constantine une belle ville algerienne

https://www.youtube.com/watch?v=U8q9POZLVCc&ebc=ANyPxKpkcZOwdt0RpcILt5HXgTr_bWAPYc4ZLn0ZcD2vzdK0oN9piryDpbQ5dOnnQXBjur0F_XtIRQ77o1cluAUbnen8BVn-KQ

Tr : Salut! Mes bonnes Soeurs 1972-1976, RDC, Constantine, 28 februarie 2016

Tr : Salut! Mes bonnes Soeurs 1972-1976, RDC, Constantine, 28 februarie 2016

Objet :	Tr : Salut! Mes bonnes Soeurs 1972-1976, RDC, Constantine
De :	Olivia Marcov ( ...)
À :	.........
Cc :	.........
Date :	Dimanche 28 février 2016 15h05

olivia

Le Dimanche 28 février 2016 14h49, Olivia Marcov <...> a écrit :

Salut ! Bonjour à tous !

Ci-dessous mes photos de l'Ecole Catholique de la Doctrine Chretienne à Constantine en Algérie, avec Mes bonnes Sœurs : Dominique, ma maîtresse  d'école, Sr Renée, Sr Octavie, Sr Georges, Sr Marie-Lucie, Sr Suzanne et, je crois Sr Marie : 1972-1976 

Pendant ces années nous étions une communauté de Roumains en Algérie, à Constantine, mais il y avait aussi des Bulgares, des Tchèques, des Slovaques, des Hongrois, ainsi que d'autres d'autres pays.

Mon père est parti le premier, ensuite, quelques mois plus tard, maman et moi nous sommes arrivées à Constantine, une fois que mon père avait obtenu un appartement, car au début il a habité je crois dans un foyer universitaire, tout seul, sans nous.

Nous étions en 1972 et, dans l'avion qui prenait son vol depuis l'aéroport de Bucarest, mon père a fait la connaissance de deux autres Roumains : c'étaient M.Silviu CRACIUNAS et M.Vasile SERBAN de Bucarest, qui sont partis travailler en Algérie, comme mon père, sous un contrat conclu avec l'Universite des Sciences de Constantine qui avait un bâtiment nouveau et moderne.

Bien sûr, la Roumanie comme les autres pays du camp communiste avaient conclu des Accords avec les pays du Maghreb, notamment avec  l'Algerie, le Maroc.

Nous étions la République Socialiste ( de la ) Roumanie à l'époque, ou la R.S.R.

Petrutu Craciunas est un des enfants des Roumains de la communauté roumaine de Constantine de l'époque, il est le fils de Petru Craciunas, le frère de Silviu CRACIUNAS.

Il se trouve que, à Bucarest nous étions voisins avec la famille SERBAN, nous habitons, aujourd'hui encore, dans le même quartier de Drumul Taberei, du secteur 6, de Bucarest, Roumanie.

A Constantine nous habitions dans le quartier Sonnatiba Bellevue, bâtiment A 1, étage 3, app.127, cage 1, et la famille Monsieur Vasile SERBAN, Mme Ileana SERBAN et leurs deux enfants de mon âge, Manuela et Radu SERBAN habitaient au 2ème étage.

Petrutu Craciunas mon ami d'enfance, et ses parents Aurora ( sa maman ) et Petru CRACIUNAS son père, habitaient pas loin de chez nous, ainsi que la famille Maria ( ou encore Marioara ) Craciunas et son mari Silviu CRACIUNAS qui étaient très jeunes encore, plus jeunes que mes parents et n'avaient pas d'enfants, leurs enfants ( Irina CRACIUNAS et son frère Silviu CRACIUNAS ) sont nés quelques années plus tard, en Roumanie.

Néanmoins nous sommes restés amis, et la famille Maria et Silviu Craciunas habitaient à Bucarest pas loin de chez nous aussi, en fait depuis leurs fenêtres du 9ème étage de leur immeuble ( leur bloc ) de Bucarest, du quartier Drumul Taberei, ils pouvaint voir notre et dans notre balcon du 2 ème étage de la rue Drumul Taberei no 57, bloc R 4, secteur 6 Bucarest.

Quelques années plus tard, la famille Maria et Silviu Craciunas se sont établis à Sibiu, une autre ville de la Roumanie, mais ont gardé leur appartement de Bucarest, celui dans lequel ils avaient emmenagé dans le quartier de Floreasca, dans le secteur 2 je crois, de Bucarest, Floreasca est dans le secteur 2 ( ? )

Petrutu Craciunas et ses parents ont vécu en Moldavie, à Jassy ( Iasi en roumain ), je crois, ensuite Petrutu s'est marié avec Mihaela, la fille d'un prêtre roumain orthodoxe, ensemble ils ont une fille, Stéphanie, et Petrutu a aussi un frère qui s'appelle Mitrutu.

Depuis maintenant, de nombreuses années, Petrutu, ses parents, sa femme, vivent au Canada, à Laval.

Ici, au Canada, ils ont rencontré un monsieur de la Roumanie, un Roumain d'origine allemande ou germanique, du village roumain de Déta, dans la région d'Arad en Roumanie ( dans l'Ouest du pays ) ( alors que la Moldavie se trouve dans le Nord-Est de la Roumanie ), car Petrutu et ses parents sont originaires de Déta, dans L'Ouest de la Roumanie. Ce monsieur roumain de Déta, de la Roumanie qui vivait depuis de nombreuses années au Canada est le père de Peter-Jacob HEHN, l'ami de Petrutu Craciunas.

