Bonsoir à tous! Buna seara tuturor ! 4 octobre/octombrie 2017
Nu v-am dat nicio veste pe ziua de azi...
Azi am vazut 2 filme, mai intai ieri seara am vazut cam jumatate din filmul " Ce que le jour doit à la nuit ", realizat dupa cartea cu acelasi titlu a scriitorului kabilian Yasmina Khadra, care si-a ales un pseudonim feminin....
Despre acest scriitor auzisem, din cate imi amintesc, datorita Newsletter-urilor primite de la Eglise Catholique (d' ) Algérie, in afara articolelor din lumea credintei catolice din Algeria si orasele Algeriei, pe aceeasi "Newsletter " gaseam si articole despre teme culturale, de literatura, invatare a limbilor straine, etc.
Ne trimiteau link-uri catre Reviste si astfel intr-o revista din Constantine cred, ( sau am rasfoit si alta ? ) am dat si peste Yasmina Khadra, sau din aproape in aproape, cumva stiu ca auzisem de el, mai ales ca e un barbat scriitor care scrie sub pseudonim [ prenume ] de femeie, Yasmina...
Insa nu am insistat asupra scrierilor actuale din Algeria, e drept...
De la un moment incolo, am primit Newsletter-ul Bisericii Catolice din Algeria, insa nu mai puteam si nici azi nu cred sa pot, sa deschid articolele.
Silviu spune ca, computerul aceasta nu poate fi imbunatatit, ca ne trebuie un nou hard pentru ca mediul de operare Windows XP este unul considerat vechi si azi la moda e Windows 10, sau cam asa ceva, si pe mediul " meu " de operare eu nu pot incarca sau nu sunt compatibila, pesemne cu anumite softuri....
Asa fiind, ieri seara am intrat pe site-ul scriitorului www yasmina-Khadra.com si am constatat ca nu pot sa deschid nicio inregistrare a sa, postata acolo, multe fiind video-uri....
Pana la urma si cartea si filmul mi-au retinut atentia....
Silviu mi-a spus azi explicit ca pleaca pentru cateva ore, insa imi lasa cartea, pana acum nu s-a intors, insa eu decat am deschis putin cartea, sunt inca sub influenta filmului.
Dar, din cate am rasfoit cartea pot spune ca filmul desi foarte bine realizat, insa ofera o versiune putin diferita de romanul lui Yasmina Khadra....
Astfel, in film Isabelle este fiica latifundiarului spaniol, sau de origine hispanica, cel cu 600 de hectare de teren, insa in carte, scriitorul ne spune ca Isabelle este nepoata acestui latifundiar, cel mai bogat din oraselul Rio Salado, unde s-a refugiat oarecum, farmacistul algerian cu sotia lui de origine franceza ( si catolica ), cu Madeleine si cu fiul lor adoptiv Iunes sau Jonas...
Astfel Isabelle are parintii sai care lucrau pentru latifundiarul bogat, fiind negustori de vin, si nu era nicidecum fiica latifundiarului.
De asemenea, Andre, fratele lui Isabelle din film, rezulta din carte, de la pagina unde am deschis eu, la intamplare, ca si el avea parintii lui, altii decat pe latifundiar si sotia lui " Maria ", cum o mentioneaza el catre finalul filmului, abia dupa ce biata femeie murise.
Apar si ale personaje in carte, de pilda mama unuia dintre cei 3 prieteni inseparabili inca de mici copii, care erau de fapt : un francez ( de origine insa evreu ) Simon Benyamin, Fabrice cu un nume de familie de italian ( apare mama lui Fabrice mi se pare care ii ducea pe copii la Cinema.... la Oran ), si Jean-Christophe Lamy...
Lor li se adauga apoi Iunes sau Jonas, micul algerian adoptat de unchiul sau algerian, farmacist, si de sotia acestuia Madeleine.
De asemenea, am impresia ca in carte nu exista nicio Madeleine, adica numele sotiei farmacistului ar fi fost schimbat in film.
Din film, daca ati observat, eroii, personajele sa le numesc asa, principale, caci sunt mai multi " eroi principali ", fiecare e individualizat prin numele sau prenumele sau, pronuntate expres.
Singura, mama lui Emilie, bogatasa care locuia in casa alba de pe colina in Rio Salado, numai ei oamenii ii spun " Madame ", " Doamna", insa niciodata nu i se spune pe numele ei sau prenumele ei mai exact....
Daca ati vazut filmul....
Am sa vorbesc putin despre impresia pe care mi-a facut-o....
Mai intai ca anul trecut vizionasem documentare pe youtube, realizate, postate, filme autentice, din anii in care Algeria a fost Franceza, adica sub francezi, insisi francezii au inceput sa publice filmari din anii aceia si ei le-au pastrat, au avut aparate de filmat, camere si desi sunt filme facute particular [ nu artistice ] ci ale oamenilor care au petrecut niste ani acolo in Algeria, ei le-au publicat pe youtube.
Un lucru e sigur : Algeria a fost un magnet pentru toti oamenii, colonisti francezi, si europeni occidentali, si europeni mai tarziu in anii ' 70 din Europa de Est.... toti oamenii care au vizitat macar, Algeria, au cazut sub puternicul ei farmec, tara aceasta cu adevarat binecuvantata de Dumnezeu - si in carte, ma mira ca oamenii spun ca e uitata de Dumnezeu, de fapt ei spun ca Nici Dumnezeu Insusi nu a calcat [ trecut ] vreodata prin Algeria, adica e uitata de Dumnezeu ... - Algeria a fost o tara de farmec, de povesti cu zane, o tara care a fost adorata la propriu de toti cei care au petrecut si au lasat, in acest chip, niste ani din viata lor acolo, intre frontierele ei....
Si ce frontiere ! Cosmopolite !!!!
Un alt farmec, in afara climei binecuvantate, a faptului ca Algeria are relief, are munti, are mare, si ce Mare, Mediterana insasi, cu apele ei albastre si limpezi !!! si ce plaje si ce flori si ce culori vii de flori si ce bogatie de hrana, si legume si fructe si carne pentru cei care iubesc carnea, si branza, si unt, si ele reunesc Europa si Africa, toate acestea....
De pilda in Algeria gasesti fructe care sunt de fel in Romania, Franta, dar si fructe care ii sunt specifice Algeriei [ numai ] ....
Soarele, cerul senin, viata simpla, calma, pentru ca acolo au fost mereu crescatori de oi, oile care cred si azi mai pasc libere prin localitati si orase chiar..
O viata de pastori si de nomazi, e adevarat, dar parca nomazii acestia erau ancorati in traditia lor, oriunde erau ei, erau si originile lor, parca nu ar fi fost nomazi ci ancorati intr-o realitate fixa, cum sunt la noi oamenii care nu traiesc la cort, pe care si-l iau cu sine, ci in cladiri ( vile, case, blocuri, etc. ).
La sfarsitul filmului a fost mai puternic ca mine si am inceput sa plang, de mi se rupea inima si imi curgeau lacrimile !!!!!
ce am mai plans !!!!
Filmul s-a terminat pe un cantec - si despre el vreau sa va vorbesc acum ! si sa il ascultati ! - care in anii ' 70 era la moda, peste tot in Constantine si Algeria, nu puteai trai in Constantine si sa nu auzi si sa nu asculti acest cantec, azi am spune poate acest " hit " la moda....
Nu am stiut niciodata cum sa gasesc acest cantec, nestiind araba, algeriana mai exact....
Insa azi mi-a venit o idee : stiam ca in urma cu niste luni de zile, am vizionat pe youtube un scurt video despre Gradina Botanica din Alger, cea care, in trepte, coboara parca direct, direct in apele Marii Mediterane, asa e construita, in trepte care coboara in Mare....tineam minte titlul acelui video " Le jardin de hama d'Alger ", e suficient pe youtube, in campul de cautare sa tastezi " Jardin Botanique d'Alger ", si gasesti cateva video-uri, dar il alegi pe cel " Jardin de HAMA ..[ d'Alger ] ", cam asa ceva, sa aiba cuvantul " hama "....
Si stiam ca Gradina Botanica era prezentata pe fundal avand melodia anilor ' 70 din Constantine...
Asa fiind, nu am gasit vreo lamurire, informatie, cum, de unde sa iau cantecul, ce titlu are ?
Insa m-am uitat la Comentariile de sub cantec si am gasit o informatie : un comentator spunea ca e ridicola melodie sau muzica a unui cantaret, iar un altul spunea ca se inseala, ca nu e corect mentionat autorul, muzicianul, compozitorul/ cantaretul si preciza ca numele muzicianului era IDIR, " la musique d' Idir ".
Asa fiind, am dat o cautare pe youtube, cu cuvantul IDIR....
Si iata, mi-a aparut titlul cantecului !!!!
Si nu numai, am gasit si cuvintele.....
DECI DUPA ATATIA ANI, ABIA ACUM 10 MINUTE AM INTELES CUVINTELE CANTECULUI din anii ' 70 din Constantine !
Si desigur vreau sa il ascultati si sa cititi ce scrie sub el si sa ii vedeti versurile, in franceza...
Mai intai, Idir e un pseudonim, numele cantaretului-compozitor e un altul, el este kabilian si nu algerian, se pare ca din berberi { de origine europeana } se trag kabilienii ( eu credeam ca si algerienii ).
Ei fac o diferenta intre kabilieni si algerieni si exista limba, ca sa o numesc asa, kabiliana, care e limba amazigh mi se pare, si care limba e complet diferita de algeriana ( araba ).
Pur si simplu, desi toti traiesc in Algeria si Kabylia e o regiune a Algeriei, limbilor lor sunt total diferite !!!!
Deci Idir, care inseamna "Traieste !", la modul imperativ, provine din verbul " a trai ", ne canta in limba lui amazigh, sau kabiliana.
Kabila / kabiliana.
Cantecul a fost lansat in anii ' 70, Idir fiind nascut in 1949.
INsa prin 1992 el s-a relansat, intrucat Idir era un om mai retras si nu a iubit gloria, spre deosebire de alti cantareti, chiar gloria l-a facut sa se retraga mai multi ani de pe scena....
Si eu am gasit cantecul sau cu titlul A VAVA INOUVA, care in traducere inseamna " MON PAPA ET MOI ", adica " TATAL MEU SI CU MINE ", cel cantat in Constantine in '70, l-am gasit cantat de Idir prin 1992 ( am gasit da, si alte versiuni ) cu traducere in franceza ( scrisa ).
A vava inouva este cantecul copilariei mele din orasul Constantine din anii 1972-1976 din Algeria, unde am petrecut impreuna cu alti romani din toate colturile Romaniei, cativa ani minunati si binecuvantati !!!
La sfarsitul filmului lui Yasmina Khadra ( ma rog, intelegeti, adica realizat dupa romanul acestui scriitor ) " Ce que le jour doit à la nuit ", eroul, Jonas / Iunes isi revede anii copilariei pe fundalul acestui cantec A VAVA INOUVA, cantec care incheie filmul !!!!
Filmul, l-am vazut cum l-am vazut, insa la sfarsit am inceput sa plang din tot sufletul cu toata inima, asa imi curg lacrimile !!!
( o comentatoare pe youtube, din Algeria, sub cantecul acesta, scria ca are ochii plini de lacrimi si ca acest cantec o emotioneaza in strafundul sufletului de cate ori il asculta ).
Vazand filmul si amintindu-mi, in mare, documentarele, filmele reale, postate de francezi acum, in ultimii ani, despre anii '70 cand ei erau in Algeria numita Algeria Franceza [ adica colonizata de francezi, si a fost pana in 1962 de fapt, cand si-a castigat independenta, cu ce pret !!! cu pretul sangelui.... si de o parte si de alta... )
desigur, m-am gandit si am facut o paralela, cum au trait francezii fie ei si colonisti in Algeria si cum am trait noi comunitatea de romani si Europeni din Estul Europei in anii '70.
Vazand si cum traiau algerienii...
Trebuie sa o spun cu sinceritate : desi românii au trait in Algeria cand in Romania era plin regim comunist, acolo, in Algeria, noi romanii si cehoslovacii, ungurii, bulgarii, si alti oameni care erau - am trait ca niste domni, foarte, dar foarte elegant si curat.....
Trebuie sa recunosc ca, desi am stat acolo cu pretul muncii, noi eram copii, cu pretul muncii in general, al unuia din parintii nostri, adesea tatal - am stat si am trat ca niste domni !!
Si ca Algeria acelor ani ne-a dat ce a fost mai bun si mai elegant si mai curat !!!!
L-am rugat pe Dumnezeu : " Dumnezeu, Tata, Te rog, fa ceva cu tara aceasta Algeria, ca binecuvantata a fost si este tara aceasta, fa ceva bun si frumos cu ea !!!!! Nu o lasa asa ! "
Vazand cum se sfasiau oamenii, pentru ca politica mai mult a avut grija sa ii pedepseasca pe oameni.
Ca si cum nu pot exista politicieni, si politica - fara ca ei sa nu secere vietile oamenilor, destinele, visele, planurile, dorintele bune si legitime ale oamenilor !!!
Oamenii acestia, numiti politicieni NU AU ALTA VIZIUNE A POLITICII DECAT DISTRUGEREA OAMENILOR SI A PLANETEI PANA LA URMA.
Si, dincolo chiar de politica, francezii si algerienii - si o spun pentru ca am ascultat marturiile oamenilor, francezilor, din documentarele postate de ei, filme adevarate de viata, nu filme artistice, despre cum au trait ei, cutare si cutare, in Algeria....
Oamenii acestia, dincolo de politica, s-au iubit.
Un lucru e clar : au fost iubiri, au fost relatii de atasament, de iubire ( nu ma refer numai la iubirea unui barbat cu o femeie ) intre francezi si algerieni.
Dupa cum spunea un fost ofiter, plecarea francezilor in 1962, masiv, in Franta si generatii de francezi s-au nascut in Algeria !!! Pentru ei Algeria era chiar tara lor, de aceea s-au si desprins greu de ea, cu pretul sangelui....
Despartirile acestea au fost sfasietoare...
De aceea spun : filmul, cartea lui Yasmina Khadra nu exagereaza cu nimic, in dorinta sa zicem de a crea un roman frumos si cu iz romantic, nu, nicidecum, e autentic ce scrie el, chiar daca personajele sunt poate create, inventate, insa sunt inspirate din vietile francezilor in Algeria... si din perioada in care algerienii erau francezi si francezii erau algerieni...
Si atunci, pentru ca nu pot exista politicieni fara acordul si sustinerea oamenilor in politica lor, nu exista om care sa fie admirat, daca nu are admiratori.....
MI-am spus cã :
NU EXISTA GRANITE MAI PUTERNICE, GRANITE MAI REALE SI AUTENTICE, GRANITE MAI ADEVARATE, DECAT GRANITELE PE CARE OMUL LE PUNE INIMII SALE, GRANITELE SUFLETULUI OMULUI, PE CARE OMUL INSUSI LE STABILESTE, SUNT MAI PUTERNICE DECAT TOATE GRANITELE PAZITE DE GRANICERI SI MARCATE CU GARD DE SARMA GHIMPATA si cu CAINI GRANICERI, POLITISTI CARE LATRA LA OAMENI...
Granitele din inima omului : iata granitele care ii separa pe oameni de oameni !!!
Si cum se spune, in mod evident, ce isi face omul cu mana lui, cine sa desfaca ???
Ma gandeam privind la destinele in desfasurare ale eroilor filmului dupa cartea lui Yasmina Khadra, ma gandeam privindu-i cand pe unii - francezi, hispanici - cand pe altii - algerieni, ca iata, in mod precis ASA SE UITA LA NOI DUMNEZEU, NE VEDE PE CEI DE O PARTE, SI PE CEI DE PARTEA CEALALTA A UNOR FRONTIERE SI GRANITE PE CARE NOI OAMENII NI LE TRASAM, LE DESENAM SI CARORA LE DAM VIATA SI PE CARE TOT NOI OAMENII LE APARAM CU FEROCITATE, PANA LA SANGE, SI DUMNEZEU SE UITA CAND INTR-O TABARA, CAND IN CEALALTA TABARA, SI NE INTELEGE PE FIECARE, SI PE CEI DE AICI, SI PE CEI DE ACOLO, SI NE VEDE IUBIREA, DORINTELE, SI NE VEDE TRUDA, SI NE VEDE VISELE, SI NE VEDE STRADUINTELE, EFORTUL, MUNCA, IDEALURILE, PLANURILE DE VIATA, SI NE INTELEGE PE FIECARE SI SE UITA LA NOI TOTI CU ATATA DRAGOSTE, LA NOI LA TOTI SI LA FIECARE IN PARTE... DE ACEEA TACE DUMNEZEU, DE ACEEA TACE DUMNEZEU PENTRU CA NOI TOTI UITAM CA EL ESTE TATAL NOSTRU CERESC, DUMNEZEU NE-A CREAT SI NE VEDE CUM SUNTEM, ADICA COPIII SAI, SI CARE PARINTE SE SUPARA PE UNUL DIN COPIII SAI, CARE PARINTE NU ISI IUBESTE TOTI COPIII PE CARE II ARE, CARORA LE-A DAT VIATA, PE CARE I-A NASCUT, CHIAR DACA CAND UNII, CAND ALTII, SA ZICEM, FAC GRESELI, SAU CHIAR SUNT UNEORI RAI ? NU ISI IUBESTE TATAL TOTI COPIII IN ACELASI FEL, LA FEL DE PUTERNIC ?
IATA RASPUNSUL LA INTREBAREA PE CARE APROAPE CA NU E OM SA FI TRECUT PRINTR-UN NECAZ, PRINTR-O SUFERINTA, PRINTR-O DURERE SI SA NU SI-O FI PUS : UNDE E DUMNEZEU, DE CE TACE DUMNEZEU ? TACE, PENTRU CA EL E TATAL NOSTRU SI NE IUBESTE PE TOTI LA FEL, SUNTEM TOTI AI LUI IN MANA LUI ATOTPUTERNICA SI UN TATA NU FACE DEOSEBIRE INTRE COPIII LU IUBITI.
Am sa va trimit un link spre cantecul MOn papa et moi, Tatal meu si cu mine, in kabila A Vava Inouva, cel din 1992 cantat chiar de Idir, autorul kabilian... in limba amazigh... si vedeti in franceza cuvintele, acum vreau sa le gasesc scrise, pe strofe ( versurile, scrise in franceza, sunt uneori gresit ortografiate pentru ca algerienii / kabilienii au mai uitat franceza, de mult cred ca nu se mai prea invata in Algeria, limba franceza, dar veti intelege.... ).
Iata linkul spre cantec :
|
olivia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu