Bonjour à tous! Buna ziua tuturor! documentatie Drept ; 10 aprilie-avril 2019

Objet :	Bonjour à tous! Buna ziua tuturor! documentatie Drept ; 10 aprilie-avril 2019
De :	Olivia Marcov (oliviamarcov@yahoo.fr)
À :
Date :	Mercredi 10 avril 2019 17h50

Bonjour à tous! Buna ziua tuturor! documentatie Drept ; 10 aprilie-avril 2019

Am fotografiat cu greu, n-a mers prea bine, dar mai intai am adunat cateva manuale/cursuri de Drept, in care gasim scris despre contractul de vanzare-cumparare, pretul contractului, probele ( in procesul civil ), articole din Noul Cod Civil ( NCC ) si vechiul Cod Civil ( VCC )...

Pentru ca sunt nerabdatoare, sa ma grabesc sa vi le trimit...

Mai am cateva cursuri, insa nu am fotografiat din toate acum, mai ales ca smartphone-ul mi s-a descarcat si chiar si incarcat nu vroia sa fotografieze clar, n-am verificat toate paginile, sper ca totusi pot fi citite toate.... probabil le voi verifica dupa aceea si ce nu a iesit, voi cauta sa refac. Dar acum astept : sa se incarca smartphone-ul, va dura cateva ore.

Toata documentatia priveste specificul cauzei colegei mele Laura A.[...].

Adica m-am axat pe articolele din Codul Civil : vechi si nou - privind SIMULATIA, Contractul ca atare, Contractul de vanzare-cumparare ( contract special ), contractul de intretinere si contractul cu/de renta viagera....

Daca ati vazut, m-am documentat de pe internet, sau mai exact SI de pe internet, pentru ca nu am manuale actualizate.

Desigur insa, manualele pe care le am, cele scrise in acord cu Vechiul Cod Civil, sunt insa bune, in parte.

Raman si explicatii valabile.

In Vechiul Cod Civil de pilda nu exista contractul de intretinere, care era deci un contract nenumit, dar in Noul Cod Civil avem reglementat contractul de intretinere.

Sigur ca trebuia facuta " corespondenta ", acolo unde se putea, intre articolele vechiului cod si cele ale noului cod....

Contractul sau poate ( mai degraba as zice ) contractele - de vanzare-cumparare pe care Elisabeta si + Bratu A.[...], parintii Laurei A.[...], le-au incheiat cu Stefan fiul lor cel mare si cu S.[...] (? nu ii mai retin prenumele, l-am auzit poate o singura data) nepotul lor, au ca parti, firesc lucru, pe Elisabeta si Bratu - vanzatorii, si pe Stefan, respectiv S.[...], cumparatorii.

Fata de acest / aceste contracte de vanzare-cumparare, Laura A.[...], fiica Elisabetei si a lui +Bratu A.[...] este, ce este ? Ea nu a participat la incheierea acestui contract, sau acestor contracte, deci nu este parte a contractului/ contractelor. 

Cu toate acestea, Laura A.[...] este mostenitorul rezervatar al raposatului +Bratu A.[...], tatal ei.

Elisabeta A [...] , mama Laurei A[...], traieste, este in viata.

Laura A[...] este descendent in linie dreapta al tatalui ei, raposatul +Bratu A[...] si deci este si mostenitor rezervatar.

(Din tratatul de drept succesoral acum nu am mai fotografiat nimic, dar ceva mai demult vi l-am trimis).

Cu privire la efectele actului juridic civil, vechiul cod civil, VCC in articolul 973, consacra principiul relativitatii : "Conventiile n-au efect decat intre partile contractante.".

Adica :

Principiul relativitatii efectelor ACTULUI JURIDIC CIVIL poate fi, deci, citez din Corneliu Turianu,  poate fi definit ca regula potrivit careia acest act produce efecte numai fata de autorii sau autorul actului, el neputand sa profite sau sa dauneze altor persoane.

