Pagini

marți, 21 octombrie 2014

Statutul persoanelor care fac parte din minoritãti ( Protectia Drepturilor Omului in Dreptul International Contemporan ) ( 4 )

Statutul persoanelor care fac parte din minoritãti ( Protectia Drepturilor Omului in Dreptul International Contemporan ) ( 4 )


( 5 ) In acest context, mentionãm si o serie de Tratate bilaterale, incheiate in ultimul deceniu al secolului XX, care contin prevederi detaliate, referitoare la persoanele care fac parte din minoritati ( Tratatul de buna vecinatate si colaborare prieteneasca germano-polon din 18 Iunie 1991, Tratatul polono-ucrainean din 1992 privind buna vecinatate, relatiile de prietenie si colaborare, Tratatul româno-german din 1992 privind cooperarea prieteneasca si parteneriatul in Europa, Tratatul ungaro-slovac din 1995 asupra bunei vecinatati si cooperarii prietenesti, Tratatul româno-ungar din 1996, de intelegere, cooperare si buna vecinatate, Tratatul româno-ucrainean din 1997 privind relatiile de buna vecinatate si cooperare.
Aceste tratate cuprind prevederi detaliate, referitoare la drepturile persoanelor care fac parte din minoritatile in cauza,
  1. de a exprima, a pastra si dezvolta liber, individual sau in comun cu alti membri ai grupului lor, identitatea lor etnica, culturala, lingvistica si religioasa, la adapost de orice incercare de a fi asimilate impotriva vointei lor ;
  2. de a folosi limba materna in viata particulara si in public, a face schimb de informatii si a avea acces la acestea in limba materna ;
  3. de a infiinta si intretine institutii, organizatii sau asociatii de educatie, cultura si religie, care pot solicita contributii voluntare si sprijin public, in conformitate cu legislatia Statului ;
  4. de a declara si exercita religia proprie ;
  5. de a stabili si cultiva contacte nestingherite, in tarã si in strainatate, cu persoane cu care au in comun originea etnicã sau nationalã, mostenirea culturala, ori credinta religioasa.

In ansamblu, aceste Tratate reiau prevederile documentelor adoptate in plan european, adaugand o serie de elemente specifice ; Tratatele româno-ungar si româno-ucrainean sunt strâns legate in continutul lor, de Conventia-cadru adoptatã in 1994 de Consiliul Europei.
Ele acordã mare însemnãtate respectãrii mostenirii culturale si istorice a minoritatilor nationale, participarii persoanelor respective la viata publica, in esenta, mentinerii identitatii lor, dar cu respectarea legii nationale si a drepturilor celorlalte persoane ; unele din ele prevad si mecanisme de cooperare ale Statelor parti, pentru a urmari si promova respectarea lor.
Aceste prevederi sunt plasate in cadrul unor Tratate care confirmã frontierele existente, principii si norme ale relatiilor de buna vecinãtate si cooperare ; ele se înscriu astfel, in contextul mai alerg al unor relatii internationale bazate pe încredere si cooperare, pe respectarea normelor democratice, iar in plan intern, pe normele Statului de Drept, din care trebuie excluse vechile abordari de cultivare a invrajbirii intre minoritati si majoritati, a animozitatilor si confruntarii, asigurand o abordare armonioasa a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor care fac parte din minoritati, cu interesele generale ale societatii.


Extras din manualul de Drept “Protectia Drepturilor OMULUI in Dreptul International Contemporan”, profesor dr. Ion Diaconu, Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Drept si Administratie Publica Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu