Pagini

duminică, 12 iulie 2015

Doctrina Ortodoxã despre necesitatea de a considera folositoare nu numai Sfânta Scripturã a Noului Testament, dar si a Vechiului Testament ( Scutul Misionarului Ortodox )

Doctrina Ortodoxã despre necesitatea de a considera folositoare nu numai Sfânta Scripturã a Noului Testament, dar si a Vechiului Testament ( Scutul Misionarului Ortodox )

Poruncile Sale Dumnezeu nu si le schimbã asa ca oamenii ( Iacob. 1, 17 ; Numer. 23, 19 ).
De aceea, invatatura despre credintã si poruncile necesare nouã trebuie sa le luãm din întreaga Sf.Scripturã, atât din Noul, cât si din Vechiul testament ( 2 Timot. 3, 15-16 ).
Domnul si apostolii nu nimiceau toatã legea Vechiului testament, dar o consolidau ( Matei, 5, 17 – Rom. 3, 30-31 ) ; acelasi lucru ne învatã si Însusi Mântuitorul în pildele Sale :
Luca. 16, 29. Si i-a zis Avraam : Au pe Moise si pe prooroci ; sa asculte de ei.
Din regulamentele din Vechiul testament si-au pierdut importanta si au fost înlocuite numai acelea care aveau un caracter prototipic.
De exemplu, a fost substituitã prin botez tãierea împrejur si ritualurile legate de aceasta ( Fapt. 15, 24 ; Colos. 2, 11, 12 ).
Jertfele de sânge au fost înlocuite prin jertfa Domnului nostru Iisus Hristos ( Evr.10, 4-9 ; 1 Corint. 11, 26 ).
Celelalte canoane ale Vechiului testament raman in vigoare : de exemplu, enumerarea exactã a gradelor de rudenie, in care este interzisã casatoria, in Noul Testament nu este amintitã nicaieri, dar ea se mentine intactã pe baza Vechiului Testament ( Levit. 18, 6-8 ), precum si multe altele.

II. Argumentãri din Cuvantul lui Dumnezeu despre necesitatea de a se apela atat la Noul Testament, cat si la Vechiul Testament

Religia si alte date despre datoriile noastre fatã de Dumnezeu, noi trebuie sa le luãm din intreaga Sfantã Scripturã, din Vechiul si Noul Testament :
2 Timot. 3, 15. Si fiindcã de mic copil cunosti Sfintele Scripturi, care pot sa te intelepteascã spre mântuire, prin credinta cea intru Hristos Iisus.
16. Toatã Scriptura este insuflatã de Dumnezeu si de folos spre invatatura, spre mustrare, spre îndreptare, spre înteleptirea cea întru dreptate.
Matei. 13, 52. Iar El le-a zis : De aceea, orice cãrturar cu invatatura despre imparatia cerurilor este asemenea unui om gospodar, care scoate din vistieria sa noi si vechi.
Luca. 24, 25. Si El a zis cãtre ei : O, nepriceputilor si zãbavnicilor cu inima a crede toate câte au spus proorocii !
26. Nu trebuia, oare, ca Hristos sa pãtimeascã acestea si sa intre in slava Sa ?
27. Si incepand de la Moise si de la toti proorocii, le-a tâlcuit lor, din toate Scripturile cele despre El.
Fapt. 24, 14. Si-ti marturisesc aceasta, cã asa mã închin Dumnezeului parintilor mei, dupa invatatura pe care ei o numesc eres si cred toate cele scrise in lege si in prooroci.
Efes. 2, 20. Ziditi fiind pe temelia apostolilor si a proorocilor, piatra cea din capul unghiului fiind Însusi Iisus Hristos.
2 Petru. 1, 19. Avem astfel întãrirea cuvântului proorocesc, la care bine faceti luând aminte, ca la o fãclie ce straluceste in loc întunecos, pana cand se va lumina de ziuã si luceafãrul va rãsãri in inimile voastre.
Ioan, 5, 45. Sa nu vi se parã cã Eu vã voi învinui la Tatãl. Este cine sa vã învinuiascã : Moise, in care voi ati nadajduit.
46. Cãci dacã ati fi crezut pe Moise, M-ati fi crezut si pe Mine, caci despre Mine a scris acela.
Matei. 22, 29. Si rãspunzând, Iisus le-a zis : Rãtãciti, nestiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.
Ioan. 5, 39. Cercetati Scripturile, cãci voi socotiti cã în ele aveti viatã vesnicã. Si acelea sunt care mãrturisesc pentru Mine.
Din Sfanta Scriptura a Vechiului Testament, si-a pierdut importanta doar ceea ce avea un caracter prototipic :
Evr. 7, 18. Astfel, porunca datã întâi se desfiinteazã, pentru neputinta si nefolosul ei.
Fapt. 15, 24. Deoarece am auzit cã unii dintre noi, fara sa fi avut porunca noastra, venind v-au tulburat cu vorbele lor si au ravasit sufletele voastre, zicand cã trebuie sa va tãiati împrejur si sa paziti legea.
28. Pentru cã pãrutu-s-a Duhului Sfânt si nouã sa nu vi se punã nicio greutate în plus in afarã de cele ce sunt necesare.
29. Sa vã feriti de cele jertfite idolilor si de sânge si de ( animale ) sugrumate si de desfrâu, de care pãzindu-vã, bine veti face. Fiti sanatosi !
Evr.10, 4. Pentru cã este cu neputintã ca sângele de tauri si de tapi sa înlãture pãcatele.
6. Arderi de tot si jertfe pentru pãcat nu Ti-au plãcut ;
7. Atunci am zis : Iatã vin ! ( precum la inceputul cartii e scris despre Mine ) ca sa fac voia Ta, Dumnezeule.
8. Zicând mai sus cã “Jertfã si prinoase si ardere de tot si jertfele pentru pãcat n-ai voit, nici nu ti-au plãcut”, ( care se aduc dupa lege ).
Textele de mai jos ilustreazã cã alte regulamente vechitestamentare ( in afarã de cele prototipice ) au fost chiar desfasurate :
Matei. 5, 21. Ati auzit cã s-a zis celor de demult : Sa nu ucizi ; iar cine va ucide, vrednic va fi de osanda ( Ies. 20, 13 ).
22. Eu insa vã spun vouã cã, oricine se mânie pe fratele sãu vrednic va fi de osândã ; si cine va zice fratelui sãu raca, vrednic va fi de judecata sinedriului ; iar cine-i va zice nebunule, vrednic va fi de gheena focului.
27. Ati auzit cã s-a zis celor de demult : sa nu savarsesti adulter.
28. Eu insa vã spun vouã cã, oricine se uitã la femeie, poftind-o, a si savarsit adulter cu ea in inima lui.
38. Ati auzit cã s-a zis : Ochi pentru ochi si dintre pentru dinte.
39. Eu insa vã spun vouã : Sa nu stati impotriva celui rãu ; iar cui te loveste peste obrazul drept, întoarce-i si pe celãlalt.
Si de aceea tot restul din Scriptura vechitestamentarã ( in afarã de cele prototipizate ) isi pastreaza valabilitatea :
Rom. 3, 31. Desfiintãm deci noi legea prin credintã ? Sã nu fie ! Dimpotrivã, întãrim legea.
Matei. 5, 17. Sa nu socotiti cã am venit sa stric legea sau proorocii ; n-am venit sa stric, ci sa implinesc.
18. Cãci adevãrat zic vouã : Înainte de a trece cerul si pamantul, o iotã sau o cirtã din lege nu va trece, pana ce se vor face toate.
2 Petru. 1, 21. Pentru cã niciodatã proorocia nu s-a fãcut din voia omului, ci oamenii cei sfinti ai lui Dumnezeu au grãit, purtati fiind de Duhul Sfânt.

III. Pentru polemica misionarului cu sectantii despre Sfanta Scriptura

I. Textele Sf. Scripturi prin care sectantii isi argumenteaza sofisticãriile lor
Evr. 7, 12. Iar dacã preotia s-a schimbat, urmeaza numaidecãt si schimbarea legii.
Evr. 8, 13. Si zicand “unul nou”, Domnul a invechit pe cel dintai.
Iar ce se învecheste si imbatraneste, aproape este de pieire.

Adevãratul sens al acestor texte
Aceste cuvinte ale ap. Pavel se referã, nu la anularea întregii legi a Vechiului Testament : Iac. 1, 17, dar numai a acelor momente din ea, care au fost de folos doar la inceputul credintei : Evr. 7, 18 ; 10, 5.
Deoarece Însusi Iisus Hristos a spus : Sã nu socotiti cã am venit sã stric, ci sa împlinesc ( Matei. 5, 1 ).

Textele Sf.Scripturi prin care se combat sofisticãriile sectantilor
Iac.1, 17. la Care ( Dumnezeu ) nu este schimbare sau umbrã de mutare.
Evr. 7, 18. Astfel porunca datã întâi se desfiinteazã, pentru neputinta si nefolosinta ei.
Evr. 10, 5. Drept aceea, intrand in lume ( Hristos ) zice : “Jertfã si prinos n-ai voit, dar Mi-ai întocmit un trup”.

II. Textele Sf. Scripturi prin care sectantii isi argumenteaza sofisticãriile lor
Evr. 10, 9. Adaugã dupã aceea : “iatã vin ca sa fac voia Ta, Dumnezeule”.
Desfiinteaza deci pe cel dintai ca sa statorniceascã pe al doilea.
Notã : Prin aceste texte din Sf. Scripturã, sectantii resping toatã Sf.Scripturã a Vechiului Testament.

Adevãratul sens al acestor texte
Din versetele precedente 5-8 este clar cã aici este vorba despre anularea jertfelor repetate de sange din Vechiul Testament, printr-o singurã jertfire de sine a lui Iisus Hristos Însusi.
Dar si sf.apostoli se foloseau, nu numai de cartile canonice ale Vechiului Testament, dar chiar si de cele necanonice ; acest lucru se poate vedea din : Iac. 1, 13 ; comp. Sirah. 15, 12 ; Iac. 1, 19 comp. Sirah. 5, 13, si de aceea textul citat deloc nu justificã dogmele sectantilor despre Sf.Scripturã a Vechiului Testament.

Textele Sf.Scripturi prin care se combat sofisticãriile sectantilor
Iac. 1, 13. Nimeni sa nu zicã, atunci cand este ispitit : De la Dumnezeu sunt ispitit, pentru cã Dumnezeu nu poate sa fie ispitit de rele si El Însusi nu ispiteste pe nimeni.
Sirah. 15, 12. Sã nu zici : El m-a înselat ; n-are El lipsã de omul pacatos.
Iac. 1, 19. Drept aceea, fratii mei preaiubiti, orice om sã fie grabnic sa asculte, zãbavnic la vorbire, zãbavnic la mânie.
Sirah. 5, 13. Fii grabnic la ascultat si zãbavnic la dat raspunsul.

Extras din cartea Scutul Misionarului Ortodox In Apararea Credintei De Doctrinele False ale Sectantilor, paginile 35, 36, 37, alcatuit de Diaconul Ioan Smolin, Sanct-Petersburg, 1913, traducere din limba rusã si adaptare de prot.mitr.Zosima Toia, cu binecuvantarea Inaltpreasfintitului Vladimir, Mitropolitul Chisinaului si a toata Moldova, prin staruinta prot.mitr.Zosima Toia, Chisinau, 1995.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu