Pagini

marți, 14 iunie 2016

Le Moulin À Vent, Le Français par La Méthode Directe Premier Livre, page 79, Robin & Bergeaud, Hachette

Le Moulin À Vent, Le Français par La Méthode Directe Premier Livre, page 79, Robin & Bergeaud, Hachette


Le Français par La Méthode Directe Premier Livre, Robin & Bergeaud, Hachette, est un livre de ma mère, que sa cousine germaine, Catéla ( Ecaterina / Catherine ) ( ENACHE )-STOIAN lui avait offert, je n’étais pas née, maman aimait le français. Ecaterina Enache-Stoian était la fille de « oncle Ticã » et « tanti Milica », oncle Ticã Enache était l’un des frères de ma grand-mère maternelle Ioana ( ou Jeana ) Enache-Mardale. Ecaterina ou Catela Enache a épousé Florin STOIAN, ensemble les conjoints ont vécu et/ou voyagé de nombreuses années à l’étranger, surtout aux États-Unis, mais aussi en France, en Allemagne, et dans d’autres pays que maman connaissait le mieux, je ne m’en souviens pas très bien. Florin Stoian avait fait ses études à L’Académie des Sciences Économiques ( A.S.E. ) de Bucarest et par la suite a été l’attaché commercial de l’Ambassade de la Roumanie aux Etas-Unis plusieurs années. Il a terminé sa vie dans un fauteuil roulant, soigné pendant des années, par Catéla, sa femme, souffrant de la maladie de Parkinson, il est décédé dans les années 2000. Florin Stoian a été le seul ami du général Pacepa, l’ancien directeur de la Direction des Renseignements Extérieurs de la Roumanie (D.I.E., Directia de Informatii Externe) de la Sécuritate roumaine, lequel a fui aux Etats-Unis en 1978.


{

Le Moulin À Vent

Joli moulin à vent
Planté sur la colline,
Vers le soleil levant,

Fais-nous farine fine
Pour que le pain soit blanc,
Joli moulin à vent.

Joli moulin à vent,
Sois, au meunier, fidèle,
Ne chôme pas souvent,

Et que tes grandes ailes
Tournent, tournent gaîment,
Joli moulin à vent !
Manuel général
(Librairie Hachette)


Vocabulaire français-roumain :

Le meunier (substantiv masculin singular) = morarul ;
La meunière (substantiv feminin singular) = morãrita ;
Le moulin à eau = moara de apã
Le moulin = moara ;
Le moulin à vent = moara de vânt ;
(le) moulin (substantiv masculin) = (1) moarã ; (2) râsnitã ; (3) teasc ;
(le) moulinage (substantiv masculin singular) = (1) ( în textile ) rãsucire (mecanicã) a firelor de mãtase ; (2) în sens popular : trãncãnealã ;
Mouliner (verb) = (1) (în textile) : a mulina ; (2) a mãcina, a râsni ; (3) în limbaj popular : a trãncãni, a melita [ a melitza ] ;
(le) moulinet (substantiv masculin singular) = (1) vârtelnitã ; (2) (la pescuit) : mulinetã ;
(le) moulineur (subst.masculin singular) = filator ;
(la) moulineuse (subst.feminin singular) = filatoare ;
(le) moulinier (subst.masculin singular) = filator ;
(la) moulinière (subst.feminin singular) = filatoare ;
(le) moulon (subst.masculin singular) = maldãr, teanc, morman, grãmadã ;
Moult (adverb) = cuvânt învechit, înseamnã : (1) mult ; (2) foarte, intens, tare, extrem ;
Moulu (adjectiv masculin singular) = (1) zdrobit, frânt, rupt de obosealã ; (2) (despre metale) : pulverizat ;
Moulue (adjectiv feminin singular) = (2) zdrobitã, frântã, ruptã de obosealã ;
Le moulage (subst.masculin singular) = (1) (despre metale) turnare ( în tipar ) ; (2) mulare ; (3) mulaj ;
Le moulage (subst.masculin singular) = mãcinare, mãcinat (mãcinatul) ;
(le) moule (subst.masculin singular) =  (1) scoicã ; (2) în sens figurat : bleg, nãtãrãu ;
Le moule d’étang = scoica de baltã ;
Le moule de rivière = scoica de râu ;
Le moule aux perles = scoica perlierã ;
Moulé (adjectiv masculin singular) = (1) mulat ; turnat, tipãrit ; (2) în expresia, în sens figurat : Bien moulé = bine fãcut, bine proportionat ;
Mouler (verb tranzitiv) = (1) a mula ; (2) a face un mulaj ; (3) in sens figurat : a modela ; (verb reflexiv) = se mouler = a se mula ; (2) in sens figurat : a se lua dupã, a imita ; a se conforma ;
Planté (adjectiv masculin singular) = (1) plantat, sãdit ; (2) înfipt ; mai poate însemna : plasat, situat ;
Planter (verb) = (1) a planta, a sãdi, a rãsãdi ; (2) a înfige, a bãga ;
se planter (verb reflexiv) = In sens figurat, familiar: a se planta, a se posta, a se protãpi (undeva, in fata a ceva, cuiva) ;
Cu prepozitia “devant” : se planter devant = a se posta, a se protãpi (în fata...) ;
la colline = colina, colnic, delusorul ;
vers = cãtre, înspre, spre ;
le soleil = soarele ;
le soleil levant = soare-rãsare ;
le levant = rãsãritul, Estul, Orientul ;
levant (adjectiv masculin singular) = care rãsare, care se ridicã ;
levante (adjectiv feminin singular) = care rãsare, care se ridicã ;
Vers le soleil levant = spre soare-rãsare ;    
Levantin (adjectiv masculin singular) = (1) levantin, din Levant ; (2) le levantin (subst.masculin singular) = levent(ul) ;
Levantine (adjectiv feminin singular) = levantinã, din Levant ;
Le Levantin / La Levantine (subst.masculin/feminin singular) = levantin, locuitor din Levant ;
Levé (adjectiv masculin singular) / levée (adjectiv feminin singular) = (1) ridicat(ã) ; (2) în Expresia : « voter par assis et par levant » = a vota prin ridicare în picioare ;
In expresiile : tête levée = cu capul sus, cu hotãrâre ;

Au pied levant = pe nepusã masã  [ cf.Dictionarului Francez-Român, Editura  STIINTIFICA, Bucuresti, 1967 ;

Au pied levé (locutiune) = à l’improviste, sans préparation ; [ potrivit dictionarului explicativ al limbii franceze Dictionnaire Hachette, Paris, 2003 ];
La levée (substantiv feminin singular) = (1) ridicare(a) ; JURIDIC : în expresia : la levée des scellés = ridicarea sechestrului ;
In sens figurat : la levée de la séance = ridicarea sedintei ; (2) percepere a impozitelor ; (3) in constructii : rambleu, dig ; (4) in Botanicã : încoltire ; (5) in limbaj militar si in expresie : la levée du siège = încetarea asediului ;
La levée des troupes = înrolare(a) ; recrutare ;

Le/ lève-glace (substantiv masculin singular) = (despre automobile) : mecanism de ridicare a geamurilor ; *Notã : cf. Dictionarului Francez-Român, Editura  STIINTIFICA, Bucuresti, 1967, substantivul « le lève-glace » este invariabil ! In realitate, NU este invariabil si urmeaza regulile de formare a pluralului substantivelor compuse !

le lève-glace (singular) = les lève-glaces (plural)
le lévirat = lege la vechii evrei ;
lever (verb) = a ridica ; a înãlta ;
se lever (verb) = a se ridica in picioare ; a se scula ; a se scula din pat ; a se porni (despre vânt) ; a rãsãri (despre soare) ; a se umfla (despre mare) ;  a se face ziuã (despre ziuã) ;
Verbele “lever”, “se lever” au si alte sensuri, dar nu le voi epuiza acum si aici ;
Le lever (substantiv masculin singular) = sculare(a), sculat(ul), ridicare(a) ;
Le lever du soleil = Rãsãritul soarelui ;
Le lever du roi = ceremonialul scularii de dimineata a regilor Frantei ;
Le leveur (masculin) ; la leveuse (feminin) = în Poligrafie : zetar [ zetzar ], culegãtor (de litere) ;
Le lévite = levitul, preot la vechii evrei ( ! De fapt trebuie citit in Biblie, levitii erau un fel de auxiliari, de ajutoare ale preotilor, sensul cel mai exact il dã Biblia ) ;
La lèvre (substantiv feminin singular) = buza ;
Les lèvres = buzele ;
Les lèvres ( substantiv feminin plural ) = marginile ;
Lévreux / lévreuse (adjectiv masculin/feminin singular) = buzat / buzatã ;
La levrette = ogarcã ; ogarca ;
Levretté (adjectiv masculin singular) = cu burta suptã ca un ogar ;
Levrettée (adjectiv feminin singular) = cu burta suptã ca un ogar ;
Le levron / la levronne (subst.masculin/feminin singular) = pui de ogar ;
Le lévrier (subst.masculin singular) = (1) ogar(ul) ; (2) in sens figurat : copoi(ul) ;
Le lévrier (ogarul) vâneazã (chasse) le lièvre (iepurele) ;
Le lièvre = iepure(le) ;
La levriche (subst.feminin singular) = ogarcã tânãrã ;
Levretter (verb)  =  (1) (despre iepuroaice) : a pui ; (2) a vâna iepuri ; (3) în constructii : a tencui ;
la levrette (subst.feminin singular) = rindea folositã în constructii ;
le levretteur / la  levretteuse  (subst.masculin/feminin singular) = (1) crescãtor de ogari ; (2) vânãtor cu ogari ;
lévrauder (verb) = a hãrtui ;
le lévraut (subst.masculin singular) = vãtui (în Zoologie) : vãtui, ied sau pui de iepure pânã la un an ;
le levier (subst.masculin singular) = levierul, ranga, pârghia ;
la levure (subst.feminin singular) = (1) maia ; (2) drojdie ; (3) (in Botanicã) : drojdie
levurer (verb) = a pune la fermentat ;
le levain (subst.masculin singular) = (1) drojdie, plãmadã, plãmãdealã ; (2) in sens figurat : germene ; (3) (în Botanicã) : drojdie ;
leurrer (verb) = (1)  a momi, a amãgi, a însela ; (2) se leurrer (verb reflexiv) = a se amgãgi cu iluzii, a se iluziona ;
le leurre (subst.masculin singular) = (1) momealã, amãgealã ; (2) (la pescuit) : nãlucã ;
leurs (adjectiv posesiv) = (ale) lor  [ mai multe obiecte posedate;
exemplu : leurs maisons = casele lor ; leurs voitures = masinile lor ; leurs cahiers = caietele lor ;
leur (adjectiv posesiv) = (a) lor [ un singur obiect posedat ] ;
exemplu : leur maison = casa lor ; leur voiture = masina lor ; leur cahier = caietul lor ;
les leurs (pronume posesiv) = ai lor, ale lor ;
le levage (subst.masculin singular) = (1) ridicat(ul), ridicare(a) ; (2) crestere [ cresterea aluatului ] ; (3) prelevare [ a impozitelor ] ;
fais-nous = fã-ne ( ! ) ;
faire (verb) = a face ;
tu fais = tu faci ;
fais = fã ( ! ) ;
la farine = fãina ;
fine (adjectiv feminin singular) = finã ;
pour que = pentru ca ;
le pain = pâinea ;
soit = sã fie ;
pour que le pain soit blanc = pentru ca pâinea sã fie albã ;
blanc (adjectiv masculin singular) = alb ;
sur (prepozitie) = pe ;
joli (adjectiv masculin singular) = drãgut ;
sois = fii, sã fii ; sã-i fii ;
Drãgutã moarã de vânt, sã-i fii credincioasã morarului,
le meunier = morarul ;
au meunier = morarului ;
fidèle (adjectiv masculin+feminin singular) = fidel(ã), credincios(oasã) ;
chômer (verb) = a soma ;
ne chôme pas = nu soma ( ! ) ;
souvent = des, adesea, deseori ;
et = si ;
grand (adjectiv masculin singular) = mare ;
grande (adjectiv feminin singular) = mare ;
grandes = mari (adjectiv feminin plural ) ;
tes grandes ailes = aripile tale mari ;
tes ailes = aripile tale ;
tourner = a se învârti ; a învârti, a (se) roti, a întoarce, a suci ; a se schimba (norocul, sansa) ; a lua o întorsãturã ; ...
Verbul “tourner” are multe sensuri pe care nu le voi epuiza acum si aici ;
gaîment (adverb) = voios, cu veselie ;
gaiement (adverb) = voios, cu veselie ;
gaiement = gaîment ;
gai / gaie (adjectiv masculin / feminin singular) : (1) vesel, voios, jovial ; (2) plãcut, agreabil ; (3) putin/usor ametit de bãuturã ;
la gaieté (subst.feminin singular) = veselie, voiosie ; jovialitate, bunã dispozitie ;
une aile, l’aile (subst.feminin singular) = o aripã, aripa ;
(une) aile de moulin = (o) aripã de moarã ;
aile = ca termen militar : aripã, flanc, margine, capãt ;
aile = în Aviatie : palã (de elice) ;
aile = în sens figurat : avânt, însufletire ;
aile = în Anatomie : in expresie : l’aile du nez = aripa nasului, adicã peretele lateral al nãrilor ;
les ailes d’un chapeau = aripile, adicã borurile unei pãlãrii ;
ailé / ailée (adjectiv masculin / feminin singular) : cu aripi, înaripat ;
une ailette, l’ailette (subst.feminin singular) : o aripioarã, aripioara ;
le son  = ( în agriculturã, termen agricol) :  tãrâte ;
le pain = pâinea ;
le pain d’épice = turta dulce ;
le pain = masse de matière qui a une forme allongée = masã de materie care are o formã alungitã, lungã : de exemplu, spunem :
pain de sucre, = o bucatã de zahãr de formã alungitã [ o paine de zahar ] ;
pain de savon, = o bucatã de sãpun de formã alungitã [ o paine de sapun ];
le sarrasin (subst.masculin singular) = în Botanicã : hriscã ;
le pain bis = pâinea a cãrei fãinã contine încã/si tãrâtele ;
(le) pain bis = pain dont la farine contient encore le son ;
(le) pain noir = pain fait avec la farine de sarrasin = pâine fãcutã cu fãinã de hriscã ;
(le) pain viennois = pain dont la pâte contient un peu de lait = pâine a cãrei cocã contine putin lapte ;
(le) pain complet = pain où entrent  de la farine brute et du petit son ;
Pain de Gênes = gâteau à base d’œufs, de sucre, de farine et d’amandes = prãjiturã fãcutã din ouã, zahãr, fãinã si migdale ;
Le lait = lapte(le) ;
Une amande, l’amande = o migdalã, migdala ;
entrer = a intra ;                                                                                                        
où = unde, în care ;
le sucre = zahãrul ;
un œuf = un ou ;
l’œuf = oul ;
des œufs = (niste) ouã ;
les œufs = ouãle ;
Cum pronunt ?
(l’) œuf (subst.masculin singular) = se pronuntã, se citeste : [ œuf ], se pronuntã litera « f », ultima literã se aude ;
(les) œufs (subst.masculin plural) = se pronuntã, se citeste : [ œu ], NU se pronuntã, NU se citeste ultima literã « f » ;

{

Extrait du livre Le Français Par La Méthode Directe Premier Livre, C. ROBIN et C. BERGEAUD Professeurs de français à Istanbul, Librairie Hachette, ( Paris ) – c’est un vieux livre, assez abîmé, sur lequel la date de la parution, vu que des pages du livre manquent, n’est pas visible.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu