Expertiza medico-legala psihiatrica : Raportul de expertiza medico-legala psihiatrica (partile constitutive sau ce contine el) (medicina legalã, extras curs Conf.dr. Valentin Iftenie) ( 2 )

Expertiza medico-legala psihiatrica : Raportul de expertiza medico-legala psihiatrica (partile constitutive sau ce contine el) (medicina legalã, extras curs Conf.dr. Valentin Iftenie) ( 2 )

Activitatea Comisiei de expertiza se concretizeaza in redactarea unui Raport de expertiza medico-legala psihiatrica care, in conformitate cu articolul 123 Cod Procedura Penala, este alcatuit din :

1. partea introductiva ;
2. partea descriptiva ;
3. sinteza constatarilor, cu discutia cazului ;
4. concluziile.

Sa le analizam pe rand :

( 1 ) Partea introductiva contine :

1. Preambulul, cu :

Ø      Numele si calitatea membrilor comisiei ;

Ø      Documentul scris, in baza caruia se efectueaza expertiza ( pentru a putea fi luat in consideratie, acest document trebuie sa contina :

·  Antetul unitatii emitente,

·  Numarul de inregistrare,

·  Numarul de dosar,

·  Data emiterii,

·  Numele in clar, al celui care a ordonat expertiza, si semnatura acestuia,

·  Stampila unitatii emitente ) ;

Ø      Data si locul examinarii ;

Ø      Data redactarii raportului de expertiza.

2. Istoricul faptei, care trebuie sa rezulte din :

Ø      Dosarul cauzei ( pentru expertiza medico-legala psihiatrica este necesar ca, dosarul complet al cauzei sa fie pus la dispozitia Comisiei medico-legale ) ;

Ø      Ordonanta de efectuare a expertizei medico-legale psihiatrice ;

Ø      Diferite documente medicale ( cel mai frecvent, copii ale Foilor de observatie din spitale, atunci cand imediat dupa comiterea faptei, persoana respectiva a fost internata ).

3. Examinarile preliminare, ce presupun mentionarea unor documente diverse, referitoare la subiectul supus examinarii, si care pot contura personalitatea acestuia, modul de comportament, diferite boli, etc.. Astfel de documente sunt :

·  Cazierul judiciar ;

·  Ancheta sociala ;

·  Ancheta la locul de munca ;

·  Documente medicale : Fise de consultatii, radiografii, foi de observatie din spital, etc. ;

·  Raportul medico-legal de autopsie, atunci cand fapta poate fi incadrata la omorul deosebit de grav.

4. Obiectivele si motivatia solicitatii expertizei ; acestea trebuie sa fie mentionate, pe puncte, in Ordonanta prin care se dispune efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice, astfel incat Comisia medico-legala sa poata formula raspunsuri concise, la obiect, care sa excluda echivocul.

( 2 ) Partea descriptiva sau partea de fond, ce face referire la examenul psihiatric propriu-zis :

Examenul psihiatric se poate efectua in :

·           Ambulator, sau

·           Prin internare intr-o unitate sanitara de profil :

Internarea intr-o unitate sanitara de profil se poate face :

1. imediat ( cand infractorul este descoperit ), ceea ce ofera organului de urmarire penala, indicatii asupra modului cum poate fi continuata ancheta pe de o parte, si, pe de alta parte, contureaza un anumit tablou psihic care, de cele mai multe ori, se modifica in cursul anchetei ;
2. dupa un anumit interval de timp de la comiterea faptei.

Examinarea psihiatrica ( ce presupune din partea medicului psihiatru, « in primul rand cunostinte, in al doilea rand artã, si intotdeauna judecatã » - Achard, citat de Gorgos ) se realizeaza prin observatie si dialog ( anamneza ).

Prin aceasta examinare psihiatrica trebuie evaluate :

1.     starea de constiinta,

2.     starea emotionala,

3.     functiile cognitive ( atentie, memorie, imaginatie, gandire, etc. ),

4.     functiile perceptive,

5.     conduitele instinctuale,

6.     vointa,

7.     comunicarea, etc.,

in vederea conturarii personalitatii subiectului, si decelarii tulburarilor psihice.

Examenul psihiatric este completat, de cele mai multe ori, cu :

1. examene clinice interdisciplinare :

·        neurologic,

·        oftalmologic,

·        etc. ;

2. examene paraclinice :

·        imagistice ( radiografii, tomografii, etc. ),

·        electroencefalograma,

·        electromiograma, etc.

3. examen psihologic.

( 3 ) Sinteza constatarilor, cu discutia cazului ;

( 4 ) Concluziile, in care trebuie :

a.      sa se raspunda la intrebarile formulate in Ordonanta de efectuare a expertizei ;

b.      sa se faca aprecieri prognostice, legate de evolutia bolii respective ( daca a fost decelata ), mentionandu-se in ce conditii, sau prin ce mijloace, s-ar putea obtine o evolutie favorabila.

Discernamantul unei persoane, la un moment dat ( stabilit, asa cum am precizat, in urma efectuarii expertizei medico-legale psihiatrice ), poate fi :

1. pastrat : echivaleaza cu responsabilitatea, deci persoana respectiva are capacitatea psihica de apreciere ;
2. scazut : echivaleaza cu responsabilitatea atenuata, sau limitata, ori semiresponsabilitatea, individul avand capacitatea psihica de apreciere diminuata ;
3. absent ( abolit ) : echivaleaza cu iresponsabilitatea.

In concluziile Raportului de expertiza medico-legala psihiatrica pot fi propuse doua dintre masurile de siguranta, prevazute in Codul Penal ( articolul 112 Cod penal ).

Masurile de siguranta ( conform articolului citat ), sanctiuni de drept penal, cu caracter exclusiv preventiv, ce se iau numai fata de persoanele care au comis fapte prevazute de legea penala, pentru inlaturarea starii de pericol si obtinerea unei stari de siguranta, deci pentru a preintampina savarsirea altor fapte prevazute de legea penala ( articolul 126 Cod penal ) nu se prescriu – dat fiind caracterul lor preventiv -, iar amnistia ( articolul 119 Cod penal ) sau gratierea ( articolul 120 Cod penal ) nu au efect asupra lor ; aceste masuri de siguranta pot fi instituite, chiar daca persoanei respective nu i s-a aplicat si o pedeapsa.

Articolul 112 Cod penal precizeaza tipul masurilor de siguranta, si anume :

1. obligarea la tratament medical ;
2. internarea medicala ;
3. interzicerea de a ocupa o functie, sau de a exercita o profesie, o meserie ori o alta ocupatie ;
4. interzicerea de a se afla in anumite localitati ;
5. expulzarea strainilor ;
6. confiscarea speciala ;
7. interdictia de a reveni in locuinta familiei, pe o perioada determinata.

Masurile de siguranta cu caracter medical, pot fi :

1. conform articolului 113 Cod penal, obligarea la tratament medical : “daca faptuitorul, din cauza unei boli ori a intoxicarii cronice prin alcool, stupefiante, sau alte asemenea substante, prezinta pericol pentru societate, poate fi obligat a se prezenta in mod regulat, la tratament medical pana la insanatosire” ;
2. conform articolului 114 Cod penal, internarea medicala : “cand faptuitorul este bolnav mintal ori toxicoman si se afla intr-o stare care prezinta pericol pentru societate, se poate lua masura internarii, intr-un institut medical de specialitate, pana la insanatosire”.

Masurile de siguranta cu caracter medical, propuse in concluziile Raportului de expertiza medico-legala psihiatrica, pot fi aplicate numai prin hotararea ramasa definitiva a unei instante de judecata.

Reiteram ca, aceste masuri care se intind pe o durata de timp nedeterminata ( “pana la insanatosire” ) pot fi luate si in mod provizoriu, in timpul desfasurarii procesului penal.

Masura de siguranta a obligarii la tratament medical poate fi inlocuita cu masura internarii medicale, sau cu schimbarea tratamentului, conform articolului 431 Cod Procedura Penala, printr-o hotarare definitiva a instantei de judecata, la comunicarea unitatii sanitare unde persoana respectiva a urmat tratamentul indicat.

Masura de siguranta a internarii medicale poate fi inlocuita de masura obligarii la tratament medical, sau poate inceta, conform articolului 343 Cod Procedura Penala, printr-o hotarare definitiva a instantei de judecata.

Instanta de judecata poate dispune aceasta masura :

1. la instiintarea unitatii sanitare unde se aflã internata persoana respectiva ;
2. la cererea procurorului, sau a persoanei internate, caz in care se cere avizul unitatii sanitare unde se aflã internata persoana.

Au fost mentionate aceste aspecte de procedura penala deoarece, asa cum rezulta din Codul Penal si din Codul de Procedura Penala, in timp ce instituirea masurilor de siguranta cu caracter medical se face numai dupa o expertiza medico-legala psihiatrica, inlocuirea sau incetarea acestora se face in baza unei comunicari a unitatii sanitare unde se realizeaza tratamentul, sau unde este internata persoana respectiva, fara a se solicita o alta expertiza medico-legala psihiatrica – singura modalitate prin care s-ar putea stabili in mod obiectiv insanatosirea.

Aceasta stare de fapt, ar putea permite renuntarea, dupa o anumita perioada de timp ( de regula scurta ), la masurile de siguranta cu caracter medical instituite, pe o motivatie subiectiva ( uneori interesata ), in lipsa unui document oficial, redactat de catre o Comisie medico-legala ( care, de fapt, prin Raportul de expertiza medico-legala psihiatrica a argumentat necesitatea aplicarii acestor masuri ! ).

( extras din cursul universitar Medicina Legalã, capitolul 14 Expertiza Medico-Legalã Psihiatricã, in colaborare cu dr.Gabriela Costea, medic primar psihiatru, - editie revazuta si adaugita, Conf.univ.dr., medic legist Valentin Iftenie, Ed.Stiintelor Medicale, Bucuresti, 2006 )