Reuniunea profesorilor si cercetãtorilor români, si a reprezentantilor AIRAMA (Franta) în ziua de 20 iulie 2012 a fost organizatã în douã mari etape, si anume : prima etapã : adunarea, în jurul orei prânzului ( orele 11h00, 11h00 si ceva ) la facultatea de Matematicã, unde reprezentantii AIRAMA au putut vizita Planetariul, situat lângã Catedra de Astronomie, apoi cãmãruta din capãtul coridorului si din capul scãrilor, unica obtinutã si pusã la dispozitie profesorilor români spre a instala un Pendul (dupa modelul Allais), necesar studiului eclipselor. Cel mai greu avea sã fie de realizat suspensia Pendulului, aveam sã aflãm de la profesorul Pambuccian.
Tot în prima etapã a reuniunii, întregul grup am fãcut o fotografie, de fapt, douã fotografii, prin bunãvointa si poate si prudenta unui domn cercetãtor de la Institutul de Geodinamicã "Sabba Stefãnescu", care însã nu ni s-a alãturat decât în facultatea de matematicã, apoi si-a luat rãmas bun.
Mi-ar plãcea sã pot vedea cum au reusit cele douã fotografii de grup.
La fel a procedat, poate fãrã voia ei, si Nicoleta Cadichian, fizician si cercetãtor la Institutul "Sabba Stefãnescu" care ne-a însotit numai în prima etapã.
Apoi a urmat gruparea si plecarea din facultate, spre Palatul Parlamentului.
Tot în prima etapã a reuniunii, întregul grup am fãcut o fotografie, de fapt, douã fotografii, prin bunãvointa si poate si prudenta unui domn cercetãtor de la Institutul de Geodinamicã "Sabba Stefãnescu", care însã nu ni s-a alãturat decât în facultatea de matematicã, apoi si-a luat rãmas bun.
Mi-ar plãcea sã pot vedea cum au reusit cele douã fotografii de grup.
La fel a procedat, poate fãrã voia ei, si Nicoleta Cadichian, fizician si cercetãtor la Institutul "Sabba Stefãnescu" care ne-a însotit numai în prima etapã.
Apoi a urmat gruparea si plecarea din facultate, spre Palatul Parlamentului.
A doua etapã a avut loc la Palatul Parlamentului, în biroul profesorului Varujan Pambuccian.
În prealabil am fãcut o vizitã a Muzeului Parlamentului si a frumosului sãu balcon care oferã o panoramã impresionantã asupra Bucurestiului.
Apoi, în biroul profesorului Pambuccian, timp de câteva ore pline, s-a tinut reuniunea profesorilor care a avut drept scop Prezentarea fãcutã de profesorul Ieronim Mihãilã, cu privire la experimentele întreprinse de profesorii români pentru studiul eclipselor de soare si de lunã si a efectelor eclipselor asupra Pãmântului, studii si experimente începute de profesorul francez Maurice Allais si reluate si continuate de profesorii români : Ieronim Mihãilã, Nicolae Marcov, Varujan Pambuccian.
A doua etapã s-a încheiat cândva, spre orele 17h00, când am pãrãsit biroul prof. Pambuccian si clãdirea Parlamentului, pentru a merge sã luãm, cu întârziere dar cu satisfactia unei zile fructuoase de lucru, masa de prânz, care a fost delicioasã, iar profesorul Pambuccian a fost organizatorul ei si cel care ne-a invitat ; de altfel, el are gusturi fine în materie de gastronomie si într-un fel parcã ne-a ghicit mâncãrurile preferate.
( De altfel, nici nu mi-as fi putut permite sã iau un prânz complet în acel restaurant, aflat la "poalele" clãdirii impozante a Parlamentului, cãci, desi mâncarea era excelentã si preturile erau pe mãsurã. )
În prealabil am fãcut o vizitã a Muzeului Parlamentului si a frumosului sãu balcon care oferã o panoramã impresionantã asupra Bucurestiului.
Apoi, în biroul profesorului Pambuccian, timp de câteva ore pline, s-a tinut reuniunea profesorilor care a avut drept scop Prezentarea fãcutã de profesorul Ieronim Mihãilã, cu privire la experimentele întreprinse de profesorii români pentru studiul eclipselor de soare si de lunã si a efectelor eclipselor asupra Pãmântului, studii si experimente începute de profesorul francez Maurice Allais si reluate si continuate de profesorii români : Ieronim Mihãilã, Nicolae Marcov, Varujan Pambuccian.
A doua etapã s-a încheiat cândva, spre orele 17h00, când am pãrãsit biroul prof. Pambuccian si clãdirea Parlamentului, pentru a merge sã luãm, cu întârziere dar cu satisfactia unei zile fructuoase de lucru, masa de prânz, care a fost delicioasã, iar profesorul Pambuccian a fost organizatorul ei si cel care ne-a invitat ; de altfel, el are gusturi fine în materie de gastronomie si într-un fel parcã ne-a ghicit mâncãrurile preferate.
( De altfel, nici nu mi-as fi putut permite sã iau un prânz complet în acel restaurant, aflat la "poalele" clãdirii impozante a Parlamentului, cãci, desi mâncarea era excelentã si preturile erau pe mãsurã. )
Din partea Universitãtii Politehnice si a Institutului de Geodinamicã "Sabba Stefãnescu" au participat profesori si cercetãtori, ingineri, fizicieni români : acad.dr. Dorel Zugrãvescu (fondatorul institutului), prof.univ.dr. Udriste, prof.univ.dr. Florin Munteanu, fizician-cercetãtor Nicoleta Cadichian (Fizica Pãmântului, Geodinamicã, Seismologie).
Din partea AIRAMA, asociatia internationalã creatã pentru recunoasterea valorii si meritelor operelor stiintifice ale profesorului Maurice Allais au participat : prof. drd. fizician cercetãtor Arjen Dijksman si inginer Jean-Bernard Deloly ( noul secretar al AIRAMA ).
Profesorul astronom român Ieronim Mihãilã este membru de onoare al asociatiei AIRAMA din Franta.
Studiul eclipselor cu ajutorul Pendulului a fost, de asemenea, întreprins de profesorul român de la Universitatea din Suceava, Dimitrie Olenici si de profesorul englez (matematician) Thomas J. Goodey, membru al AIRAMA, care lucreazã împreunã în România, si care însã nu au participat la reuniunea din 20 iulie 2012, ei aflându-se la Suceava, unde profesorul Goodey si-a instalat pe cheltuiala sa un pendul cu care face mãsurãtori.
Este minunatã libertatea si Anglia este o tarã a cetãtenilor liberi, englezii sunt cu adevãrat oameni si cetãteni, supusi, liberi ! Pentru cã profesorul Goodey cãlãtoreste si este cu adevãrat liber, peste tot unde doreste si vrea în lume, Europa, Japonia...
(Îmi amintesc ce urât am fost privitã în România din clipa în care, în anul 1999 am plecat în Franta, întrucât eram logoditã cu un cetãtean francez, si mi-am dat demisia de la Judectoria Sector 1 unde lucram, ca urmare, de atunci au început si mari necazuri pe care le-am avut si am fost nevoitã sã scriu Presedintelui României, cãci nu mai scãpam de rãutatea unor autoritãti, la judecãtorie auzisem cã eram consideratã o aventurierã pentru ca am dorit sã mã cãsãtoresc cu un francez, altii au spus trãdare de tarã si am avut multe necazuri, si astãzi doresc sã cunosc sursa necazurilor pe care le-am avut în România, si ele nu au încetat nici când am devenit studentã la Drept, în anii 2005-2009 ! România m-a adus practic la faliment, la sapã de lemn, tara mea în care am muncit, iar aceasta rezultã din CVul aflat pe acest blog ).
Tatãl meu mi-a povestit si m-a impresionat, cã prof.Thomas J. Goodey este un excelent cunoscãtor si traducãtor al limbii japoneze, el are o extraordinarã putere de concentrare si a tradus cel putin o lucrare stiintificã de matematicã în japonezã-englezã, din limba francezã, în acelasi timp el participând la Conferinte sau reuniuni care privesc studiul eclipselor, practic, îsi ia laptop-ul si scrie, traduce continuu, si ascultã conferintele la care participã.
Mi se pare absolut impresionant, în schimb, inginerul francez si secretarul AIRAMA, dl Jean-Bernard Deloly mi-a spus cã în Anglia, prof.Thomas J. Goodey, care a absolvit facultatea de Matematicã a Universitãtii Cambridge nu se bucurã de sustinere din partea altor oameni de stiintã.
Este explicabil, întrucât azi putini oameni au interes fatã de stiintã, si, pe de altã parte, J.-B. Deloly a mai spus si cã, gratie internetului, a cunoscut echipele de profesori români de la Bucuresti si din Suceava, singurele care se ocupã de studiul eclipselor si efectele eclipselor asupra Pãmântului.
Arjen Dijksman, la rândul sãu este un cercetãtor olandez, fizician si doctorand care iubeste stiinta si se intereseazã de Anomalii, în domeniul stiintei, membru al AIRAMA, Franta.
Studiul eclipselor cu ajutorul Pendulului a fost, de asemenea, întreprins de profesorul român de la Universitatea din Suceava, Dimitrie Olenici si de profesorul englez (matematician) Thomas J. Goodey, membru al AIRAMA, care lucreazã împreunã în România, si care însã nu au participat la reuniunea din 20 iulie 2012, ei aflându-se la Suceava, unde profesorul Goodey si-a instalat pe cheltuiala sa un pendul cu care face mãsurãtori.
Este minunatã libertatea si Anglia este o tarã a cetãtenilor liberi, englezii sunt cu adevãrat oameni si cetãteni, supusi, liberi ! Pentru cã profesorul Goodey cãlãtoreste si este cu adevãrat liber, peste tot unde doreste si vrea în lume, Europa, Japonia...
(Îmi amintesc ce urât am fost privitã în România din clipa în care, în anul 1999 am plecat în Franta, întrucât eram logoditã cu un cetãtean francez, si mi-am dat demisia de la Judectoria Sector 1 unde lucram, ca urmare, de atunci au început si mari necazuri pe care le-am avut si am fost nevoitã sã scriu Presedintelui României, cãci nu mai scãpam de rãutatea unor autoritãti, la judecãtorie auzisem cã eram consideratã o aventurierã pentru ca am dorit sã mã cãsãtoresc cu un francez, altii au spus trãdare de tarã si am avut multe necazuri, si astãzi doresc sã cunosc sursa necazurilor pe care le-am avut în România, si ele nu au încetat nici când am devenit studentã la Drept, în anii 2005-2009 ! România m-a adus practic la faliment, la sapã de lemn, tara mea în care am muncit, iar aceasta rezultã din CVul aflat pe acest blog ).
Tatãl meu mi-a povestit si m-a impresionat, cã prof.Thomas J. Goodey este un excelent cunoscãtor si traducãtor al limbii japoneze, el are o extraordinarã putere de concentrare si a tradus cel putin o lucrare stiintificã de matematicã în japonezã-englezã, din limba francezã, în acelasi timp el participând la Conferinte sau reuniuni care privesc studiul eclipselor, practic, îsi ia laptop-ul si scrie, traduce continuu, si ascultã conferintele la care participã.
Mi se pare absolut impresionant, în schimb, inginerul francez si secretarul AIRAMA, dl Jean-Bernard Deloly mi-a spus cã în Anglia, prof.Thomas J. Goodey, care a absolvit facultatea de Matematicã a Universitãtii Cambridge nu se bucurã de sustinere din partea altor oameni de stiintã.
Este explicabil, întrucât azi putini oameni au interes fatã de stiintã, si, pe de altã parte, J.-B. Deloly a mai spus si cã, gratie internetului, a cunoscut echipele de profesori români de la Bucuresti si din Suceava, singurele care se ocupã de studiul eclipselor si efectele eclipselor asupra Pãmântului.
Arjen Dijksman, la rândul sãu este un cercetãtor olandez, fizician si doctorand care iubeste stiinta si se intereseazã de Anomalii, în domeniul stiintei, membru al AIRAMA, Franta.
Facultatea de Matematica, 14, str.Academiei, Universitatea Bucuresti, etajul 3, Prof.univ.dr. Ieronim Mihaila, Ing.Jean-Bernard Deloly ( AIRAMA, France ), si PENDULUL 20 iulie 2012 |
Suspensia Pendulului realizat de Prof. univ.dr.Ieronim Mihaila - Facultatea de Matematica, 14, str.Academiei, Universitatea Bucuresti, etajul 3 |
Parlamentul Romaniei, 20 iulie 2012 |
Prof.Acad.dr. Dorel Zugrãvescu, fondatorul Institutului de Geodinamicã Sabba Stefãnescu, Geodin.ro, si Prof.univ.dr. Udriste, Universitatea Politehnicã |
Prof.univ.dr.Florin Munteanu (Universitatea Politehnicã) si Ing.Jean-Bernard Deloly, reprezentantul AIRAMA (Franta), în 20 iulie 2012, Palatul Parlamentului României |
20 iulie 2012 : Prof.acad.dr.Dorel Zugrãvescu (Institutul de Geodinamicã) si Prof.univ.dr.Udriste (Politehnicã) în balconul Palatului Parlamentului |
Profesorii univ.dr.Udriste si Nicolae Marcov, 20 iulie 2012, în biroul prof.univ.dr.Varujan Pambuccian, la Palatul Parlamentului |
20 iulie 2012, profesorul Varujan Pambuccian în biroul sãu în care reuniunea a avut loc, Parlamentul României |
Profesorul Varujuan Pambuccian în biroul sãu de la Palatul Parlamentului, în care reuniunea profesorilor a avut loc, 20 iulie 2012, Bucuresti, România |
Mai traieste domnul profesor Ieronim Mihaila?
RăspundețiȘtergereOm de mare caracter pe care l-am avut profesor de Astronomie la Facultatea de Fizica - Bucuresti in anii 1993-1994
Sigur ca traieste, este drept, au trecut niste luni de zile bune, de cand nu am mai vorbit cu dumnealui la telefon, insa din cate stiu traieste ( invers spus, daca Doamne Fereste se intampla ceva, as fi aflat cred, prin tatal meu ! Sa batem in lemn, m-am rugat si ma rog sa il tina Dumnezeu in viata, pe el si pe tatal meu, au lucrat bine impreuna ei doi ). Profesorul Ieronim Mihaila este si un bun catolic, in acelasi timp. Iti multumesc pentru comentariul tau !
RăspundețiȘtergere