Sur les photos, car je n'en ai pas d'autres malheureusement, nous n'étions pas à l'époque des "selfies", dans les années '70, ci-jointes, Petrutu CRACIUNAS m'avait envoyé du Canada lorsque j'étais étudiante à la faculté de Droit, en 2007 ? je crois, quand j'ai retrouvé Petrut, quelques photos prises par ses parents à Constantine - mes parents n'ont jamais pris de photos dans les années passées  à Constantine ! - Petrutu m'a montré l'immeuble ou le bloc où ils ont habité, la vue de la ville de Constantine, Petrutu au bord de la mer Méditérranée en Algérie, seul, il a l'air d'une fille, il était si sage si obéissant !, ensuite  ses parents, Aurora et Petru CRACIUNAS au bord de la mer Méditérranée.

Mais j'ai quelques photos de mon Pensionnat de la Doctrine Chrétienne, de mon école, ce sont des photos blanc et noir que maman a de mon école des Soeurs, des photos de leurs archives, et des photos prises en Juillet 1976 le dernier jour d'école, c'était, ce fut vraiment le dernier jour du Pensionnat, de son existence, car aussitôt après les Sœurs ont dû fermer pour toujours le Pensionnat et l'école et clôturer leur  Mission de la Doctrine Chrétienne en Algérie et se rapatrier en France, à Gap notamment.

Mes parents et moi nous avons conduit les Sœurs à l'aéroport de Constantine.

Les photos couleurs sont prises par le père de Corina Resl ( Reslova ), il a été inspiré de venir ce jour-là à l'école et nous prendre toutes en photos, car ce sont les seules photos que j'aie.

Corina était Tchèque, mon amie, et nous étions assises dans le même banc à l'école dans la salle de classe, son père était médecin, il soignait les maladies infectieuses, contagieuses le docteur Jaroslav Resl.

Corina est morte en juin 1986, quelques mois seulement avant son anniversaire ( pour ses 18 ans elle envisageait une grande fête en octobre 1986 ).

La famille Marcela et Jaroslav Resl habitaient à Rhaunen en Allemagne Fédérale, ils ne sont pas retournés en Tchécoslovaquie communiste à la fin de leur contrat de travail en Algérie à Constantine dans les années '70.

Sur les photos Corina est en robe blanche et moi en robe jaune.

Nous n'avons jamais connu la cause du décès de Corina ou Corinne ou Corinku, je leur ai écrit une lettre en 1990 après la révolution du 22 décembre 1989 de Roumanie, donc après la chute du communisme, mais la Poste allemande a retourné ma lettre avec la mention sur le tampon de la Poste qu'ils avaient déménagé, depuis, aucune nouvelle des parents de Corinne Resl.

Maman a entretenu une petite correspondance avec ma Sr Dominique mais pour quelque temps seulement, nous étions avant 1989, et moi j'ai commencé à leur écrire à Gap en janvier 1990, ou au début  de l'année 1990 en tout cas.

Nous sommes rentrés à Bucarest en septembre 1976.

En 1991 je me trouvais pour un séjour de 2 mois, chez Anne Marie Scotto la nièce de Sr Dominique à Enghien les bains ( à 8,5 KM N,  de Paris ) et, un dimanche, pour la première fois depuis juillet 1976 J 'AI PU ENTENDRE LA VOIX DE MA SR DOMINIQUE AU TELEPHONE, la même voix, j'ai senti les larmes aux yeux, la même voix, inaltérée de ma maîtresse, claire, qui prononçait parfaitement, les Soeurs de la Doctrine Chrétienne avaient toutes, une si bonne et belle diction !

En juin 1986, depuis la France, Les Soeurs de la Doctrine Chrétienne ont cherché à avoir des nouvelles de Marcela et Jaroslav Resl, mais leur lettre a été retournée !

olivia

Adoration, Baby Jesus, My French Catholic School, Constantine, Algeria (1972-1976). Adoratie, Petit Jésus, Scoala mea Catolica Franceza, Constantine, Algeria. November 24, 2014

Adoration, Baby Jesus, My French Catholic School, Constantine, Algeria (1972-1976). Adoratie, Petit Jésus, Scoala mea Catolica Franceza, Constantine, Algeria. November 24, 2014

https://www.facebook.com/oliviamaria.marcov       

3:28 pm

De asemenea la scoala catolica, in primul rand, da, si clima era formidabila, o clima delicioasa, era cald, era soare, erau flori, Fecioara Maria, Petit Jésus erau inconjurati de flori, de trandafiri, de soare, dar si pe penumbra, racoarea binefacatoare din capela scolii noastre.
Era un colt de Rai scoala noastra catolica franceza din Constantine.
Ei bine niciodata nu te plictiseai.
Vreau sa spun ca multi oameni au ca singura, aproape singura preocupare in viata lor sa isi cumpere haine, cat mai multe haine si scumpe.
Maicile, Surorile noastre erau in fiecare zi in haina sau rochia ( asa spun eu rochia, nu stiu cum sa o numesc ) lor de culoare gri, in special, sau si neagra, si era ca si cum eram imbracate altfel in fiecare zi, pentru ca erau imbracate in Dragoste si Iubire, in liniste si calm si respect si intelegere, iar Soeur Dominique, era parca desprinsa din cuvintele Bibliei, cand Isus spune "Fiti blanzi si smeriti cu inima", Sr Dominique avea o voce blanda, calma, linistitoare, desi ferma cand era necesar la clasa, cand era necesar, insa niciodata nu simteai in tonul vocii ei nici constrangere, nici autoritate, nici ordin, nici "fiti atenti, ca trebuie, aveti obligatia sa invatati, pricepeti ? "
Nimic din toate acestea.
La scoala, invatatoarele in Romania acelor ani, si azi nu stiu cum mai este, nu mai merg in scoala primara, erau totusi autoritate in tonul vocii, parca ordonau, comandau, iti cereau prin tonul vocii atentie si liniste si chiar sa si intelegi.
Dar la scoala catolica nu era asa deloc, era cu totul altceva.
Soeur Dominique explica cu bucurie, desi serioasa, literele, silabele, pronuntia, propozitiile, frazele, partile de propozitie, de vorbire, adunarea, scaderea, era asa linistita si simpla ! Doamne, era asa simpla si fireasca, era fireasca !
Azi as spune ca, privind in urma la ceea ce am vazut in Romania, Sr Dominique era supranaturala !
Nu eram niciodata plictisite.
Am citit- acum nu vreau sa spun sau sa scriu ce am simtit sau simt eu, ci ceea ce am citit despre alti oameni - am citit prin urmare, ca preoti, oameni, sfinti, CAND SI DUPA ce spun, celebreaza, rostesc, rugaciuni, Sfanta Liturghie, dupa ce fac Adoratie, - in mare, dupa ce se roaga, se simt ( unii dintre ei ) fericiti, bucurosi, linistiti, unii spun ca au asa o bucurie supranaturala in inima. Si eu cred ca asa este. Asa este. Da.
Insa noi la scoala avea o fericire simpla si vie, autentica, in inima si in suflet in fiecare zi, si inainte de scoala si dupa ce mergeam acasa in familia noastra la parinti si tot timpul.
As spune ca eram intr-o stare de gratie, de har, permanenta si vie, autentica si cat de simpla Doamne !
Privind inapoi, peste ani si ani, si dupa ce in Romania am trecut prin atatea probleme de viata si evenimente politice, istorice ( Revolutia Romana din 1989 ), pentru ca Romania e adanc politizata si ideologizata, pot spune, privind in urma :
"ISUS NE-A IUBIT ATAT DE MULT pe noi elevele Scolii catolice franceze !"

Top of Form

Congregatia Doctrina Crestina, asa cum am spus, avea in centrul ei invatatura, si cum se spune azi, educatia.
Bun.
Dar, in ce priveste spiritualitatea, Congregatia Doctrina Crestina il avea in centrul ei pe PETIT JESUS, adica pe Pruncusorul Isus.
Si era cu multa intelepciune aleasa aceasta spiritualitate.
Ce poate fi mai nimerit pentru copiii de varsta scolara, decat sa Il cunoasca pe un alt Copil, unul special, Copilasul cel mai Bun care ii iubeste pe toti copiii si chiar pe toti oamenii ?

Top of Form

Cand mergi la Biserica il cauti pe Isus, pe Dumnezeu, pe Maica Domnului o cauti cu Pruncul, ii cauti si pe sfinti.
Isus a mers si s-a dus si a cautat, oriunde s-a dus, oameni capabili de Iubire.
Pentru un om capabil de iubire te poti duce.
Poti cauta si e bine, prezenta oamenilor capabili de iubire.
Dar mergi la Biserica pentru ca vrei sa fii cu Isus.
Chiar daca acolo sunt si alti oameni care vin ca si tine in acelasi scop.

Top of Form

De aceea invatamantul la Maici a fost mai mult si de fapt nu a fost numai invatamant sau educatie cum se numeste astazi, a fost si dragoste. Maicile ne transmiteau si ne iubeau cu Dragostea lui Petit Jésus.
Congregatia Doctrina Crestina are in centrul ei Invatamantul, pedagogia, a preda, a invata oamenii si mai ales copiii. La inceput insa cum a luat ea nastere ?
Ei bine in Franta, un preot a remarcat ca exista adulti si mai ales femei, chiar maritate, care iscalesc cu degetul, deci care sunt analfabete.
Omului sa spun asa, i s-a facut mila, sa vezi niste adulti ca nu stiu sa citeasca, sa scrie.
Si atunci la inceput el a infiintat o scoala pentru a-i invatat deopotriva pe adulti si pe copiii de varsta scolara, carte.
La inceput, femeile care au fost alese, recrutate sau care au spus ele ca vor si au fost primite, sa fie invatatoare, erau libere de tot, nu aveau nici macar o haina calugareasca, o uniforma, nimic din toate acestea. Ele erau libere, libere si la propriu nu exista inca niciun fel de manastire sau congregatie in sensul celor de azi.
Apoi, treptat au devenit o Congregatie si au inceput sa poarte o haina.
Haina gri si haina neagra, erau cele 2 randuri de haine purtate de Maicile Catolice Franceze "Doctrina Crestina" in Constantine, Algeria.
Apoi in 1976 toate maicile s-au intors in Franta lor natala, desi erau frantuzoaice, insa unele dintre ele si nu putine, erau lorene sau alsaciene, adica de origine germana.
Invatatoarea mea se numea, de acum stiti, Maica sau Soeur Dominique, ea era pe jumatate spaniola si pe jumatate italiana.
Cu toate insa erau frantuzoaice din Franta, cetateni francezi.
Si de atunci haina gri imi place foarte mult, o ador chiar.
Scoala insasi era frumoasa, parca erai in Paradis.
Clasa avea poze, fotografii cu flori, mai ales trandafiri, in curtea scolii era o grota in fata careia erau ghivece cu flori, fusese multi ani, tot timpul acolo Statuia Fecioarei Maria, scoasa in ultimii ani de functionare a scolii catolice, pentru ca deja algerienii nu mai doreau scoli catolice si scoala era intr-un fel pe ultima ei suta de metri de functionare.
Scoala avea o Capela minunata.
Totul era facut sa fie si era frumos.
La clasa, pe caietul nostru, pe care scriam poezii sau lectia din carte, Surorile ne aplica, Maica Dominique stampile cu papusi, vaporase, flori, si noi le coloram.
Primeam cu toate o stampila, dar parca mai ales cand simteai ca munca ta, ceea ce ai scris, era apreciat, adica ai scris corect, ai caligrafiat frumos etc.
Capela era minunata si avea un vitraliu superb cu Isus Maria si Iosif, Sfanta familie, colorat frumos, intens, viu, precum sunt vitraliile.
Statuile Fecioarei Maria, Sfantului Iosif erau superbe, minunate.
Pe urma, noi fetitele, elevele - erau cateva in clasa, nu se lucra cu clase prea numeroase, desi elevele algeriene erau cu mult mai numeroase, pesemne asa erau "directivele" din ultimii ani - dar noi cele din clasa noastra, daca eram 10 eleve, Soeur Dominique ne conducea in Capela si in fata la Sfantul Altar, mergea cu noi si ne tinea lectia sau invatatura despre credinta chiar acolo unde este Sfantul Altar.
In fata Sfantului Altar.
Acolo se oprea cu noi, ne opream si ea, Sr Dominique ne vorbea, practic ne invata.
Si ne arata concret, "Fecioara Maria", "Sfantul Iosif", "Isus", etc.
Si din acei ani, cred ca mai devotate sunt calugaritele sau calugarii lui Isus si Il iubesc simplu si autentic pe Dumnezeu, pe Maria, pe Iosif, decat preotii.
Preotii au si orgoliu care pe mine ma inspaimanta.
Intri in Biserica.
Cum sa ii explici unui orgolios ?
"VIN LA BISERICA, PENTRU CA VREAU SA FIU CU ISUS, CU MARIA, cu Iosif, cu sfintii, pentru ca vreau sa fiu langa El, langa ei".
Avem nevoie de preoti, dar nu de aere si aroganta si trufie.
Nu asta cautam la Biserica.

Top of Form

Bottom of Form

Desigur pot spune ca "Doctrina Crestina" este un ordin aparte, eu spun aceasta si cu sufletul, cu inima, dar si din convingere si convingerea mea izvoraste din modul in care noi elevele eram tratate, si am fost tratate bine timp de vreo 4 ani aproape in cap.
Pentru ca tu, care esti copil, ai varsta de 5, cinci anisori, numai 5 ani si in fata ta niste femei blande, cu parul alb, complet alb unele, se inclina si se apleaca pentru a ajunge la inaltimea fetei tale, pentru a-ti vorbi, pentru a te privi in ochi, pentru a te asculta cu toata seriozitatea - sa vezi aceasta manifestare, as spune, incredibila de respect, nu iti dau lacrimile, nu simti, nu vezi, nu realizezi o mare diferenta fata chiar de mediul familial ?
Da, unii vor spune, vor cugeta in sinea lor, ceea ce si eu cuget : ok, dar tot parintii te iubesc cel mai mult, desi te mai ating cu vorbele "grele" uneori sau cu palma.
Dar atunci te intrebi asa : uite, Maicile invatatoare puteau sa isi faca "meseria" si atat, de ce sa ne priveasca asa frumos, respectuos pe noi niste fetite mici ?
Era suficient daca predau la tabla si ne invatau sa citim si sa scriem, sa socotim si sa cantam si ce mai era acolo si gata, gata scoala !
Te gandesti altfel : uite la ele in clasa nimeni, nicio eleva nu era nefericita si nemultumita.
Nu te plictiseai la nicio ora de clasa.
Nu era nevoie, e inutil sa mai spun, sa ridice tonul sau sa spuna ceva.
Si atunci te gandesti astfel : parintii acasa nu ar putea sa se comporte la fel cu copiii lor ? Si ar avea copii mai buni si mai ascultatori si care s-ar simti cu adevarat iubiti de parintii lor.

Top of Form

Tot din anii copilariei mele, mi-a placut tinuta simpla, haina simpla, de culoare gri a Maicilor noastre catolice din Congregatia "Doctrina Crestina".
Acestea aveau 2 randuri de haine, sau "uniforma" : o haina, o "rochie" de culoare gri, si alta haina de culoare neagra. Cu putin guler alb la gat eventual.
Ei bine, asa simple cum erau ele, erau pentru noi, elevele, pentru mine cel putin, dragostea, respectul.
Ceea ce te uimea la ele, si mi-am dat seama cel mai bine peste ani, privind inapoi, era faptul ca desi erai un copil care abia mergea in clasa intai, te priveau cu respect.
Era incredibil.
Oricat de mic si de copil erai, simteai, iti dadeai seama, ridicai capul, faceai ochii mari si pe urma simteai ca iti dau lacrimile.
De ce ?
Sa explic de ce.
Cu totii stim ca acasa in familie este bine, ma rog, este bine, dar parintele cand nu esti, sau daca apreciaza ca nu esti cuminte, te mai atinge, cu o vorba, cu o palma chiar.
Orice s-ar spune, palma, atingerea fizica aplicata cu scopul de pedeapsa, umileste profund. Lasa un gust amar si nu il uiti toata viata.
Trebuie in viata ta sa simti, sa intelegi ca nu ai voie sa atingi fizic, in sensul de a lovi, pocni, da o palma, corpul, trupul, fata, oricare parte din trupul omului.
Trebuie sa intelegi sa respecti omul, oamenii, pentru ca NU tu le-ai dat viata, si chiar daca esti mama sau tata, ai nascut si esti femeie, dar nu tu ii dai omului dreptul la viata, si dupa ce nasti, se naste o alta viata, un alt om, distinct de tine, chiar daca ii esti mama sau tata.

Top of Form

Si acum am sa explic ca de aceea mai mult mi-au placut si imi plac, calugarii, mai corect ar fi sa spun calugaritele.
Dar si calugarii.
Am sa explic.
Am vazut, printre altele niste documentare, unul despre calugarite, altul despre calugari.
Desigur sunt multe documentare, dar am "comparat" unul despre viata calugaritelor, femeilor in comunitate, si unul despre viata barbatilor in comunitate.
Ei bine, barbatii, calugarii, ce se spunea despre ei ?
Desigur nu sunt toti barbatii la fel, dar totusi, iata :
In comunitate, la manastire, desigur calugarii se rugau.
Cat timp se rugau, era liniste.
Cand nu se mai rugau si faceau alte activitati si ele necesare, dar nu rugaciunea, incepeau chiar animozitatile intre unii calugari.
In schimb, femeile sunt diferite.
Femeile sunt cele care L-au iubit pe Isus si i-au fost mai aproape decat barbatii.
Chiar daca putem cita cazuri si de barbati devotati lui Isus.
O exceptie printre barbati este IOAN, Apostolul si ucenicul iubit al Domnului si care L-a iubit pe Isus si si-a rezemat capul pe pieptul Lui la Cina cea de Taina si a stat cu Fecioara Maria, Cea Preapura si Preabuna la picioarele Crucii pe care Isus atarna ranit, sfasiat, rastignit de niste biete maimute crude si tampite.
Iremediabil tampite.
Femeile insa, de felul sau, femeile calugarite, acestea fiind si femei chemate de Isus, de Dumnezeu ( si calugarii, barbatii au chemare, sunt chemati de Isus ), femeile sunt linistite, femeile au instinctul matern dezvoltat, chiar daca sunt calugarite si nu ajung mame, biologic vorbind, femeile cu Isus sunt foarte fericite !
Nu inseamna ca nu are fiecare poate si momente de tristete, pentru ca tristetea si ea face parte din noi, totusi femeile, - ma refer la femei in raport cu Dragostea pentru Isus - sunt consecvente.
In fine, nu pot spune ca am cunoscut toate Congregatiile.
Am cunoscut numai Maicile Catolice Franceze care mi-au fost invatatoare, profesoare.
Spre norocul meu, da, se spune ca nu exista noroc, exista Mana lui Dumnezeu, Providenta, ok, dar sa zicem totusi asa, spre "norocul" meu, adica asa a vrut Dumnezeu, cu adevarat nu am putut si nu pot si nu se putea reprosa nimic, dar nimic, nimic, Maicilor Catolice Franceze.
Si de aici, cunoscandu-le pe ele, eu am un respect sincer, autentic, si dragoste pentru femeile calugarite.
Sunt femei care merita respectul, dragostea, admiratia oamenilor.

Top of Form

Bottom of Form

Isus impreuna cu Apostolii si ucenicii Sai mergeau si se aflau tot timpul in mijlocul oamenilor. De fapt, oamenii care veneau sa Il asculte pe Isus si sa ii vindece, erau atat de numerosi incat Isus s-a urcat intr-o barca si din barca, de pe apa adica, a vorbit, a cuvantat oamenilor.
Ei bine si acuma sa ne gandim : Isus mergea pe uscat, pe sol, pe pamant, si predica si vorbea din "mijlocul" apelor, din barca.
De aici, si pana aici, si asa sta scris in Biblie ca facea Isus Cristos pe pamant, deci de aici ce rezulta ? Rezulta oare ca Isus Cristos AVEA PAROHIA LUI ? Rezulta oare ca a atribuit Apostolilor Sai parohii, fiecaruia in parte ?
Nu. Nu. Nu.
Isus este Preotul Suprem.
Isus este Totul.
Domnul meu si Dumnezeul meu.
Tot ce oamenii sunt bun, sunt pentru ca Isus Este.
Ei bine, pe vremea cand Isus vorbea pentru toata lumea si Apostolii Sai la fel, dupa El, si nu aveau parohia lui fiecare, ACEEA ERA IUBIRE SI DRAGOSTE PENTRU ISUS si Dragostea lui Isus pentru oameni.
Cand oamenilor li se atribuie, in zilele noastre, o parohie si ajung intr-un fel "sefi" sau "stapani" pe parohia lor, lucrurile nu mai stau la fel.
Lucrurile sunt total diferite !
Seamana cu Invatatura lui ISUS, predata, spusa, dispensata gratuit pentru toti oamenii, fara deosebire, fara discriminare ?
Omul cand are parohia lui, abia atunci se vede ca omul e om, si daca omul este om !
Nu m-ar mira ca multe parohii sa se afle in competitie, adica preotii intre ei sa se compare.
Maine, poimaine se va face si marketing intr-o sau dintr-o parohie.

Top of Form

Despre Isus si Dragostea pentru Isus : desi noi stim ca exista parohii si organizare administrativ-bisericeasca, si exista, si despre ea scrie in carti.
Deci asta stim.
Insa, sa ne gandim asa : Isus cand a venit pe Pamant si a inceput sa predice, sa se afle printre oameni, sa le vorbeasca, sa ii tamaduiasca de infirmitati, sa ii vindece de boli, sa predice celor invatati si celor simpli ( neinvatati ) si-a "pescuit" sau "recrutat" Apostoli, pe rand. Da ? Da. Si mai departe ce a facut Isus ?
Isus mergea impreuna cu Apostolii si discipolii sai peste tot in tinuturile din care el se tragea ( si invecinate ) si vorbea tuturor la fel de frumos, adica le spunea aceleasi lucruri. ISUS NU A INSTITUIT DIFERENTE, DEOSEBIRI.
Isus nu a avut o predica sau un "discurs" pentru unii intr-un fel, pentru altii, in alt fel !!!!!!!!!
Si oamenii ce au facut ei ?
Oamenii au spus : "Bine. Noi am inteles ce spune Isus. Acum SA NE DESPARTIM, SA INSTITUIM DIFERENTE, DEOSEBIRI."

Top of Form

Creierul, ca sa incerc sa simplific lucrurile, este "alcatuit" din 1. creierul rational si 2. creierul emotional. Ce inseamna aceasta ?
Inseamna ca, ceea ce noi numim Creier este alcatuit din sustanta nervoasa, din celule nervoase, din neuroni. Aceasta substanta nervoasa este organizata, si structurata in anumite formatiuni, "gramajoare" de neuroni care sunt insa neuroni specializati, adica aceste formatiuni nervoase sau "grupulete, gramajoase" de neuroni au o specializare anume, "se ocupa cu ceva anume".
Omul are un creier rational, pentru procesele cognitive, pentru ca omul sa poata rationa, gandi, memora, invata, chiar si pentru a visa, a imagina, a crea, pentru a avea motivatie, vointa, dar omul are si creierul emotional pentru A SIMTI, pentru a se emotiona, pentru a trai si simti EMOTIA, emotii. Emotii sunt si furia, mania, tot ce simti, dar si sentimentele desi acestea sunt trairi pe termen lung, in timp ce emotiile sunt trairi cu o durata mai scurta in general, sentimentele sunt intotdeauna "emotii" pe termen lung, sunt mai profunde, mai adanci si pot dura toata viata, si chiar dureaza in principiu, aceasta caracterizeaza sentimentele, longevitatea lor, constanta lor, permanenta lor.
Dar aceste formatiuni nervoase, cred, se pare, nu la toata lumea functioneaza bine.
Depinde in mod sigur si de ADN-ul fiecarui om.
Ceea ce Dumnezeu a spus acolo in secventele de ADN, in genele acelea, iata, acum cine poate modifica ?
Cum spune Dumnezeu, "Care dintre voi, prin puterea lor, orice ar face, isi poate lungi zilele oricat de putin ? " Raspunsul este "Nimeni nu poate dintre noi". De ce ? Pentru ca lungimea zilelor noastre sta in ADN-ul nostru uman care este programat genetic, suntem programati pentru o anumita durata de viata a celulelor organismului nostru. Insa Rugaciunea poate mult, enorm !!!!!!!!!! Ceea ce omul nu poate, Dumnezeu poate. Daca El poate, atunci Roaga-l !!!!!!!!!

Top of Form

In mod firesc nu poti spune ca nu intereseaza Isus dincolo de "treburile zilnice".
Iata Arjen mi-a spus despre organizarea unor grupuri de credinciosi. De ce ?
Pentru ca oamenii au nevoie sa vorbeasca despre Isus si credinta, despre Bine si Frumos, despre IUbire si Iertare.
De aceea.
Stim ca exista dogme, ba chiar citim in masura in care avem si ne putem procura carti de Teologie dogmatica, am fi dorit mai multe in Romania si la Bucuresti si nu avem, de aceea iata eu una ma bucur cand pot citi pe site-uri si pagini FB create de preoti catolici, pentru ca imi place catolicismul, si pe pagini ortodoxe, este multa stiinta, bisericile, manastirile au Biblioteci adevarate, cand vor, dar ortodocsii nu prea vor "frate", nu vor si pace ! - cand vor scot din Biblioteca si din paginile cartilor cunostinte de Invatatura, frumoase, utile, o adevarata imbogatire spirituala.
Nu vreau sa supar oamenii, dar multi ar trebui sa recunoasca ca nu au capacitatea de a Iubi, cu titlu general, nu pot sa iubeasca, nu sunt capabili sa simta si sa ofere si sa primeasca Iubire, Iubirea ca sentiment, si se gandesc numai la bani.
O spun sincer, banii nu aduc sanatatea mentala, nu intregesc lipsurile, tarele, deficientele mentale.
Banii oricat de multi ai si vei putea sa strangi nu iti vor aduce tie celui care nu poti sa iubesti, capacitatea de a Iubi.
Dar, unii parca fac parte din regnul pur animal, nici nu sunt doritori, interesati sa fie oameni, oameni autentici si sa fie capabili de IUbire.
Des cochonnets, quoi !
Ei, poate nu e chiar asa, nu e chiar asa, dar ma irita cand incep sa vorbesc despre acest subiect sensibil.
Creierul, bata-l vina de creier, ca nu poate si nu poate.
De la creier pleaca totul in Om, totul !!!!!!!!

Top of Form

Bottom of Form

Am vazut la Bucuresti preoti cu care nu poti sa vorbesti. Sunt atat de ancorati in interesele pamantesti, materiale, desi eu niciodata nu am spus ca noi oamenii nu avem nevoie si de bani pentru a putea trai, dar cand vezi ca mintea nu ii duce mai departe si ca inima nu au... ce conversatie sa ai cu ei despre Isus ?
Nici nu ii intereseaza macar Isus.
Oamenii au parohia lor, au bunastarea lor, isi fac case, strang bani ( adica credinciosul depune bani ) si viata merge inainte.
Si Tu Isus unde esti in toata afacerea lor de familie ?

Top of Form

Uitati-va ce inseamna sa Il iubesti pe Isus ?
Catolicii au acest "ritual" al Adoratiei care este superb, care mie imi place foarte mult.
Ortodocsii insa nu au acest ritual.
Deci la ortodocsi nu poti sa Il Adori pe Isus Cristos in Sfantul Sacrament.
Si atunci ?
Daca te pui in locul lui Isus, asa putin, ce gandesti ?
Mai, oamenilor Eu Isus am venit la voi toti, pentru voi toti si v-am dat porunca sa Il iubiti pe Dumnezeu, sa ma iubiti, din toata inima voastra, din tot cugetul vostru, cu tot sufletul vostru, cu toata puterea voastra pe Mine Dumnezeu, Unicul, si apoi sa va iubiti unii pe altii asa cum Eu Isus v-am iubit.
Si deci voi ce faceti ?
Daca sunt catolic il pot iubi si adora pe Isus in Sf Sacrament, daca sunt ortodox nu Il pot iubi pe Isus ?
Bine, pe fondul cauzei vreau sa va spun ca aceste aspecte cam enerveaza si irita.
Pentru ca toti oamenii trebuie sa Il iubeasca pe Isus si sa aiba acces la Isus.
Si pentru ca in final, pentru cei care sunt absurzi si nu pricep sau se fac ca nu pricep, daca Il iubesti pe Isus, il iubesti oricum, Il iubesti simplu si adevarat si nu trebuie sa stie toti preotii care nu au vocatie ( am vazut preoti fara vocatie, sa ma ierte Dumnezeu caruia ii spun tot ce gandesc si am pe inima si pe care il rog sa ma inteleaga si El pe mine, macar putin ! ).
Am vazut preoti carora daca nu le spui explicit si nu le arati ca te rogi, nu pricep ca esti credincios.
Exista preoti cu vocatie insa, exista preoti care au ceea ce se numeste "duh inaintevazator", cum a fost Parintele Arsenie Boca de exemplu, si desigur acesti preoti cu vocatie exista in toate credintele si religiile.
Dar, Doamne !
Exista si preoti grei de cap, asupra carora Duhul Sfant cred ca nici nu se poate cobori la cat au capul de greu !
Sunt lipsiti astfel de preoti, mai intai de simtul observatiei pe care ar trebui sa il aiba toti oamenii, dar toti, sunt lipsiti de intuitie, de cunoastere, nu isi dau seama nici dupa om, nici dupa comportamentul omului, dupa ce face, si dupa ce nu face omul, dupa nimic, daca au in fata lor un om credincios sau nu !
E penibil, sunt dintre cei care fac si ei o facultate ca sa o faca, mizand pe Duhul Sfant ca intr-o zi ii va lumina poate si pe ei.

Top of Form

Protestantii au un gust de libertate care mie imi place foarte mult si pe care il inteleg. In acelasi timp insa, este adevarat ca mai multa credinta este buna si dragostea fata de Isus trebuie sa fie completa.
In mod ideal, gandindu-ma la credinte si religii, mi-am spus ca ar fi asa de bine, daca toti credinciosii s-ar putea bucura si pe deplin de Tainele sau Sacramentele care exista sau pe care Isus le-a lasat, astfel de pilda catolicii se impartasesc cu Ostia ( azima, painea necoapta ), dar nu si cu vin. Ortodocsii se impartasesc cu paine coapta ( anafura ) si cu vin. La catolici numai preotul se impartaseste ( si ) cu vin. Iar credinciosii sau fidelii primesc numai Ostia sfanta. Deci, in concluzie, daca si catolicii s-ar impartasi cu paine si cu vin, daca si catolicii s-ar mirui.
Iata pe noi ortodocsii, la sfarsitul fiecarei slujbe, poate fi o slujba de Acatist, si mai ales Liturghia, la sfarsit preotul ne miruieste, adica ne unge pe frunte cu sfant mir.
La ortodocsi botezul este complet cand este copilul ( mai ales cand esti copil esti botezat, si mai rar la varsta mai mare sau adulta ) cufundat in apa de 3 ori si imediat dupa ce e scos din apa, copilul este uns la organele principale ( viscere, organe ) cu Sfant Mir, cu ulei sfintit special in acest scop. Botezul este astfel alcatuit din "2 etape" : 1. cufundarea in apa de 3 ori si 2. ungerea organelor celui botezat cu Sfant Mir. Impreuna aceste 2 etape sau ritualuri desavarsesc, alcatuiesc botezul.
Mie imi place mult religia catolica, de fapt imi place mai mult, dar sunt sincera cand spun ca este benefic pentru un om credincios sa beneficieze de toate Tainele sau Sacramentele sau ritualurile Bisericii asa cum sunt lasate de Isus sau si de apostolii Sai. Adica nu mi se pare imposibil sa se faca progrese in aceasta materie si nu se intampla nimic rau, dimpotriva, dimpotriva, ar fi mult mai bine pentru catolici.
In schimb, in religia catolica omul e invatat de mic copil sa aiba o relatie simpla, adevarata, autentica, sincera, completa, cu Isus Cristos.
Cand esti mic ti se spune ca Isus este cel mai bun om din lume, este Dumnezeu dar e si Om nu-i asa ? Este omul si Dumnezeul care te iubeste cel mai mult ! Care a iubit oamenii cel mai mult si s-a sacrificat pentru ei, si care tot timpul si azi iubeste oamenii cel mai mult. Ti se spune ca Sfanta Familie e familia plina de iubire, armonie, perfecta, blanda, duioasa, in care iubirea exista, infloreste, se dezvolta, in care nu e loc decat de sinceritate si sentimente autentice.
Rugaciunile facute, alcatuite, sunt din dragoste deci pentru si catre Isus, Fecioara Maria, Dumnezeu, Sf Treime si Apostoli, si Sfinti si Sfinti Arhangheli.

Top of Form

Despre protestanti : Am avut ocazia sa il cunosc pe Arjen in 20 Iulie 2012. Arjen este protestant, insa o persoana foarte respectuoasa fata de om, libertatea, demnitatea omului. Parintii lui Arjen mai ales m-au impresionat, cand am auzit de la Arjen povestindu-mi ca in trecut parintii sai au organizat un grup de credinciosi pentru a vorbi si medita asupra credintei, oamenii din grup erau de religii si credinte diferite, insa grupul era in Franta si la acel moment, ( prin anii '70, sau '80 ) nu se aflau si ortodocsi ( dupa cum stim ortodocsii se aflau in lagarul comunist si dincolo de zidul Berlinului ). Impreuna, catolici, protestanti discutau despre Isus, despre Iertare ( le Pardon ) si este foarte frumos, dar si util, indispensabil oamenilor sa tina legatura si sa aiba o relatie cu Dumnezeu.

Top of Form

1:35 pm :

Catedrala Sfantul Iosif din Bucuresti ofera de catva timp posibilitatea credinciosilor, de a face Adoratie in fata Sfantului Sacrament.
Ma gandeam, pentru ca nu imi e clar acest aspect, si pentru ca, in principiu cred ca numai cei de religie catolica pot face Adoratie, dar tocmai, ca nu sunt sigura ! - daca Catedrala Sfantul Iosif ne poate da si noua posibilitatea sa facem Adoratie in fata Sfantului Sacrament, desi unii suntem ortodocsi, sau chiar protestanti.
Pentru ca suntem uniti de si in Isus Cristos, si pe Isus il iubim cu totii, de aceea mi se pare ca am putea si noi face Adoratie.
Isus a venit in Lume pentru a uni toti oamenii, pentru toti oamenii si a venit pentru a-i uni pe toti in Iubirea si Dragostea lui Cristos. In mod curios, oamenii ca sa ii arate ca au inteles, s-au despartit unii de altii.
Mi se pare ca oamenii nu il iubesc simplu si autentic, cu adevarat pe Isus Cristos si acest lucru este extrem de trist.
Pentru a iubi simplu si autentic, complet, sincer, din toata inima, - Iubirea, Dragostea este un sentiment, unul dintre cele mai puternice de care in mod normal toti oamenii sunt capabili ( cu exceptia celor care au deficiente si tulburari sau boli mentale, dar si acestia pot iubi, unii dintre ei ! ) si pentru a Iubi nu ti se cere sa cunosti vreo dogma.
Cand Isus a venit pe Pamant, a pus el in chestiune problema dogmelor ?
A facut vreo clasificare ?
A vorbit de existenta mai multor dogme si religii si credinte ?
Din Biblie rezulta ca a vorbit oamenilor despre a-L iubi pe Dumnezeu si dupa aceea a se iubi unii pe altii asa cum Isus ne-a iubit pe noi oamenii, adica cu aceeasi iubire.

Top of Form

https://www.facebook.com/oliviamaria.marcov