salut ! ( 2 ) 16 juillet 2016 : judecatorul Popa Marin din vis 15/16 iulie 2016

salut ! ( 2 ) 16 juillet 2016 : judecatorul Popa Marin din vis 15/16 iulie 2016

Objet :	salut ! ( 2 ) 16 juillet 2016 : judecatorul Popa Marin din vis 15/16 iulie 2016
De :	Olivia Marcov (Olivia Marcov@yahoo.fr)
À :	...
Date :	Samedi 16 juillet 2016 17h01

salut,

am uitat sa adaug, din moment ce am mentionat, ca, da, efectiv am avut vreo doua vise, ultimul noaptea trecuta.....

astfel acum cateva nopti, am visat un general in haine verzi-kaki de Armata, ar fi trebuit sa notez si nu am notat nimic si constat ca deja am uitat din vis, parca stiam in vis ( parca, caci am uitat ) ca era chiar profesorul nostru de Teoria Generala a Dreptului ( care era in 2005 cand eram eu in anul I studenta sa, precum si colegii mei ...era chestor de Politie si rectorul Academiei de Politie Al Ioan Cuza, apoi peste unul sau doi ani a trecut in rezerva ), parca era el si deci arata ca el, insa a intrat in camera, o camera anonima in care ma aflam si s-a indreptat spre perete, spre usa, unde poate era un cuier, cand s-a intors cu fata spre mine, nu mai arata la fel, ci era un general rus, avand o varsta, cam 45, 50 de ani, inalt, cu parul blond si ondulat-cret, cu chelie ( parca ), sub cascheta pe care si-a dat-o jos, ar fi zambit si nu zambea, parca era rus si in acelasi timp nu era rus, era inalt, drept, si in uniforma militara verde-kaki, parca si parul ii era verde-kaki-ocru-blond, ca si cum isi turnase o vopsea peste parul blond...

Acuma, se spune ca daca visezi armata, ofiter, soldat, inseamna veste, orice fel de veste, mica sau mare, importanta sau mai putin importanta.

Si iata, a doua zi cand m-am sculat si cand am ajuns la calculator, stiind ca am putin timp la dispozitie, am intrat pe facebook direct [ de obicei deschid mail-ul prima data, intaia oara ], fara sa intru pe mail.

Am stat pe FB, am privit stirile postate de prieteni, a trecut ceva timp, apoi cred ca am luat o pauza, poate chiar in ziua aceea nu am intrat pe mail.

Apoi, a doua zi, dupa aceasta zi descrisa mai sus, pe FB cand am intrat am gasit postata petitia Anei Belova in NewsFeed, pe pagina mea, acea petitie pentru ca Lenin si osemintele sale cu Mausoleu cu tot sa nu mai fie in Piata Rosie din Moscova, cerere/dorinta pe care ar avea-o si rudele lui Lenin, Ana postase petitita sa o vad si eu.

Au trecut niste ore bune.

Spre seara, sau seara, am deschis si mailul.

Am gasit ca Ana Belova imi trimisese in ziua anterioara, pe e-mail, Petitia despre Lenin.

In concluzie : se poate spune ca primisem o veste !

Ieri noapte :

Ieri noapte am avut un vis : eram ca intr-o incapere anonima, semi-intunecata, mare, mare, intinsa, ca un fel de hala de fabrica, dar era o hala pur si simplu, cu beton, ciment pe jos, si catre mine, spre mine si la mine a venit judecatorul Popa Marin.

Popa Marin a lucrat toata viata cu Andrei Dumitru unchiul meu, au fost magistrati-judecatori la Curtea Suprema de Justitie, Andrei Dumitru pana la revolutia romana din 1989, iar Popa Marin pana prin 1998 cand a fost silit sa isi dea demisia pentru ca a fost singurul judecator al CSJ care s-a pronuntat impotriva retrocedarilor caselor nationalizate, , in orice caz asta s-a intamplat cand deja presedintele Romaniei era profesorul universitar de geologie, Constantinescu ( Emil ).

Apoi si Popa Marin a trecut in Baroul Bucuresti.

Si-a deschis cabinet individual intr-un apartament de bloc pe Bdul Dimitrie Cantemir, acela pe care mergand drept inainte ajungi la statia de metrou Tineretului-Sincai, pe partea opusa e statia cu liceul Sincai.

Popa Marin era la Sectia Comerciala a CSJ, Presedintele Sectiei, in anul... 1997, 1998, si sotia lui era si ea judecatoare in aceeasi sectie.

Popa Marin era defel dintr-un sat, din Oltenia.

Stiu bine ca imi povestea bunicul meu Paraschiv Mardale ca il cunoscuse, deci va dati seama, Popa Marin ca si unchiul meu au avut o foarte lunga cariera in magistratura.

Pentru ca bunicul meu Paraschiv venea la Andrei Dumitru, nepotul sau de sora, aici, adica la locul de munca al lui Andrei Dtru, la CSJ l-a cunoscut pe Popa Marin.

Odata, si cum comertul socialist vindea adesea pe sub tejghea, bunicul meu care lucra in comert i-a facut rost lui Popa Marin de un aparat electro-menajer, cred ca era un storcator de fructe, si nu se prea gasea pe piata la vedere, Paraschiv, tataita i l-a dus si facut cadou.

Popa Marin era scund, foarte mic de inaltime, avea parul alb complet, altfel un om robust, fiu de tarani.

In visul de ieri noapte, un om scund, mai slabut sau mai putin robust decat Popa Marin, dar eu aflam ca e Popa Marin, un barbat in varsta, in camasa albastra-bleu-clair, cu pantalon din stofa gri ( cravata, avea, nu avea ? sau o cravata foarte ingusta, lunga, neagra ? ), cu parul alb complet, dar nu semana la fata cu Popa Marin din realitate, venea spre mine, la mine, in hala unde ma aflam, o hala complet anonima.

Eu, afland ca e Popa Marin, m-am intors spre el ( eram cred in paltonul meu bleu-marine lung din stofa ) si l-am intrebat cam asa : "Popa Marin ? Dar nu erai mort ?", adica "nu murisesi ?"

Acuma, prin 1999 traia Popa Marin, cred ca si prin 2000, 2001.

Ar putea si azi sa traiasca, daca e longeviv, dar, e drept, cam are o varsta, nu m-am uitat in lista si tabloul baroului bucuresti, sa vad daca mai apare avocat definitiv, pe cei decedati Baroul ii radiaza, dupa ce mai intai se poate ca o vreme sa ii treaca in lista de fosti avocati, avocati care nu mai practica, sau "suspendati".

Cand s-a apropiat si mai mult de mine, in vis, acel domn, Popa Marin judecatorul, dintr-o data a capatat ochii negri, rotunzi, si fata mai carnoasa si parul negru, si incepuse sa imi zambeasca, parca imi zicea : "La asta nu te asteptai, nu ???"

Mai departe ce a fost, nu prea imi amintesc.

Dar, acest vis, parca e in "seria" unor vise.

Pentru ca, acum vreo cateva nopti, m-am visat imbracata tot in paltonul meu lung, bleu-marine din stofa ( mi-l cumparasem in 1998 de la judecatoria sector 1, unde cineva l-a adus spre vanzare, nou,nout , in 2 rate, vedeti ce salariu aveam ? )

Eram in paltonul meu bleu-marine si tot intr-un soi de incapere, ca o hala, o incapere intinsa, in semi-intuneric, nu stiu in fond ce reprezenta acea incapere.

Si dintr-o data, am inceput sa urc un zid, era un zid abrupt, foarte inclinat si abrupt, aproape la 90 de grade ! Si eu, nu stiu cum, dar in vis, urcam natural, adica simplu, firesc, pe acel zid alcatuit din caramizi decolorate, fusesera candva rosii, acum aproape albe, lipite una peste alta, alcatuind un zid, si eu il urcam hotarata si ma miram ca nu obosesc, mai urca cu mine cineva, nu stiam bine cine nici in vis.

Urcand, am ajuns ca la un etaj al unei cladiri care nici nu exista, dar exista etajul, si acolo, stiam eu erau birouri de procurori.

Trebuia sa merg acolo, dar de ce, nu stiu.

Veste buna ar fi ca nu mergeam pentru a fi audiata, nu ca un infractor adica.

Eram tunsa scurt si incaltata cu niste cizmulite negre, in genul unora pe care le purtam ( am avut vreo 2, 3 perechi in timp ) in 1998, 1999, aratam cam ca in ianuarie 1998, 1999.

Data la care am plecat din judecatorie si din Justitie prin demisie.

Ah, da....

DA, DA, cum sa nu, sa va spun pana nu uit.....

Judecatorul Popa Marin din visul meu : nu ma bucuram sa il vad... ma intrebam si poate l-am intrebat expres ce doreste de la mine.

Popa Marin din vis mi-a raspuns cu privire la unchiul meu Andrei Dumitru asa : "Am venit sa iti spun ca unchiul tau [ Andrei Dumitru ] a saracit, isi pierde banii. Si-a pierdut banii."

Da, dincolo de asta, nu imi mai amintesc nimic acum, sau nu a mai urmat nimic.

Nu cred ca eu l-am intrebat pe Popa Marin, cel din vis, si in vis, sa imi dea explicatii.

Cred ca la scurt timp m-am si trezit din somn.

olivia