, insusi colegiul judecatorilor, precum si participarea Statelor membre la procese permisa in mare masura, ofera deja garantia prezentei permanente a compararii legislatiei. Chiar si principiile de drept generale, pe care, cum s-a mentionat mai sus, CJCE le aduce in dreptul comunitar, sunt stabilite, in definitiv, pe baza compararii legislatiilor. Compararea legislatiilor este interesanta pentru  CJCE nu numai pentru stabilirea temeiurilor sentintelor sale, ci si pentru efectele ulterioare ale acestora in Statele membre.

v     Principiul subsidiaritatii ( articolul 5 [ 3 b ] TCE ) : de la Tratatul de la Maastricht, la interpretare joaca un rol important si principiul subsidiaritatii, adica principiul conform caruia o activitate va fi desfasurata la nivelul Comunitatii, numai in masura in care ea nu poate fi realizata mai bine la nivelul Statelor membre.

In final, cu privire la perfectionarea legislatiei  in dreptul comunitar,  CJCE este indicata cu mult mai mult decat instantele nationale, deoarece – pentru asigurarea respectarii dreptatii in dreptul comunitar – trebuie adesea umplute lacunele.

Rezulta particularitati, avandu-se in vedere, atat materia imperfecta supusa reglementarii in dreptul comunitar, cat si dinamica dezvoltarii dreptului comunitar. “

                                  

( Introducere in dreptul european, Note de curs, Master anul I, prof.univ.dr. coordonator de master Marin VOICU, Universitatea “ Spiru Haret “, Bucuresti, 2007 )