Continutul - citez in continuare - principiului relativitatii este fidel exprimat in Adagiul : 

RES INTER ALIOS ACTA, ALIIS NEQUE NOCERE, NEQUE PRODESSE POTEST, adica in traducere vine asa :

"Lucrul convenit intre unii nu poate fi nici vatamator nici de folos altora", ( cf.Dictionar de expresii juridice latine, conf.dr. Felicia Stef, Oscar print, 1995, Bucuresti).

V-am scris traducerea pentru ca in cursul ( manualul ) de Drept Civil al profesorului +Corneliu Turianu, cel putin la pagina 161 unde adagiul latin este mentionat, traducerea nu este data.

In Noul Cod Civil sau NCC avem la pagina 235 ( veti vedea codul fotografiat ) articolul 1.280 "Relativitatea efectelor contractului -  Contractul produce efecte numai intre parti, daca prin lege nu se prevede altfel."

Cine este sau ce este " avandul-cauza" ?

Avandul-cauza ( l'ayant cause - in limba franceza ) este "persoana care, desi n-a participat la incheierea actului, totusi suportã efectele acestuia datorita legaturii sale juridice cu partile actului."

Exista 3 categorii de avanzi-cauza : succesorii universali si succesorii cu titlu universal; succesorii cu titlu particular; creditorii chirografari.

Este succesor universal, persoana care dobandeste un Patrimoniu, adica o Universalitate ( universitas bonorum ), precum : mostenitorul legal unic, legatarul universal.

- adica mosteneste totul ;

Este succesor cu titlu universal, persoana care dobandeste o fractiune dintr-un patrimoniu, precum :mostenitorii legali, legatarii cu titlu universal.

- adica mosteneste o parte ( o " portiune" ) din tot(ul) ;

Deosebirea intre a fi succesor : Universal, sau cu Titlu Universal, constã in aceasta :

succesorul ( mostenitorul ) universal mosteneste intregul adica tot " universul" ( intre ghilimele " universul" ) de bunuri, adica toata averea lui De Cujus, celui de pe urma caruia se mosteneste, adica raposatul / decedatul / mortul, in timp ce,

succesorul (mostenitorul) cu titlu universal mosteneste - numai - o " bucata", o portiune, o parte din intreg, adica o parte din tot, adica o parte din " universul", sau din universalitatea, din averea lui De Cujus, adica a raposatului.

Facem deosebirea intre : succesor si legatar, dupa cum :

Numim succesor ( intalnim si termenul de " succesibil ", atentie ) persoana care vine la mostenirea lui De cujus ( se mai scrie si " de cuius ", a celui de pe urma caruia se mosteneste , este mostenirea ) dupa lege, in virtutea legii, dupa regulile mostenirii legale, adica instituite prin lege, adica putem spune, ca sa - numai ca sa intelegem cat mai bine, ca vine " oricum" la mostenire, in general, vine oricum la mostenire, prin insusi efectul legii.

Daca insa persoana care a raposat, cand traia si-a facut testamentul si vrea sa lase unei persoane / unor persoane, o parte sau un bun anume determinat, sau bunuri din averea sa, persoana care lasa mostenire se numeste testator, iar persoana care primeste mostenirea prin testament se numeste legatar.

Mostenirea legala se mai numeste si mostenire sau succesiune AB INTESTAT, adica FARA TESTAMENT.

Daca nu e cu testament, e legala, putem spune si asa.

Mostenirea ab intestat, adica mostenirea legala este denumita asa dupa notiunea din Dreptul roman.

Persoanele care dobandesc mostenirea in temeiul legii sunt mostenitori universali, cu vocatie la intregul patrimoniu [ la toata averea ] lasat de defunct, chiar daca, in concret, existand o pluralitate [ mai multi adica ] de mostenitori, ei beneficiaza numai de o fractiune din mostenire.

REZERVA SE CULEGE, IN TOATE CAZURILE, CU TITLU UNIVERSAL.

Mostenitorii legali nu pot avea vocatie numai la bunuri singulare, privite izolat ( Ut Singuli ), deci nu pot exista mostenitori legali cu titlu particular.

Ce putem dovedi ? Putem dovedi fapte si acte juridice.

"In sens larg, prin fapt juridic se desemneaza atat actiunile omenesti - savarsite cu sau fara intentie de a se produce efecte juridice - cat si evenimentele, faptele naturale. Deci, Lato Sensu, "fapt juridic" este sinonim cu " izvor al raportului juridic civil concret".

Important aici ar fi si de observat si retinut ca :

"Reprezentarea opereaza numai in materie de acte juridice, iar nu si de fapte juridice".

Sa continui cu :

"In sens restrans, prin fapt juridic se desemneaza numai faptele omenesti savarsite fara intentia de a produce efecte juridice, efecte ce se produc insa in puterea legii, si faptele naturale ( evenimentele )."

"Interesul juridic al clasificarii faptelor juridice in fapte juridice Stricto Sensu si Lato Sensu, rezidã din materia probatiunii, deoarece, de regula, primele [ adica faptele juridice ] pot fi dovedite CU ORICE MIJLOC DE PROBA ingaduit de lege, pe cand actele juridice sunt supuse unor conditii restrictive de probatiune. "

"Formeaza obiect al probei ( thema probandum ) toate imprejurarile - acte ori FAPTE JURIDICE - care sunt izvoare ale raporturilor juridice civile concrete. In alti termeni, constituie " obiect al probei" actul ori FAPTUL JURIDIC care a dat nastere la dreptul subiectiv civil si [ la ] obligatia corelativa."

Articolul din NCC 1.091 "Stabilirea rezervei succesorale si a cotitatii disponibile", la punctul (4) prevede : "Pana la dovada contrara, instrainarea cu titlu oneros catre un descendent ori un ascendent privilegiat sau catre sotul supravietuitor ESTE PREZUMATA a fi DONATIE daca instrainarea s-a facut cu rezerva uzufructului, uzului ori abitatiei sau in schimbul intretinerii pe viata ori a unei rente viagere. Prezumtia opereaza numai in favoarea descendentilor, ascendentilor privilegiati si o sotului supravietuitor ai defunctului, daca acestia nu au consimtit la instrainare."

Aici ajungem la reductiunea liberalitatilor excesive.

Donatia este o liberalitate.

Acuma, din toata averea sa, un om are voie sa doneze / vanda numai o anumita parte, numita cotitate disponibila, adica cat poate el sa vanda ori sa doneze, daca doreste.

Deci din averea sa un om in viata poate dona sau poate vinde, dar numai o parte, o " bucata", o fractiune din averea sa, PANA UNDE , CAT ?

Pai, pana la o parte anumita ( fixata prin lege ) care se numeste REZERVA SUCCESORALA, si care e tot o bucata din averea unui om, de care omul insa in viata, omul cu averea, nu se poate atinge, nu o poate instraina, adica vinde, si nici nu o poate dona, intrucat bucata asta e rezervata de lege pentru mostenitorii sai rezervatari.

Nu toti mostenitorii ( legali ) sunt si mostenitori rezervatari.

Se numesc rezervatari numai unii dintre mostenitori, descendentii de exemplu in cazul nostru Laura A[...] e desecendenta in linie directa, fiica lui De cujus, raposatului sau tata Bratu A[...].

Se numesc rezervatari acei mostenitori carora legea le da dreptul la rezerva succesorala.

Cu alte cuvinte, legea, legiuitorul ii apara de a fi "dezmosteniti" " cu totul", de a fi "deposedati" ( atentie zic asa deposedati acum in limbaj comun ! ), de a ramane fara nicio mostenire, fara nimic mostenit de la autorul lor ( de cujus ).

Clasa I [ a mostenitorilor legali ], clasa descendentilor in linie directa, alcatuita din copii, nepoti, stranepoti, s.a.m.d. ai defunctului, fara limita in grad !!!!

( De pilda, mostenitorii colaterali, fratii, surorile, nu sunt mostenitori rezervatari, fata de ei nu exista " obligatia" la rezerva succesorala. )

Si avem in vedere si articolul 1.146 NCC despre RAPORTUL DONATIILOR : "(1) Raportul donatiilor este obligatia pe care o au intre ei sotul supravietuitor si descendentii defunctului care vin efectiv si impreuna la mostenirea legala de a readuce la mostenire bunurile care le-au fost donate fara scutire de raport de catre cel ce lasa mostenirea."

Deci revenind la situatia de fapt, cazul concret al Laurei A[...], ambii parinti au incheiat un act/contract de vanzare-cumparare, dar in prezent, un parinte ( mama ) este in viata, iar alt parinte ( tatal ) este decedat.

Parintii sunt impreuna vanzatori in actul / contractul de vanzare-cumparare.

Dar, fata de parintele decedat ( Bratu, tatal, a carui succesiune a fost deschisa pe 9 aprilie 2019 de Stefan A[...] fiul sau cel mare ),  avem prezumtia de la art.1091 NCC punctul ( 4 ), am citat mai sus articolul acesta.

Fata de mama Laurei A[...], numita Elisabeta A[...] in viata in prezent, daca contractul de vanzare-cumparare ( "actul", cum ii spune Laura ) este o donatie deghizata, donatia deghizata fiind o adevarata donatie, atunci in cazul mamei, in calitatea ei de vanzator, avem regulile de la materia SIMULATIEI art.1289 NCC " Efecte intre parti - (1) Contractul secret produce efecte numai intre parti si, daca din natura contractului ori din stipulatia partilor nu rezulta contrariul, intre succesorii lor universali sau cu titlu universal."

1289 NCC este acel " faimos" articol 1175 din Vechiul Cod Civil.

Numai ca, in materia simulatiei, deghizarii donatiei, cum putem proba deghizarea ?

"Reamintim ca, in aceasta materie, MOSTENITORII REZERVATARI sunt TERTI, pentru ca se prezinta in apararea unui drept propriu, iar nu dobandit prin mostenire de la defunct, actionand deci  NU ca succesori universali." ( +Francisc Deak, Contracte Speciale, Vol.III, Donatia )

In acest caz precis nu ne mai bucurãm de prezumtia de la art 1091 pct.(4) NCC, si cum putem dovedi ?

Articolul 1290 NCCla alineatul (2) prevede : " TERTII pot invoca SIMULATIA impotriva partilor, atunci cand aceasta le vatama drepturile".

Iar articolul 1292 NCC "Proba simulatiei", prevede ca : " Dovada simulatiei poate fi facuta de TERTI sau de creditori CU ORICE MIJLOC DE PROBA. Partile pot dovedi si ele simulatia cu orice mijloc de proba, atunci cand pretind ca aceasta are caracter ilicit.".

In concluzie, daca contractul de vanzare-cumpare, sau " actul " este o donatie deghizata, fata de tatal Laurei in calitatea lui de vanzator, astazi decedat, ne bucuram de prezumtia relativa, legala, instituita si prevazuta in art.1091 (4) NCC, iar fata de mama Laurei in calitatea ei de vanzator, astazi in viata trebuie sa deovedim, sa probam,  - in calitate de TERTI si ma refer la calitatea Laurei A[...], calitate de tert in raport cu contractul de vanzare-cumparare la care ea nu a fost parte - prin orice mijloc de proba, cã intre vanzator ( mama Laurei ) si cumparator ( Stefan A[...] fiul ei cel mare / si, respectiv nepotul ei S.[...].) a existat un acord, o intelegere " secreta ", ascunsa, pentru ca sau in sensul ca, vanzarea incheiata sa fie in realitate, in concret, nu o vanzare, ci o donatie, o liberalitate, o gratificare, o " gratuitate".

De aceea, in cererea de chemare in judecata pentru constatarea simularii contractului de vanzare-cumparare, inca din formularea/ redactarea cererii, pe parati ii vom chema, iar instanta ii va cita, ( direct ) la Interogatoriu. Dar va trebui sa formulam un interogatoriu pentru parati, adica cateva intrebari, instanta va proceda la luarea interogatoriului partilor, adica va pune intrebarile, pe care insa va trebui sa le redactam noi insine.

De asemenea, Laura va trebui sa aduca 2 martori, de preferinta doi, si martorii sa spuna daca stiu - instanta ii intreaba CE STIU - ca intre vanzatori/ vanzator ( mama Laurei ) si chiar si tatal Laurei, martorii daca stiu, e foarte indicat sa si spuna asta, si cumparatori a existat o intelegere secreta, ascunsa, intentia lor comuna, de a face o donatie, sub aparenta unui contract de vanzare-cumparare.

La interogatoriu, paratii vor trebui sa raspunda la intrebarea, intrebarile ( nu stiu inca cum sa le formulez !!!!!!! daca cineva ma poate inspira !!!!! ) daca intre ei, intre ei paratii ( mama Laurei, si tatal Laurei, dar mai ales mama Laurei ne-ar interesa cel mai arzator, insa si tatal Laurei - si ei insisi, in calitatea lor de cumparatori ) a existat o intentie comuna, intentia, dorinta si intentia, intelegerea, acordul secret, ascuns, pe ascuns, de a incheia o donatie sub forma aparenta a unei vanzari-cumparari.

Avem nevoie de proba paratilor chemati/ citati la interogatoriu, de martori si de prezumtii, si s-ar putea, ideal, si de proba cu expertiza imobiliara pentru evaluarea bunului imobil.

Aici e un aspect :

Totusi, la inceput, de la Laura am inteles ca parintii au vandut " tot " ce aveau, in schimb, recent, zilele trecute Laura a adaugat ca tatal ei " avea " 3 hectare si jumatate, iar mama ei "avea" 800 de metri pamant.

Pe de alta parte, exista raportul donatiilor.

Toate donatiile facute in timpul vietii defunctului, trebuie aduse inapoi la masa succesorala, adica trebuie " reconstituita" averea toata lasata de defunct.

Pentru ca, tatal Laurei a avut mai mult pamant, iar mama Laurei a avut mai putin pamant ( mult mai putin ), iar casa parintilor a fost construita impreuna si este bun comun.

Casa parintilor a fost vanduta lui Stefan A[...], doar lui.

Si mama ar fi vandut 600 m pamant al sau ( bun propriu sa intelegem, asa cred, in lumina datelor de pana acum ! ), nepotului, adica fiului fiicei sale celei mari Steliana [...], pe care s-ar putea ca prenume sa-l cheme S.[...] ( ca pe mama lui ) [...] ( sigur, ca e rodul sotilor [...] ).

"Mama avea 800 m pamant" - adica inainte casatorie, adica e bun propriu.

"Tata avea 3 hectare si jumatate" - adica inainte de casatorie, adica bun propriu.

Bine, Laura mai spune si despre " banii de la APIA", si tocmai ieri seara gasisem un mic articol in partea de jos a uneia din paginile ziarului pe hartie Libertatea despre APIA.

Bani pentru agricultura, pentru rasele de animale.

Pe de alta parte, ei au vandut - nu stiu cand - animalele din crescatorie.

Conservand probabil mama Laurei, ca femeie de la tara, doar cateva animale pentru ea si familia ei.

Dar in ziarul Libertatea scria ca se dau banii APIA pe trimestrul ? sau ultima parte din anul 2018, si ca un numar determinat de persoane au accesat aceste " fonduri " de la Stat.

Parintii Laurei au avut crescatorie de animale.

Livadã nu e, pentru ca Laura spunea " sunt numai cativa pomi ".

Casa este din CHIRPICI ACOPERIT CU PIATRA + RIGIPS ( adica materia aceea " scartaitoare " ).

Voi incepe sa atasez si sa va trimit paginile selectate din cateva cursuri de Drept...

Cred ca, in clipa asta nu stiu sigur, vor incapea in 2 sau in 3, 4 ? , mailuri.

Insa nu stim sigur ce fel de contract de vanzare-cumparare este acela.

Insa sunt probabilitati ca de la vanzare-cumparare, sa fie de fapt o donatie.

Sunt indicii, intrucat Stefan aproape sigur nu a lucrat si nu ar fi avut bani sa cumpere casa parintilor, fie ea si numai din chirpici cu piatra acoperita si cu rigips, casa lunga de 100 de metri, asta mi se pare ca ' sufla", vorbea tare, ii spunea dna Iorga Laurei.

Dna Iorga e o vecina a Laurei cu care Laura, s-ar parea sta adesea, pentru ca ea cand ma suna pe mine, adesea o aud si pe dna Iorga care e pe acolo pe unde e Laura prin camera.

Si s-ar putea ca Laura sa fi fost cu dna Iorga la ea, la mama ei in comuna Baba Ana, sa ii arate dnei Iorga casa la tara.

Si, Laura !

Zice la telefon : " NU MA DUC EU SA STAU LA TARA !"

I-am spus sa nu spuna asta in instanta, caci e in defavoarea ei, noi pentru ce ne mai luptam ?

Fata de contractul / actul de vanzare-cumparare, pe care Laura spune ca l-a vazut pe fuga, putin, la OCPI in ...cand a fost ? in 2017, cand ar fi fost cu o colega care e avocata si mediatoare la OCPI ( Ploiesti ) - Laura e un tert.

Ea nu e parte a actului/ contractului de vanzare-cumparare care totusi incheiat produce efecte juridice, ii atinge, ii vatama drepturile.

Ea trebuie sa dovedeasca.

Laura nu a fost sunata de nimeni din familia ei, ieri pe 9 /04/2019, dupa ziua in care s-a deschis succesiunea la notar in Mizil si Laura nu s-a dus.

Laura insa a sunat la Notar si i s-a spus ca nu i se pot comunica actele care sunt la dosar, dar i s-a comunicat noul termen de prezentare, care e pe 30 MAI 2019.* [*notarul, in fapt, trebuie sa ii comunice actele ... cf. Legii notarilor ]

M-am uitat in manualul de Drept Notarial, acum notarul poate face/comunica o serie de acte notariale, prin email, insa numai cat priveste latura mai putin importanta a activitatii sale, iar procedura succesorala e / tine mai mult de " esenta" sau e latura importanta a activitatii sale.

De aici, din cele scrise in manualul de Drept Notarial ( v-am trimis manualul mai demult ), ar fi de dedus ca nu ii poate comunica actele din dosarul de succesiune al familiei ei, intrucat succesiunea, e face obiectul unei proceduri importante, care e baza activitatii notariale, tine oarecum de esenta activitatii notarului.* [ *asupra comunicarii actelor de catre Notar, in cazul dezbaterii Sucesiunii ar mai fi de vazut, in Manualul de Drept Notarial ar fi trebuit poate, sa scrie mai clar ce anume exact comunica notarul !!!!! ]

olivia

---

Pièces jointes

• Olivia Marcov mail 10 aprilie 2019 cursuri Drept mostenire drept civil.doc (56,00 Ko)
• Curs de Drept Civil, +Corneliu TURIANU, extras.pdf (19,53 Mo)
• Cursuri DREPT ( I ).pdf (2,30 Mo)