Pagini

sâmbătă, 18 august 2012

Creierul lui Einstein. Sa intelegem creierul

Motto :  - God does not play dice. - Albert Einstein

- Do not worry about your difficulties in Mathematics. I can assure you mine are still greater. -  Albert Einstein
 
Creierul lui Einstein


Daca cineva v-ar intreba, cine este persoana cea mai desteapta a tuturor timpurilor, este o sansa mare ca multi dintre dumneavoastra sa raspundeti Einstein.
Fiind un geniu, Einstein s-a gandit ca ar putea fi ceva diferit la creierul sau, asa ca el a cerut sa i se conserve, si sa i se studieze creierul dupa moarte ( restul corpului putea fi incinerat ).
Acest dar, daca va ganditi mai bine, este unul chiar remarcabil.
In mod normal, oamenii de stiinta nu pot studia creierele geniilor in viata, pentru ca acestea sunt folosite, iar majoritatea geniilor nu isi doneaza organele pentru studiu, dupa moartea lor.
Generozitatea lui Einstein nu s-a dovedit a fi chiar asa de directa. Dupa ce a murit, la 18 aprilie 1955, la varsta de 76 de ani, patologul Thomas Harvey i-a indepartat creierul la spitalul Princeton.
Apoi, in mod misterios, creierul lui Einstei a disparut.
In anul 1978, Steven Levy, reporter de la ziarul New Jersey Monthly, a fost desemnat sa descopere creierul lui Einstein.
El l-a gasit pe doctorul Harvey, care se mutase la Wichita, Kansas.
Dupa un timp, Harvey a recunoscut ca mai avea inca, in biroul sau, creierul lui Einstein.
Harvey a deschis o cutie pe care scria Costa Cider ( Cidru Costa ), si a scos de acolo doua borcane, in care se afla cel mai stimat creier din toate timpurile.
Harvey sectionase – taiase in felii – cea mai mare parte a creierului, lasand cerebelul si parti ale cortexului, intacte.
Harvey nu a descoperit nimic neobisnuit la creierul lui Einstein, dar, dupa ce investigatia lui Levy a fost facuta publica ( si a fost chiar ceva senzational ! ), li s-a permis si altor cercetatori sa studieze creierul marelui om de stiinta.

Ce s-a descoperit ?                   

( 1 ) S-a descoperit ca Einstein avea mai multe celule gliale pe neuron, intr-o anumita zona a creierului.
Autorii cercetarii au concluzionat ca acesti neuroni aveau nevoie si foloseau, mai multa energie, lucru ce ar fi putut imbunatati modul de gandire si aptitudinile lui Einstein.
( 2 ) Un alt studiu a descoperit ca acest creier era mai usor ca media, dar avea o densitate mai mare de neuroni in cortex.
( 3 ) Alt studiu a descoperit un tipar neobisnuit de canale, in zona lobilor parietali, arie despre care se credea ca este implicata in procesele superioare de gandire, cum ar fi : scrierea, ortografia si calculele.
( 4 ) Creierul sau era, de asemenea, mai lat decat alte creiere cu care a fost comparat.
Concluzia acestui studiu este ca Einstein a avut, probabil, conexiuni mai bune intre neuronii folositi la matematica si rationamente spatiale.
Niciunul dintre studiile in cauza nu a fost concludent, iar fiecare dintre acestea are probleme metodologice.
De exemplu, studiile compara cel mai maret creier din istorie, cu creiere “ normale “, provenite de la oameni de varste diferite.
Pentru a vedea daca trasaturile creierului lui Einstein sunt unice unor genii in matematica, de exemplu, acest organ ar trebui comparat cu creierele unor genii in matematica.
La scara extinsa, toate aceste comparatii implica lucruri foarte diferite.                                      

Einstein nu este singurul om faimos, al carui creier a fost pastrat si studiat.
Dupa moartea lui Vladimir Ilici Lenin, omul care a condus revolutia rusa din anul 1917, in anul 1924, guvernul sovietic l-a angajat pe neurologul german Oskar Vogt, pentru a-i studia creierul.
Vogt a descoperit ca, intr-o zona a cortexului cerebral se aflau neuroni neobisnuit de mari si de multi.
Vogt a trebuit sa se concentreze pe emisfera dreapta, deoarece emisfera stanga era serios afectata de boala cerebrovasculara care ii adusese moartea.
Vogt a considerat ca, aceste celule sunt legate de “ gandirea asociativa “, iar aceasta ciudatenie structurala putea fi responsabila pentru procesele mintale acute si penetrante, care caracterizasera personalitatea lui Lenin.


( extras din Sa intelegem creierul, capitolul 16, Aveti creier, Arthur S. Bard, Dr. Mitchell G. Bard, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2006 )



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu