Salut !! Mots roumains dans le DER, 15 Septembrie 2015

Salut !! Mots roumains dans le DER, 15 Septembrie 2015

Objet :	Salut !! Mots roumains dans le DER
De :	olivia maria MARCOV (... )
À :	Arjen Dijksman ;
Cc :	maria craciunas ; iulia motoc ; olivia marcov ; irina buricescu ; florin munteanu ; leon zagrean ; liliana iacob-barna; nicoleta cadichian ; iulia talvescu ; petrutu craciunas ; anna belova ; prdominich-carol hirja ; castanela-marcela popescu ; procetatean@presidency.ro; [...]; christian ciocan ; catalin-george ciorobea ; justinian cioroianu; claudiu-ramon butculescu; cecilia cornitescu ; laura-adriana agurida ; andrei daniel alexe ; antonela alexandrescu ; alexandra georgescu; adrian tatu ; peter-jacob hehn ; sorin tilie ; silviu marcov; sorin enache ;
Date :	Mardi 15 septembre 2015 14h43

Salut ! Bonjour, Arjen !

Regarde les mots roumains que j'ai trouvés dans le Dictionnaire Etymologique de la Langue Roumaine ( sauf le mot "degeaba" qui n'est pas noté dans le dictionnaire  ) :

( Le fichier Word ci-joint ) :

Dictionarul Etimologic al Limbii Române ( DER ), Alexandru Ciorãnescu, Saeculum I.O., 2002

Dulap (sg) / dulapuri (pl) : s.n. [ substantiv neutru ] =

1.     scândurã ;

2.     lucrare din scânduri ;

3.     sifonier ;

4.     scrânciob din scânduri, care se roteste în jurul unui ax.

Mr.[ macedoromânã ]  dulape

Megl. [ meglenoromânã ] dulap

Tc. [ turcã ]  ( Per. [ persanã ] ) dolab ( Seineanu, II, 164 ; Lokotsch 529 ), cf. Ngr. [ neogreacã ]ntonlapi, alb. [ albaneza ]  doljap, bg. [ bulgara ], sp. [ spaniola ] dolap.

Cu primul sens ( 1. )  se foloseste pluralul masculin dulapi – der. [ derivat ] dulãpas, s.n. ( scrin ) ;dulãpar, s.m. [ substantiv masculin ] ( persoana care învârteste scrânciobul ).

Mag. [ maghiarã / maghiarul ] duláb provine mai curand decat din rom. [ românã ] ( Edelspacher 13 ), din sb. [ sârbã ].

Odihni / odihnesc, odihnit, ( a odihni, a se odihni ), vb. [ verb ] = a fi in repaus, - Var. [ varianta ] hodini

Sl. [ slavã ]  oduchnati “a respira”, cf. Duhni – der. Odihnã ( var. Hodinã ), s.f. [ substantiv feminin ] (odihnã ) ; odihnitor, adj. [ adjectiv ] ( reconfortant, care linisteste ).

Este cuvantul nr. 5819 din DER.

Pãrãsi ( a pãrãsi ) ( pãrãsesc, pãrãsit ), vb. = a abandona, a lãsa.

Ngr. pareaw, aorist pareaasa, cf. Sb. Parasiti “a lãsa”.

Uneori au fost date alte etimoane ngr. : paraitw, aorist aparnhsa, de unde si mr. [ macedoromânã ]  pãrnãsire ; sau paremi, aorist parhsa ;

der. [ derivat ] pãrãsiturã, s.f. ( ou avortat ) ; nepãrãsit, adv. [ adverb ] ( fara odihnã, continuu ), înv. [ învechit ].

Sgomot ( sg. ), sgomote ( pl. ) , s.n. =

1.     sunet, rumoare ;

2.     zarvã, scandal ;

Var. Zgomot, înv. Scomot, si der. Slov. [ slovenã ] gomot, sb. [ sârbã ], cr. [ croatã ] glomot ; este dubletul lui gomon, s.n. ( Mold., Trans., zgomot ), din pol. [ poloneza ]  gomon, der. Gomoni, vb. ( a trãncãni, a flecãri ) – der. Sgomota ( var. Gomoti ), vb. ( a face zgomot ) ; sgomotos, adj. ( care produce zgomot ).

Cuvantul nr. 7757, DER

Gresi, ( a gresi ) ( ( eu ) gresesc, gresit ), vb. =

1.     a pãcãtui,

2.     a face rãu, a face o faptã rea, a vãtãma ;

3.     Despre femei : a cãdea în pãcat ;

4.     a se însela, a gresi.

Var. ( înv. ) agresi [ agreshi ]

Mr. [ macedoromânã ] agîrsescu [ agîrshescu ], Megl. Grisos [ grishos ], sl. [ slava ] grešiti, cf. Bg. [ bulgara ] grešu, sb. [ sarba ] grešiti ; rus. [ rusã ] grešiti. – der. Gres [ gresh ], s.n. ( gresealã ; pãcat ; înselare ; abatere ; brazdã gresitã ; aguridã ), din sb. [ sarba ] greš ; din sl. [ slava ] grechu “pãcat”, dupa Miklosich ; postverbal de la gresi, dupã DAR , care considerã în mod gresit cã ultima întrebuintare reprezintã un cuvânt diferit, provenind din lat. [ latina ] * agrestius ) ; gresalã, s.f. (fapta care constituie o abatere de la adevar ; pacat ; inselare ; defect ), cu suf. [ sufixul ] –ealã ;gresitor [ greshitor ], s.m. ( înv., delincvent ) ; negresit, adv. ( cu siguranta, fara indoiala ) ; preagresi[ preagreshi ], vb. ( inv., a pacatui ), pe baza sl. Pregrešiti.

Cuvantul nr. 3876, DER

Folos (sg ), foloase (pl ), s.n. = profit, avantaj, beneficiu, utilitate

Mgr. [ greaca medie ] ojeloz, redus la jeloz

-         Der. Folosi, vb. ( a fi util, a sluji, a ajuta ; refl. [ reflexiv ], a avea profit ; a câstiga, a beneficia ; refl., a se întrebuinta ) ; folosintã, s.f. ( înv., profit, utilitate ; folosire ; uzufruct ) ;folositor, adj. ( util ; înv., îndatoritor, sãritor ) ; nefolositor, adj. ( inutil ) – Din rom. [ românã ] provine rut. [ ruteanã / ruteanul ] fol’os, fol’osyty.

Cuvantul nr.3457, DER

Iubi ( a iubi ) ( (eu) iubesc, iubit ), vb. = a fi îndrãgostit – Var. ( înv. ) liubi

Sl. [ slava ] ljubiti, cf. bg. [ bulgara ] ljubã, sb. [ sârbã ], rut. [ ruteanã ] ljubyty, rus. [ rusa ] ljubiti. Este cuvant comun – Der. Iubire, s.f. ( dragoste ) ; iubit s.n. ( dragoste ) ; iubit, s.m. ( persoanã iubitã, drãgut, amant ) ; iubitã, s.f. ( amantã, ibovnicã, drãgutã ) ; iubitor, adj. ( care iubeste ) ; iubet [ iubetz ], adj. ( pasionat ) ; iubãret, adj. ( pasionat ) ; ( l )iuboste, s.f. ( înv., dragoste ), cu var. iboste, s.f. (dragoste), din sl. *ljubosti ; libov, s.n. ( înv., dragoste ), din sl. Ljubovi, cf. bg. Libov ; libovi, vb. Refl. ( Bucovina, a se desfãta, a se distra, a trândãvi ), din sl. Ljubovati, cf. Rus. Ljubovati sja ; ibovnic ( var. Libovnic ), s.m. ( amant, iubit ), din sl. Ljubovniku, cf. Bg. Libovnik ; ibovnicã, s.f. ( amantã, concubinã, tiitoare [ tziitoare ] ) ; preaiubi, vb. ( inv., a face dragoste ), format pe baza sl. Preljubiti.

Cuvantul 4538, DER.

Extras din Dictionarul Etimologic al Limbii Române, Alexandru Ciorãnescu, Editie ingrijita si traducere din limba spaniola, de Tudora Sandru Mehedinti si Magdalena Popescu Marin, Editura SAECULUM I.O., Bucuresti, 2002, Titlul original : Alejandro Cioranescu, DICCIONARIO ETIMOLOGICO RUMANO, Biblioteca Filologica, Universidad de La Laguna, Tenerife, Espana, 7 fascicule, 1954-1966. Lucrarea a aparut cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor.