Criminalitatea organizata si spalarea banilor, Gheorghe Mocuta, Ed.Noul Orfeu, Bucuresti 2004, curs universitar cu modificari legislative pana la 1/08/2004

Criminalitatea organizata si spalarea banilor, Gheorghe Mocuta,  Ed.Noul Orfeu, Bucuresti 2004, curs universitar cu modificari legislative pana la 1/08/2004

Extrase la data de : 24/11/2016 12:38:33

Extrase:

 Pagina 48 : Infiltrarea in institutiile Statului :

“Coruperea si infiltrarea in sistemul autoritatilor de Stat sunt in special favorizate de salariile mici ale functionarilor publici, nivelul scazut de trai, precum si de lipsa transparentei in domeniul economic si politic.

Infiltrarea organizatiilor criminale si coruperea oficialitatilor publice este mai usor de realizat in tarile cu mai putin traditie democratica, unde detinerea puterii politice de catre demnitari este nesigura, si astfel, ei au tendinta de a abuza la maxim de avantajele si oportunitatile pe care le au si de a acumula cat mai mult capital, indiferent de mijlocele folosite.

Acelasi efect de destabilizare a increderii in institutiile Statului de Drept il au si cazurile de corupere de catre organizatiile criminale a politistilor, procurorilor sau judecatorilor, care instrumenteaza afaceri ale organizatiilor criminale.

Mari semne de intrebare au fost ridicate asupra implicarii unor demnitari politici in scandaluri de coruptie in legatura cu infractiunile grave care au vizat deturnarea de fonduri, acordarea de imprumuturi fara acoperire si alte actiuni de subminare a sistemului financiar-bancar, desfasurate, de asemenea, de organizatiile de tip mafiot.”

[...]

Pagina 51, 52 :

“Si cum o organizatie criminala desfasoara activitati complexe, aceasta societate a crimei fiind impartita pe diferite domenii de activitate ilicita este firesc ca aceasta sa nu isi fi neglijat si compartimentul de “relatii publice”.

Pin intermediul acestuia, capii organizatiilor criminale nu numai ca au corupt pe unii reprezentanti ai autoritatilor publice, magistraturii si Politiei, ci au desfasurat si activitati de inducere in eroare a acestora, prin publicarea de articole care sa combata tipuri de infractiuni ( bancruta frauduloasa, subminarea economiei nationale ) sau influentand adoptarea unor acte normative care sa le profite in cursul activitatilor ilicite desfasurate.

S-a constatat ca in lucrari de specialitate juridica, financiara, bancara, specialisti redutabili, pusi la dispozitia unor infractori, sustin teorii bizare si de multe ori impotriva convingerilor lor, de dragul unor comisioane prin care, indirect, se justifica apoi, adoptarea unor solutii in dosarele in care reprezentanti ai criminalitatii organizate sunt implicati.

Sa nu uitam de asemenea ca dupa 1996, o mare parte a cercetarilor declansate impotriva unor infractori au fost insotite de reclamatii ale acestora impotriva magistratilor care le solutionau, imprejurari care au culminat cu cercetarea in paralel a celor din urma, pentru cercetari abuzive, dar si cu numeroase articole calomnioase in presa si aparitii la televiziune prin care se urmarea compromiterea lor sau a familiilor lor.

Din nefericire, o parte a acestor activitati au fost sustinute profesionist si de unii reprezentanti ai serviciilor secrete care au colaborat cu membri ai organizatiilor criminalitatii organizate.

O noua caracteristica a organizatiilor criminale este reprezentarea din interior, care este o tendinta tipica a familiilor importante de a avea proprii membri care se prezinta drept candidati in campaniile electorale sau alegrea unor persoane bogate, prin vechi filiatii de sange cu conducatorul sau conducatorii familiilor.

Aceasta solutie ofera un mare avantaj, acela al simplificarii raporturilor si cailor de legatura cu puterea oficiala, eliminand necesitatea de a purta tratative si a crea aliante cu oameni politici din exteriorul familiilor criminale.

Dezavantajele constau in faptul ca participarea publica directa poate fi contraproductiva in momentele critice de confruntare cu opinia publica si institutiile judiciare.

In Raportul Comisiei Parlamentare asupra mafiei in Italia, in anul 1993, se precizeaza :

“De multe ori se vorbeste de raportul dintre mafie si o parte a reprezentantilor Statului, ai politicului, ai profesiunilor ( medici, avocati, ingineri, s.a.m.d. ), se crede ca mafia e de o parte a acestor realitati, iar un fluviu o desparte de celelalte entitati.

Dar nu exista fluvii pentru ca ne aflam in fata uneia si aceleiasi probleme. Mafia are medicii sai, avocatii sai, oamenii sai politici si poate partile ei de institutii....”