Pilde mariane ( 4 )

Pilde mariane ( 4 )

Sf. Hiacint de Konskhi ( + 1257 ) ale cãrui resturi pãmântesti se aflã la Cracovia în Polonia, a fost numit Apostolul Nordului pentru intensa lui activitate misionarã in pãrtile de Nord Est ale Europei veacului al XIII-lea.

A fost preot si cãlugar dominican si a introdus pentru prima oarã Ordinul sãu în Polonia, întemeind mãnãstirea de la Cracovia.

A evanghelizat Pomerania, Prusia, tãrmurile Mãrii Baltice, Suedia, Danemarca, Norvegia si Rusia pe malurile Mãrii Negre.

Patruzeci de ani a durat aceastã prodigioasã activitate, datoritã cãreia crestinãtatea din aceastã parte a continentului european s-a întãrit si a format un bastion al Bisericii la granita cu imensele teritorii ale Imperiului Tãtarilor.

A avut în grad asa de înalt darul minunilor, încât a fost numit Fãcãtorul de minuni al veacului sãu.

Si-a început apostolatul în 1218, preot tânãr de 34 de ani, când a însotit la Roma pe unchiul sãu, Ivo de Konskhi, episcop de Cracovia.

Cu aceastã ocazie, l-a cunoscut pe Sf. Dominic.

Acesta l-a primit în ordinul sãu si l-a trimis în tara lui natalã, Polonia, însotit de fericitul Ceslas, vãr cu Hiacint si doi cãlugãri germani, ca sã întemeieze la Cracovia o mãnãstire, centru si mamã a altor mãnãstiri dominicane care s-au înfiintat mai apoi in diferite locuri.

Dupã moartea lui Gingis Han, în 1227, fiul sãu, Ogodai a fost ales Mare Han al Tãtarilor.

Unul dintre fratii acestuia, Bãtu, a nãvãlit în Rusia între anii 1237-1238, a prãdat orasele Reazan, Kolomna, Moscova si Vladimir, a biruit pe marele cneaz Iuri Vsevulodici în lupta de la râul Sit, la 4 martie 1238.

În anul 1240 tãtarii sãi au atacat orasul Kiev, l-au devastat, apoi si-au îndreptat atacurile spre Polonia, Ungaria si Moldova.

Sf. Hiacint se afla la Kiev în Ucraina, unde întemeiase o mãnãstire, când localitatea a fost atacatã de tãtari.

Prevãzând dezastrul ce va urma, el a hotãrât sã se retragã în Polonia.

Dar cum sã strãbatã aceastã cale lungã, fãrã primejdia de a cãdea în mâinile tãtarilor care misunau peste tot ?

S-a pus sub protectia Sf. Fecioare, cerându-i o cãlãtorie ocrotitã de puterea ei.

Si-a adunat apoi cãlugãrii, a scos din tabernacol Sf. Tainã, ascunzând-o la pieptul sãu.

A luat apoi o statuie a Maicii Domnului pe care au purtat-o, cu rândul, în tot timpul cãlãtoriei, si au pornit la drum pe jos.

Peste tot se vedeau semne ale trecerii tãtarilor.

Sate arse, populatia împrãstiatã, ogoare distruse, spaimã si jale.

Cu toate acestea, nimeni nu i-a oprit, în jurul lor tãtarii apãreau si dispãreau fãrã sã-i atace, ca si cum ar fi fost orbiti sau împiedicati de o mânã nevãzutã.

Când au ajuns sã treacã un râu, unde nu aveau nici pod nici barcã, pãrintele Hiacint a binecuvântat apele si au trecut peste ele, ca si cum ar fi umblat pe gheatã.

Când a ajuns la Cracovia, el a pus statuia Sf. Fecioare la loc de cinste, unde au venit s-o venereze toti care au auzit despre aceastã ocrotire miraculoasã.

Sf. Hiacint a murit la Cracovia, în anul 1257 la 15 august, sãrbãtoarea Adormirii Maicii Domnului, la vârsta de 74 de ani.

( extras din Pilde Mariane, Pr. Gheorghe Ciuraru, editia I-a, Ed. Serafica, Roman, 2007 )