Pagini

marți, 31 mai 2016

Mon Journal 9 mai-31 mai 2016 (Olivia), Mardi le 31 mai 2016

Mon Journal 9 mai-31 mai 2016 (Olivia), Mardi le 31 mai 2016

- extras -


Objet :
Mon Journal 9 mai-31 mai 2016 (Olivia)
De :
Olivia Marcov (...@yahoo.fr)
À :
...
Cc :
...
Date :
Mardi 31 mai 2016 20h54


Je joins ci-dessous en Fichier word, mon Journal 9 mai - 31 mai 2016 :
Luni 30 mai 2016 :
(semnul crucii )… Seigneur Jésus Mon Dieu je T’aime ! 
(semnul crucii )… Seigneur Jésus je Te prie de protéger mon frère Silviu ! 
(semnul crucii )…Mon Bon Dieu Père du Ciel, je T’aime !…
Am visat ca Silviu, fratele meu, s-a aruncat pe fereastra de la bucatarie in gol !
M-am trezit plangand si gemand, cu lacrimi pe fata.
M-am dat jos din pat si m-am dus la fratele meu care dormea inca si i-am spus ce am visat, se trezise, si i-am spus sa nu se sinucida niciodata, dar niciodata.
Silviu mi-a spus ca a fost numai un cosmar, ca m-a vazut ca plang, si-a dat seama ca am visat.
M-a intrebat : “Si acuma ce vrei ?”
I-am raspuns : “Vreau sa nu uiti si sa nu te sinucizi niciodata !”
Silviu mi-a raspuns asa, printr-o figura, o expresie a fetei, care ar fi vrut sa arate ca nici vorba, sau ce mai este si asta ?!
Dar eu i-am spus ca viata ofera surprize de tot felul si ca el s-ar putea sa ramana singur la un moment dat, pentru ca el este cel mai tanar dintre noi, eu sunt mai mare decat el, si pot sa mor inaintea lui ( ceea ce cred ca se va intampla, judecand dupa cronologie cel putin si pentru ca ma doare inima de mai multi ani, iar problemele de sanatate din ultimii, lungi, ani, m-au uzat, m-au vlaguit, m-au lipsit de energie !!!!! ).
I-am spus deci lui Silviu ca el ar putea sa ramana singur in viata la un moment dat si atunci sa nu se sinucida.
Cu alte cuvinte, atunci sa fie atent.
Ma gandesc ca el nu vede viitorul, viata in perspectiva si nu isi da seama ce inseamna sa fii singur.
De asemenea, viata e intr-o continua dinamica si nimic nu ramane fixat in viata aceasta, niciodata nu stii cu ce te intampina viata.
I-am spus fratelui meu ca il iubesc, si l-am rugat sa inteleaga ca eu il iubesc.
El nu stie, nu realizeaza ce inseamna ca l-am crescut, ca am fost ca o mama pentru el, ca mamica lui cea mica.
Si nu intelege, nu isi da seama.
Apoi i-am dat sa citeasca Rugaciunea de recomandare catre Sfantul Anton de Padova, prin care crestinul i se recomanda trup si suflet, pe el tot, Sfantului Anton de Padova si se aseaza sub protectia Sfantului Anton.
Nu stiu daca a citit-o, i-am lasat cartea de rugaciuni cea veche pe care chiar el mi-a dat-o mai demult, pe laptop, apoi nu am mai vazut-o, pesemne, trag nadejde a luat-o sa o citeasca.
I-am povestit visul meu si tatalui meu, si plangeam.
L-am visat si pe tata, care era in vis insa tanar.
Visul a fost puternic, clar, evident :
Ma aflam in bucatarie si aprinsesem o lumanare pe masa, sa ma rog, acolo avem icoanele, dar eu, desi de regula aprins candela langa icoane, acum in visul meu o aprinsesem mai departe de ele, dar tot pe masa din bucatarie.
Langa fereastra era tata.
Silviu a intrat in bucatarie, a suflat in lumanarea mea – era o lumanare mai mare, nu era o candela – si a stins-o, simplu, a trecut pe langa mine, si la geam era tata, imbracat frumos, ca de oras, si tanar, cu parul aproape negru, negru, parul alb nu era, azi tata a albit, si Silviu a trecut langa tata, fereastra era deschisa si simplu s-a ridicat pe geam si a sarit in gol, de la etajul 2, m-am ingrozit vazandu-l cum a cazut in gol, nu indrazneam sa ma misc, apoi in vis, dintr-o data, am vazut jos, afara ca se adunasera niste oameni, insa pe fratele meu nu l-am vazut.
M-am sculat din somn, zguduita de acest vis, gemand si plangand, eram ingrozita de durere : NU, DOAMNE, NU, TE ROG NU !
Mama nu era acasa, decat Silviu inca in patul lui, si tata care se trezise.
Ora 11h34 am deschis computerul.
I-am spus lui tata “ Tata, citeste si tu o rugaciune pentru noi, niciodata nu ai spus si tu o rugaciune pentru noi copiii tai !”
Apoi i-am mentionat si aratat tatei cartea de rugaciuni pe care a primit-o chiar el cand a fost intr-o Inspectie scolara intr-un sat, de la preotul satului, e o carticica mica de rugaciuni, care pe coperta Il are pe Isus Cristos.
Tata nu a spus ca nu va citi, i-am lasat un semn la pagina unde este Rugaciunea Parintilor pentru Copiii lor.
Insa a venit la mine si a luat harta Romaniei, sa imi arate satul Nucsoara din judetul Prahova unde a fost, mi-a spus el, - eu i-am spus “ai fost in 1998, ultimul an in care am fost eu grefiera de sedinta la judecatoria sector 1 bucuresti”, iar el “sa ma uit unde mi-am notat Inspectiile” – mi-a spus, mi-a confirmat mai exact, ca a fost in 1998, pe 28 Aprilie 1998 in satul Nuscoara de Jos, judetul Prahova, in comuna Posesti ( Posestii-Pamanteni ), la scoala Posesti ( asa se numea scoala ).
Comuna si satul se afla la Nord de Ploiesti, si inca mai sus, la Nord de Valenii de Munte.
Tata mi-a spus ca a fost in Inspectie la clasa unei profesoare, cu colegul sãu de la Bucuresti, profesorul Virgil CRAIU.
La Bucuresti fusese o furtunã.
Azi am luat tinctura de inima de doua ori, cand m-am trezit si apoi la ora 18h13.
Tata mi-a dat un stick nou-nout, gol, si mi-am trecut icoanele si alte fisiere descarcate in timp, cam din 2010 de cand avem acest calculator primit de la vecinul nostru Razvan Paraschiv, pe acel stick nou, si le-am sters din computer din folderul pe care il are automat, din oficiu, inclus computerul, si care se numeste “Downloads”.
Asa s-a creat ceva spatiu pe discul dur sau hard disk. Dar, in fond, nu chiar prea mult.
Am intrat pe facebook si am gasit un mesaj in inboxul de pe pagina mea de FB, de la o prietena de pe FB, de la Carmen-Elena Scorteanu-Serban, imi anunta ca i-a decedat socrul si ca familia lor este in doliu, pe socru l-au inmormantat foarte repede la Pângãrati pentru ca preotul a spus ca vin ploile si nu vor mai putea sa il scoata din casa si sa il duca la Biserica, ceea ce s-a si intamplat, adica ploile au venit, numai ca ei au ascultat de sfatul preotului si s-au grabit sa il inmormanteze.
Pe 29 mai ( 2016 ) Ilita Habalova, o prietena de pe FB, din Magadan, a implinit 19 ani, FB-ul mi-a trimis e-mail in inbox, adica in cutia postala de pe adresa mea de yahoo.france.
I-am spus Ilitei “La multi ani !”, e o tanara fata foarte draguta si buna si care Il iubeste pe Isus, de la 5 anisori s-a dus singurica la Biserica si a stat cuminte la Liturghie, singura, fara parintii ei, in banca.
Ilita a terminat liceul, de vreun an cred deja, nu stiu daca s-a si implinit anul, si din albumul ei mic cu fotografii am vazut ca acuma stie sa faca torturi, ne arata un tort si in mana avea un fel de facalet mare de intins coca pentru prajituri sau paine sau alte dulciuri si bunatati. De asemenea, Ilita era in halat alb si boneta de bucatar.
Cred ca s-a angajat si ma bucur pentru ea, caci in orasul Magadan din Siberia Orientala  trebuie ca este somaj, si orasul mult mai inchis, ca toata Rusia de altfel, decat suntem noi azi in Europa, este sau trebuie ca le este foarte greu.
De la Holy Love a sosit un Mesaj al Cerului din 13 mai 2016, din 23 mai 2016.
Marti 31 mai 2016 :
Silviu a venit acasa de la serviciu, ieri noapte la ora 1h55 A.M.
Ieri noapte a fost furtuna si ploaie, inainte sa inceapa ploaia au fost mult timp fulgere care au brazdat cerul destul de puternic si luminos.
La ora 10h00 am deschis computerul.
Ieri m-am uitat pe o pagina pe care o mai vizitasem, de facebook, “La spiritualité de Bernadette”.
Noaptea trecuta a plouat puternic, ploaia a pornit mult mai tarziu, a fost precedata de fulgere, insa si cand a inceput si s-a pornit, la un moment dat batea cu tarie, puternic in ferestre, in geamul de la dormitor, a trebuit sa inchidem toate geamurile si pe balcon, balconul.
Mama s-a trezit sa il astepte pe Silviu, ma intrebam cand va veni.
In lipsa lui, si cum era furtuna afara am inceput sa ma rog pentru el sa il aduca Dumnezeu sanatos acasa, in casa, sa nu il trasneasca, sa nu il loveasca fulgerul, sa vina sanatos, am spus Litaniile Mamei Rosa de la San Damiano, cand era tanara Rosa, ( care abia mai tarziu s-a numit “Mama” Rosa ) si bolnava, intr-o zi, in casa i-a intrat o tanara doamna, dupa vizita aceea Rosa – care nu prea mai nadajduia ! – s-a insanatosit, iar tanara doamna care o vizitase in casa ei, la patul ei de suferinta a fost Insasi Fecioara Maria.
Fecioara Maria de la San Damiano.
Rosa a devenit foarte credincioasa de atunci sau si mai credincioasa.
Litaniile care sunt compuse si adresate Rosei, careia cu timpul i s-a spus Mama Rosa, sunt destul de scurte, dar puternice, le-am spus de vreo doua ori si am repetat unele “versuri”, invocatii chiar de mai multe ori.
M-am rugat si pentru parinti si pentru mine si pentru noi toti ( oamenii ).
Este ora 20h09 la Bucuresti, afara ciripesc pasarile si e un aer placut si o lumina frumoasa, cerul este senin.
Ieri noapte, teiul din fata bucatariei, saracutul de el, are trunchiul lung, inalt, si cam subtire si are de acum si imi plac mult, crengi cu multe frunze si tei, este bogat, dar am impresia ca nu se tine bine in pamant, in radacina, imi e mila de teiul nostru si vantul cand bate il apleaca, il privesc si mi-e frica sa nu il darame de cate ori sufla vantul !
31/05/2016 20:12:03
_________


olivia

Pièces jointes

  • Olivia luni 9 mai 31 mai 2016 jurnalul meu.doc (510,50 Ko)


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu