Visele ( 1 )

Visele ( 1 )

Visele din timpul somnului se deosebesc net de imaginile din preajma somnului.

Imaginile visului se succed intr-o stransa legatura, constituind “o aventura” ( in cel mai larg sens al cuvantului ) la care participam afectiv, intens.

Totodata, o considerãm reala, fie ca suntem doar spectatori, fie ca suntem actori.

La unele populatii primitive de la sfarsitul secolului trecut, oamenii credeau si dupa trezire in realitatea visului.

De aceea, seful tribului era felicitat de supusi daca visa o vanatoare bogata.

Intamplarile din vis au loc, adesea, intr-o lume ireala, neverosimila, chiar absurda, halucinatorie, ca atunci cand cineva viseaza cum dã din maini si zboara cu usurinta, mirandu-se cã alti oameni nu reusesc sa faca la fel.

Romanele lui F. Kafka transcriu cu fidelitate cosmare traite uneori in vis.

Asadar, lipseste total controlul realitatii, totul devenind posibil.

Nu sunt respectate nici principiile gandirii, de pilda principiul identitatii ( intrucat pot visa un urs, dar care, de fapt, este prietenul meu B. ).

Sau se intampla sa ma visez in miezul unei actiuni, eu fiind totusi spectator.

Dupa cum pot fi simultan in doua locuri diferite.

Apoi, visul este profund afectiv, cel ce viseaza traind intens emotii de neliniste, teama ori bucurie.

Legile asociatiei sunt atotputernice, de aceea se poate sari de la o scena la alta.

Dintr-o data apar alte locuri, alte persoane.

O alta caracteristica este prezenta unor simboluri.

Unii considera cainele negru, ce apare uneori in vis, ca fiind un dusman, altora le apare ca un sarpe mare... simbolurile pot avea o semnificatie strict individuala.

Totusi, in popor, circulã parerea cã simbolurile ar avea o semnificatie generala ; astfel, circulã de secole cãrticica Cheia Viselor, dând o singura semnificatie fiecarei imagini : una pentru noroi, alta pentru carne, alta pentru caine etc.

In sprijinul unor asemenea pareri vin scrierile lui C. Jung, psiholog si psihiatru elvetian.

El a gasit simboluri comune in miturile unor popoare foarte diferite, simboluri pe care le-a denumit “arhetipuri”, sustinand a fi o mostenire ereditara a tuturor oamenilor, ele aparand si in vise.

Avand in vedere cã toti oamenii au deasupra capului soarele si luna, au un tata, mama, frati, toti se tem de trasnete... nu e surprinzator sa gasim in imaginatia tuturor simboluri similare, fara sa fie nevoie sa ne gandim la idei sau imagini innascute.

In cadrul viselor predominã imaginile vizuale ( cca 90 % din total ), dar numai 20 % din ele sunt colorate.

Cele auditive sunt si ele prezente in 60 % din cazuri, dar celelalte, tactile, termice, olfactive apar mult mai rar ( cam in proportie de 10 % ).

Asa cum stim, visele apar in somnul paradoxal ( somnul REM ) si dureaza 20 – 25 % din timpul total al somnului.

15 % dintre barbati si 5 % dintre femei sustin ca nu viseaza niciodata.

De fapt, nu-si amintesc visele, fiindca visele par sa fie indispensabile.

Trezite din somnul REM, 80 % dintre persoane isi amintesc ce visau ; cei treziti in afara perioadei, cu rapide miscari oculare – si care relateaza un vis, nu reprezinta decat 7 % din total.

Desigur, ar putea sa fie amintirea unui vis din perioada REM anterioara.

Totusi, somnul lent [ *acela care nu este somnul REM ] pare a fi si el intovarasit de vise, dar constand mai mult in reflectii verbale abstracte, cu slabã participare afectiva si avand multe relatii cu starea anterioara de veghe.

De aceea, acestea nu impresioneaza si se retin mai greu.

Visele pregnante dureaza intre 3 si 60 de minute, in medie 20 de minute.

Se deruleaza ele mai repede sau mai incet, decat evenimentele reale ?

Ambele situatii sunt cu putinta.

In legatura cu rapiditatea posibila a unui vis, este interesanta relatarea unui om de stiinta :

Avand mult de lucru, el a intarziat la masa de scris ; facandu-i-se foame, a aprins o spirtiera si a pus un ou la fiert.

Pe cand astepta, a adormit si s-a visat in timpul Revolutiei franceze, participand la lupte impotriva teroarei ; are tot felul de aventuri, pana cand este capturat, inchis, are loc o judecata cu mai multe sedinte, martori, acuzare, este condamnat la moarte, asteapta multa vreme executarea sentintei si, in fine, vine ziua decapitarii, este târât pe esafod si cand actioneaza ghilotina, se trezeste.

Se repede, scoate oul din apa clocotita si... oul era inca moale.

Deci aventurile sale, care durasera mai mult de un an, se produsesera in cateva minute de vis !

Ce factori influenteaza continutul viselor ?

Excitantii externi foarte puternici provoaca trezirea.

Ceilalti pot influenta visele, daca se produc in timpul somnului REM.

Experimental, s-a apropiat un fier incins de fruntea unei persoane care dormea.

La trezire, aceasta a povestit despre o banda de soferi patrunzand prin efractie intr-o casa, pe care politia i-a prins asupra faptului si i-a obligat sa restituie banii, punandu-i cu picioarele pe carbuni aprinsi.

In alt caz, s-a picurat putina apa pe fruntea persoanei.

In visul ei, persoana se vedea in Italia, unde era foarte cald, transpira grozav si, la un restaurant, bea vin alb de Orvieto.

La fel si sunetele, zgomotele produse in apropiere pot declansa imagini onirice.

Cercetari minutioase au dovedit ca luminile, sunetele intrã in continutul viselor numai in 10 – 20 % din cazuri.

Doar picaturile de apa pe frunte influenteaza in cca 40 % din situatii.

Si senzatiile interne provocate de foame, sete, neaerisirea camerei ( exces de bioxid de carbon ), obosealã, tulburari circulatorii pot conditiona aspecte ale visului.

Dement si Wolpert au tinut mai multe persoane fara sa bea lichide timp de 26 ore.

In timpul somnului ele n-au visat bauturã, doar 5 din 15 vise au avut o legatura indirecta cu bautura.

Totusi, exploratorii ramasi fara hrana si in criza de apa multa vreme, au relatat prezenta lor intensa in planul imaginativ, atat in stare de veghe, cat si in somn.

Unele dereglari functionale interne, anuntand ecloziunea unui aspect patologic, pot sa fie acoperite de stimulii externi in timpul zilei, dar in somn pot influenta visele.

Se poate intampla ca o persoana sa viseze ca s-a imbolnavit, si doctorul sa sustina necesitatea unei operatii la ficat, iar peste doua zile persoana in cauza sa aiba intr-adevar o colica biliara.

Iata explicatia unora din visele care se realizeaza.

Uneori, impresiile din ajun pot patrunde in vis.

Intr-un experiment s-au prezentat de mai multe ori la tahistoscop niste figuri caracteristice.

A doua zi s-a constatat prezenta lor in vise, dar nu in toate cazurile.

Oricum, preocuparile din ajun pot sa intre in vis.

Unii studenti continua “sa invete” in vis, ceea ce studiau ziua.

Uneori, continuand reflexiunea, se poate visa solutia unei probleme ramase nerezolvate.

Sunt cunoscute cazuri de creatie in timpul somnului.

G. Tartini, compozitor preclasic italian, povestea ca a compus in vis o sonatã pe care dimineata a pus-o pe note – era o sonatã foarte dificila, botezata de aceea “sonata diavolului”.

Informatii cunoscute noua, dar uitate in timpul zilei, de pilda aceea cã urmeaza sa soseasca o ruda, pot sa se actualizeze in vis : un alt argument pentru cei care sustin caracterul prevestitor al visurilor.

Cum in timpul somnului gandirea continua sa functioneze, unele “prevestiri” sunt posibile, dar ele sunt rare, intrucat, asa cum am subliniat, controlul realitatii lipseste.

( extras din Psihologie generalã, Andrei Cosmovici profesor de psihologie la Universitatea “Al.I.Cuza”, Ed. Collegium Polirom, Iasi, 1996 )