Pagini

marți, 17 decembrie 2013

Geriatria. Procesul de îmbãtrânire. Bãtrânetea. Fiziologia batranetii ( 4 )

Geriatria. Procesul de îmbãtrânire. Bãtrânetea ( 4 )
Fiziologia batranetii


Aparatul digestiv                                             

Involutia morfo-functionalã este evidentã la diferitele componente ale tractului digestiv.
Functia secretorie a glandelor salivare diminuã, aciditatea gastricã se reduce.
Absorbtia intestinalã este influentatã de deficitele secretorii pancreatice si biliare, de alterarea functionalã a celulei intestinului.
Modificãrile vasculare mezenterice, frecvent intalnite la varstnici, precum si elementele de involutie a multiplelor componente ale procesului de trecere a alimentelor, in cazul nostru a medicamentelor, transportul transmembranã, metabolizarea intracelularã si trecerea in circuitul sangvin, face ca asimilatia sa se reducã semnificativ.
Microbismul intestinal cunoaste o exacerbare a florei de putrefactie.


Aparatul respirator

Reducerea fortei de retractie a elasticitatii determinã modificari ale volumului respirator, ale capacitãtii pulmonare, ale aerului rezidual.
Modificãrile structurale si vasculare influenteazã capacitatea de difuziune alveolarã.


Sistemul imunitar

Sistemul imunitar al varstnicilor suferã modificãri.
Insuficienta “controlului imunologic” asupra acumularii de celule purtatoare de noi antigene, este apreciatã de unii ca o cauzã a procesului de senescentã.


Organele de simt

Se afirmã, si pe bunã dreptate, cã “ochiul poate fi mai batran sau mai tanar decat varsta cronologica”.
Tulburarile de acomodare, uscaciunea si opacifierea cristalinului, depigmentarea irisului, diminuarea reflexelor corneene sunt aspecte fiziologice ale ochiului varstnic.
Pleoapele se rideazã si pot avea pete pigmentare, conjunctivele se subtiaza si sunt mai friabile.
Creste lãcrimarea.
Luciul si transparenta corneei diminuã si ele.
Frecvent apare un inel albastru la marginea corneei, asa-numitul gerontoxon.
Cristalinul suferã modificari caracteristice, cu trecerea anilor tinzand sa formeze cataracta.
O data cu inaintarea in varsta, se noteaza o diminuare progresiva a acuitatii auditive.
Involutia fiziologica este frecvent accentuata de influenta nociva a diversilor factori : zgomot, catar orofaringian.
Este necesara testarea sensibilitatii auditive la persoanele varstnice, “care au trait intr-un mediu de liniste”.


Profilul psihologic al varstnicului

Psihologia batranului are anumite particularitati, care pot fi observate nu numai in sfera functiilor psihice elementare.
Studiul analitic al functiilor intelectuale aratã o scadere a memoriei pentru datele recente.
Cu toate acestea, posibilitatile de sinteza ale varstnicului, ca urmare a experientei si antrenamentului, se pot mentine.
Atentia, concentratia suferã de asemenea de pe urma imbatranirii.

In sfera instinctelor asistãm la manifestari diferentiate, legate de sex.
Astfel, manifestarile sexuale ale femeii varstnice sunt deosebite de cele ale barbatului aflat in aceeasi etapa a vietii, fiind marcate si de o importanta notã individualã.
La barbati, deficitul sexual se instaleaza lent si afecteaza mai mult potenta, decat apetitul sexual.
Factorii psihologici, sociali si asocierea cu boli cronice joacã un rol important.
La femei, comportamentul sexual este net influentat de factori psihologici si sociali.
Declinul sexual este revendicat mai mult de barbati, in timp ce femeile manifestã fata de aceasta stare, o atitudine ambiguã.

O datã cu trecerea anilor, se mai semnaleaza si o crestere a instinctului de alimentare.
Pe de alta parte, existã gerontopsihologi care vorbesc de “instinctul mortii”, in sensul unor preocupari exagerate fata de moarte.
Intr-un cuvant, aceste doua cresteri instinctuale vorbesc deschis despre accentuarea instinctului de conservare la varstnici.

Semnalãm si complexitatea modificarilor care apar in sfera afectivã, in psihicul celor ce traverseaza aceasta ultimã etapã a vietii.
Personalitatea individului se dovedeste rezistentã la scurgerea anilor, pãrând sa nu sufere modificari.
Sunt binecunoscute labilitatea afectiva a varstnicului, hiperemotivitatea si impresionabilitatea lui.
Adesea, batranetea se insoteste de o stare depresiva, cu tendintã de izolare si singuratate.
Frecvent, in clinica geriatricã, tulburari somatice pot imprumuta masca psihicã, dupa cum si o stare depresivã se poate asocia cu fenomene somatice.
Depresiunea la batran comportã un diagnostic atent, o evaluare riguroasã a multiplelor situatii somato-psihice, care pot sa determine o modificare a tonusului psihic.
In sfera afectiva a varstnicilor, atitudinea fata de pensionare si batranete joacã un mare rol.
Pensionarea si batranetea sunt asociate cu inutilitatea, mizeria si singuratatea.
Sentimentul de izolare sociala, de abandonare a profesiunii accentueazã imbatranirea psihologica.
Unii clinicieni au si denumit aceasta stare “boala pensionarii”.
Pensionarea si batranetea trebuie pregatite si efectele lor prevenite.
Trebuie invinse rigiditatea varstnicului, dificultatea de adaptare la noua situatie creatã.
Atitudinea “criticã” fata de o situatie nou creatã, poate sa insemne insa si vigoare psihica, suplete in gandire, o bunã adaptabilitate.
Complexitatea, variabilitatea si asincronismul functiilor psihice schiteaza profilul psihologic al varstnicului.
Tendinta la egocentrism, conservatorismul, “caricaturizarea” unor trasaturi ale personalitatii, lentoarea unor functii de cunoastere pledeaza pentru conturarea unor tipuri de imbatranire psihologica.
Definirea profilului psihologic al batranului necesitã in continuare observatii si studii psihometrice, urmarite pas cu pas, asupra unor persoane cu imbatranire psihica si somatica normala.

Adaptabilitatea organismului scade cu varsta

Dificultatea adaptarii, ca urmare a defectelor de reglare, control, integrare, transmitere, receptie, reactie, a modificarilor celulare si tisulare, creste susceptibilitatea la stresuri si mecanismele fiziologice se transformã cu usurinta in numeroase si diverse procese patologice.
Pe fondul acestei capacitati de aparare scazuta, incidenta bolilor creste.
Actiunea unui agent stresant, care la adult poate determina un raspuns optimal, la batran se poate solda cu efecte ireversibile.
Eficienta mecanismelor de adaptare se coreleaza cu insasi existenta individului.



( Extras din Medicina pentru Familie sub redactia Prof.dr.Marin Voiculescu, membru corespondent al Academiei R.S.R., Autori : Acad.prof.dr. Ana Aslan, dr.Bungetianu, farm. O.Bojor, [...] prof.dr.M.Voiculescu, Ed. Medicalã, Bucuresti, 1986 )


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu