Stela Moraru-Pavel, Mihaela-Victoria Munteanu, Olivia-Maria Marcov iunie 2009, USH, Drept

Stela Moraru-Pavel, Mihaela-Victoria Munteanu, Olivia-Maria Marcov iunie 2009, USH, Drept

Petrutu Crãciunas anii 1976 la Marea Mediterana Algeria

Petrutu Crãciunas anii 1976 la Marea Mediterana Algeria

Clasa 9-12 V 1982-1986 in 7 iulie 2006 liceul N Balcescu Bucuresti, Romania

Clasa 9-12 V 1982-1986 in 7 iulie 2006 liceul N Balcescu Bucuresti, Romania

Clasa 12 V Colegiul National Sf Sava promotia 1986

Clasa 12 V Colegiul National Sf Sava promotia 1986

Jésus-Christ, Jezu Ufam Tobie, Isuse mã încred in tine

Jésus-Christ, Jezu Ufam Tobie, Isuse mã încred in tine

Iulia Motoc Bucharest Romania CEDO

Iulia Motoc Bucharest Romania CEDO

Iulia Motoc Patriarhie, Turnul Clopotnita din 1698, 8 septembrie 2013

Iulia Motoc Patriarhie, Turnul Clopotnita din 1698, 8 septembrie 2013

Petrutu, prietenul meu din copilaria, Aurora si Tutzu (Petru) Craciunas parintii lui (Algeria)

Petrutu, prietenul meu din copilaria, Aurora si Tutzu (Petru) Craciunas parintii lui (Algeria)

Sr Dominique, Renée, Olivia, Corina R., Anca, Victoria si Iudit (Ungaria), Ruxandra, Monica ...

Sr Dominique, Renée, Olivia, Corina R., Anca, Victoria si Iudit (Ungaria), Ruxandra, Monica ...

Petrutu Crãciunas si Stephanie White Mountain

Petrutu Crãciunas si Stephanie White Mountain

Sr. Georges, Renée, Marie-Lucie, Suzanne, Octavie, Dominique, RDC Constantine

Sr. Georges, Renée, Marie-Lucie, Suzanne, Octavie, Dominique, RDC Constantine

Olivia Maria Marcov si Corina Resl Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine

Olivia Maria Marcov si Corina Resl Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine

Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine Algeria 1972 1976

Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine Algeria 1972 1976

Mihai Miriunis, Laura Simion, Mihai-Ionut Taciu colegii mei de facultate

Mihai Miriunis, Laura Simion, Mihai-Ionut Taciu colegii mei de facultate

Peter-Jacob Hehn Petrutu's friend Canada

Peter-Jacob Hehn Petrutu's friend Canada

Prof.dr.Dorel Zugravescu, ing.J.-B.Deloly, Olivia Maria Marcov, prof.dr.Ieronim Mihaila

Prof.dr.Dorel Zugravescu, ing.J.-B.Deloly, Olivia Maria Marcov, prof.dr.Ieronim Mihaila

Iulia Motoc 15 august 2013

Iulia Motoc 15 august 2013

Laura Simion, colega mea de la Drept, USH, Bucharest

Laura Simion, colega mea de la Drept, USH, Bucharest

Prof.dr.NIcolae Marcov ( father ) si prof.Udriste

Prof.dr.NIcolae Marcov ( father ) si prof.Udriste

Prof.dr.Florin Munteanu si Leon Zagrean

Prof.dr.Florin Munteanu si Leon Zagrean

Prof.dr.Ieronim Mihaila, ing.J.-B.Deloly AIRAMA, Olivia Marcov

Prof.dr.Ieronim Mihaila, ing.J.-B.Deloly AIRAMA, Olivia Marcov

Jesus-Christ

Jesus-Christ

Tatal meu Nicolae Marcov, Revedere colegi liceu Gh.Sincai, promotia 1959, in 31/oct./2013

Tatal meu Nicolae Marcov, Revedere colegi liceu Gh.Sincai, promotia 1959, in 31/oct./2013

Olivia Maria N. Marcov, august 2006, Bucuresti

Olivia Maria N. Marcov, august 2006, Bucuresti

Sorin Tilie, Silviu Marcov, Olivia Maria Marcov, septembrie 2003 Bucuresti

Sorin Tilie, Silviu Marcov, Olivia Maria Marcov, septembrie 2003 Bucuresti

Olivia Maria Marcov, Alexandra Georgescu, Adrian Pafa, Bianca Eftimie, aug.2009, Bucharest

Olivia Maria Marcov, Alexandra Georgescu, Adrian Pafa, Bianca Eftimie, aug.2009, Bucharest

Stéphanie Crãciunas Peter Hehn and Stéphanie's cousin, Canada

Stéphanie Crãciunas Peter Hehn and Stéphanie's cousin, Canada

Maica Domnului cu pruncul, Rugaciune la aprinderea candelei

Maica Domnului cu pruncul, Rugaciune la aprinderea candelei

Mission to Magadan Sister Miriam praying the rosary June 24 2014

Mission to Magadan Sister Miriam praying the rosary June 24 2014

The Catholic Parish of the Sacred Heart of Jesus, Constantine Algeria 1972 1976

The Catholic Parish of the Sacred Heart of Jesus, Constantine Algeria 1972 1976

Laura Adriana Bucharest Romania July 2009

Laura Adriana Bucharest Romania July  2009

Olivia Maria Marcov December 2007 Bucharest Romania Cristi s Birthday

Olivia Maria Marcov December 2007 Bucharest Romania Cristi s Birthday

Olivia Maria Marcov si Laura Gabriela Cristea in Aparatorii Patriei anul IV 2008 2009

Olivia Maria Marcov si Laura Gabriela Cristea in Aparatorii Patriei anul IV 2008 2009

Fr Michael Shields Bronislava s gulag number Anchorage USA 2014

Fr Michael Shields Bronislava s gulag number Anchorage USA 2014

Liliana Iacob Barna 8 martie 2014 Bucuresti Romania

Liliana Iacob Barna 8 martie 2014 Bucuresti Romania

Olivia Marcov Liliana Iacob Gratiela Andreescu 20 August 1979 Bucharest Romania

Olivia Marcov Liliana Iacob Gratiela Andreescu 20 August 1979 Bucharest Romania

Liliana Iacob and Gratiela Andreescu Italy Bucharest Romania

Liliana Iacob and Gratiela Andreescu Italy Bucharest Romania

Peter Jacob Hehn Petrutu's friend CANADA

Peter Jacob Hehn Petrutu's friend CANADA

Mission to Magadan Fr Michael Shields Children Saturday Club April 29 2014

Mission to Magadan Fr Michael Shields Children Saturday Club April 29 2014

Professor Nicolae Marcov at the Faculty of Matehmatics str Academiei 14 Bucharest Spiru Haret amph

Professor Nicolae Marcov at the Faculty of Matehmatics str Academiei 14 Bucharest Spiru Haret amph

Professor Nicolae Marcov Faculty of Mathematics 14 str Academiei sector 3 Bucharest

Professor Nicolae Marcov Faculty of Mathematics 14 str Academiei sector 3 Bucharest

Iulia Motoc ORTA ITALY September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc ORTA ITALY September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc Clasa I 1973 Romania

Iulia Motoc Clasa I 1973 Romania

Professor Ieronim Mihaila Faculty of Mathematics Str Academiei 14 3rd floor Bucharest 2007

Professor Ieronim Mihaila Faculty of Mathematics Str Academiei 14 3rd floor Bucharest 2007

Olivia Maria Marcov Andrei Dobrescu 12 V 30 Martie 2007 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov Andrei Dobrescu 12 V 30 Martie 2007 Bucharest Romania

Iulia Motoc Isla Bella September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc Isla Bella September October 5 2014 Romania

Olivia Maria Marcov 1968 1969 in Str Sebastian Bucharest Romania la bunica mea Jeana Mardale

Olivia Maria Marcov 1968 1969 in Str Sebastian Bucharest Romania la bunica mea Jeana Mardale

Olivia Maria Marcov JB Deloly AIRAMA July 20 2012 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov JB Deloly AIRAMA July 20 2012 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 School Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 School Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 Bucharest Romania

Olivia Maria, Nicolae, Magdalena, Silviu Marcov, Maria, Irina Craciunas in 1980 Bucharest sector 6

Olivia Maria, Nicolae, Magdalena, Silviu Marcov, Maria, Irina Craciunas in 1980 Bucharest sector 6

Magdalena Marcov my mother and aunt Stefania Sestocenco Bucharest '60

Magdalena Marcov my mother and aunt Stefania Sestocenco Bucharest '60

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciunas' Birthday May 17 1982 Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciunas' Birthday May 17 1982 Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciuns'Birthday May 17, 1982, 2 years old, Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciuns'Birthday May 17, 1982, 2 years old, Bucharest

Olivia Maria Marcov Irina Craciunas Silviu Marcov January 1, 1983 Bucharest

Olivia Maria Marcov Irina Craciunas Silviu Marcov January 1, 1983 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr.Craciunas, Irina's Birthday, May 17, 1985 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr.Craciunas, Irina's Birthday, May 17, 1985 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr., Irina Craciunas' Birthday, May 17, 1985, Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr., Irina Craciunas' Birthday, May 17, 1985, Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov in 1969 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov in 1969 Bucharest Romania

Mission to Magadan October 29 2014

Mission to Magadan October 29 2014

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus June 4 2014 Magadan Russia USA

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus June 4 2014 Magadan Russia USA

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus Mission to Magadan E News Oct 2014

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus Mission to Magadan E News Oct 2014

The Holy Virgin Mary and the Kremlin Russia December 2014

The Holy Virgin Mary and the Kremlin Russia December 2014

Vladimir Vladimirovich Putin FB page Kremlin Ru En Jan 7 2015

Vladimir Vladimirovich Putin FB page Kremlin Ru En Jan 7 2015

MOSCOW THE CATHEDRAL OF THE IMMACULATE HEART OF MARY ANNA BELOVA

MOSCOW THE CATHEDRAL OF THE IMMACULATE HEART OF MARY ANNA BELOVA

Jesus, The Holy Mother of God Kazanskia by Irina VESELKINA RUSSIA versta-K.ru

Jesus, The Holy Mother of God Kazanskia by Irina VESELKINA RUSSIA versta-K.ru

Vladimir Putin et les enfants orphelins Russie Noel 2014

Vladimir Putin et les enfants orphelins Russie Noel 2014

God and Baby Jesus Ekaterina and Anton Daineko Belarus

God and Baby Jesus Ekaterina and Anton Daineko Belarus

Liliana Iacob Gratiela Andreescu September 2014 Bucharest Romania

Liliana Iacob Gratiela Andreescu September 2014 Bucharest Romania

Gratiela Andreescu Romania Italia

Gratiela Andreescu Romania Italia

Liliana Iacob Barna si Carina Barna 5 iulie 2015 Bucharest Romania

Liliana Iacob Barna si Carina Barna 5 iulie 2015 Bucharest Romania

Vladimir Putin Moscow Russia 2015

Vladimir Putin Moscow Russia 2015

Sr Barbara Hojda Polonia Iunie 2015

Sr Barbara Hojda Polonia Iunie 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015 Pologne

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015 Pologne

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus April 26 2015 Magadan Russia

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus April 26 2015 Magadan Russia

Father Michael Shields of The Heart of Jesus May 21 2015 The Poor Claire Sisters Ireland

Father Michael Shields of The Heart of Jesus  May 21 2015 The Poor Claire Sisters Ireland

Luminita Marina Raileanu psiholog Bucharest Romania July 4 2015

Luminita Marina Raileanu psiholog Bucharest Romania July 4 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13 Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13 Iulie 2015

Vie de Prieres JESUS CHRIST

Vie de Prieres JESUS CHRIST

Olivia Maria Nicolae MARCOV 3 decembrie 2015

Olivia Maria Nicolae MARCOV 3 decembrie 2015

Irina Vatava Moscalenco la fille de Boris Vatav Ma cousine Chisinau Moldova

Irina Vatava Moscalenco la fille de Boris Vatav Ma cousine  Chisinau Moldova

Tania Trahman la petite fille de Boris Vatav Chisinau Moldova

Tania Trahman la petite fille de Boris Vatav Chisinau Moldova

Natasa la fille aînée de Boris Vatav son mari et Tania Trahman leur fille Chisinau Moldova

Natasa la fille aînée de Boris Vatav son mari et Tania Trahman leur fille Chisinau Moldova

Irina Vatav la fille de Boris Vatav le cousin de mon père de Chisinau Moldova

Irina Vatav la fille de Boris Vatav le cousin de mon père de Chisinau Moldova

Valentina et Boris et Irina Vatav Chisinau Moldova

Valentina et Boris et Irina Vatav Chisinau Moldova

Valentina et Boris Vatav le cousin de mon père Chisinau Moldova 2015

Valentina et Boris Vatav le cousin de mon père Chisinau Moldova 2015

Jesus Christ Iisus Hristos

Jesus Christ Iisus Hristos

NOTRE DAME DE LOURDES PRIEZ POUR NOUS

NOTRE DAME DE LOURDES PRIEZ POUR NOUS

Olivia Maria Marcov 1 Octombrie 2014 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov 1 Octombrie 2014 Bucharest Romania

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC ATOTTIITORUL

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC ATOTTIITORUL

Olivia Maria MARCOV 5 Ianuarie Janvier 2016 Bucharest Romania

Olivia Maria MARCOV 5 Ianuarie Janvier 2016 Bucharest Romania

Le mot de Jesus Christ Le Verbe Dieu Sfinte Dumnezeule Sfinte Tare Sfinte Fara de Moarte

Le mot de Jesus Christ Le Verbe Dieu Sfinte Dumnezeule Sfinte Tare Sfinte Fara de Moarte

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC

Jesus Misericordia ISUS CRISTOS SI COROANA DE SPINI PATIMILE

Jesus Misericordia ISUS CRISTOS SI COROANA DE SPINI PATIMILE

Olivia Marcov Bogdan Buzoianu 31 janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIE

Olivia Marcov Bogdan Buzoianu 31 janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIE

Maica Domnului icoana Sf Ap Luca aici MD Vladimir

Maica Domnului icoana Sf Ap Luca aici MD Vladimir

Saint Padre Pio NOS LARMES AU CIEL

Saint Padre Pio NOS LARMES AU CIEL

Profesor fizica Ion MANEA Olivia Marcov cl 12 V 1986 Liceul N Balcescu Colegiul Sf SAVA Bucuresti

Profesor fizica Ion MANEA Olivia Marcov cl 12 V 1986 Liceul N Balcescu Colegiul Sf SAVA Bucuresti

Olivia Maria Marcov Icône de la Mère de Dieu Salvatrice et Secours des Affligés Bucarest Romania

Olivia Maria Marcov Icône de la Mère de Dieu Salvatrice et Secours des Affligés  Bucarest Romania

Silviu Marcov mon frère fratele meu Bucarest Romania

Silviu Marcov mon frère fratele meu Bucarest Romania

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 Bucarest Roumanie 2016

Nasterea Domnului La Naissance du Petit Jésus

Nasterea Domnului La Naissance du Petit Jésus

Jésus-Christ

Jésus-Christ

Nicolae Marcov tata si prof.Constantin Udriste

Nicolae Marcov tata si prof.Constantin Udriste
20 iulie 2012

Camelia,Mihai, Maria SMICALA, Romania v.Finland

Camelia,Mihai, Maria SMICALA, Romania v.Finland

Fecioara Maria pentru ROMANIA de la Jude DUC THANG NGO

Fecioara Maria pentru ROMANIA de la Jude DUC THANG NGO

vineri, 14 februarie 2014

She is sweet. His will. Mission Witness : Coming home part 3 ( Father Michael Shields, Catholic Parish of the Nativity of Jesus, Magadan, Russia )

She is sweet. His will. Mission Witness : Coming home part 3 ( Father Michael Shields, Catholic Parish of the Nativity of Jesus, Magadan, Russia )

She is sweet. His will.

Mission Witness

Coming home part 3

When I arrived in Magadan I knelt down and kissed the ground where some day I will be buried. It was a surprise to all who were on the flight to see priest in a monks robe on his knees with tears in his eyes but I knew I had come home. Here in the former prison camps of Stalin I had found my life and turned it over as best I could and try everyday to be His and only His. I had heard the gospel anew.  In the time of preparing for the call my father had died and I had accomplished one dream I had sense childhood to climb the tallest mountain in North America, Mt McKinley (7,000 meters). I had been born in a small village at the foot of this mountain. But now I realized the mountain of the Lord is the highest mountain and the climb He was giving me would take more strength than I could find in myself. He had called be to pray in the camps and give my life for the renewal of faith in Russia and to be a victim for the many victims. I could do nothing more than says yes for His will because it had such a sweet attraction. “





Sursa : http://www.magadancatholic.com/mission-witness.html   

Respinsi, chemati si trimisi ( Pãrintele Arsenie Boca )

Respinsi, chemati si trimisi ( Pãrintele Arsenie Boca )


În Iisus, cunoasterea omului era dublatã de cunoasterea lui Dumnezeu.
În temeiul cunoasterii divine, Iisus vorbea de-a dreptul cu structura, cu destinul si cu tot sensul omului care-I punea vreo întrebare, Îi exprima o dorintã sau le avea, fãrã sã le exprime, în preajma lui Iisus.
Nimeni dintre oameni nu se cunoaste pe sine cum ne cunoaste Iisus.
Pe Saul, fariseul din Tars, l-a cunoscut si l-a destinat apostoliei, inca inainte de a se naste.
Pe Ieremia Proorocul, de asemenea.
În Iisus vorbea Providenta cu oamenii.
Cu acestea stiute, ne dãm seama ce putin stim noi din cãile noastre.
Dar chiar mergând cu Iisus pe cale, cãpãtãm rãspunsuri ce nu ne dumiresc.

De pilda, unuia, care dorea ca sa mearga cu Iisus, ii pune dinainte greutatile acestei decizii : Vei fi expropriat din lume, iti convine ?
Si nu i-a convenit ; a ramas de cale.
Structura lui nu rezista la un destin eroic, de risc.
Al doilea era inzestrat de Dumnezeu sa-I fie martor intre oameni : dar el nu stia aceasta.
Iisus l-a chemat : “Vino dupa Mine”.
El, insa, Îl întâmpinã cu datoria categoricã de a îngropa pe tatãl sãu.
Acum, fie cã de fapt tatal sãu murise si trebuia ingropat, fie cã fagaduia lui Iisus sa vina dupa moartea parintilor sãi, cand va fi liber.
Raspunsul lui Iisus se potriveste pentru amandoua cazurile, si este revelatoriu.
Toti care nu cred si nu urmeaza lui Dumnezeu, sunt morti inaintea ( in fata ) lui Dumnezeu.
La acestia se referã Iisus cand il descurca pe al doilea spre rostul sãu :
“Lasã mortii sa-si ingroape mortii lor” ( Luca 9, 57-62 ; Matei 8, 19-22 ).
Ar fi surprinzator raspunsul vreunuia : Doamne, lasã-mã sa-mi ingrop necredinta mea.
Dumnezeu nu ingaduie nicio tranzactie cu moartea :
“Tu, mergi de vesteste imparatia lui Dumnezeu !”.
Imperativul imparatiei dezleagã, rupe din lanturile mortii.
Nu asteapta, pana ajungi tu cu mintea in evidenta luminii divine, si abia atunci sa propovaduiesti imparatia lui Dumnezeu.
A astepta pana atunci, inseamna a sta cu mâna pe plug si a te uita indarat, cum i-a spus unui al treilea.
Cand te-a gasit Dumnezeu bun de vreo treabã pentru Imparatia Sa intre oameni, ai ispravit cu toate obligatiile lumii.
Aceasta este chemarea, si prin acestea se cunoaste.
Cand ti-a mai si pus in mânã plugul, si ti-a dat si tarina inimii omenesti sa o lucrezi si sa sameni Cuvantul Imparatiei, atunci esti trimisul lui Dumnezeu.
Nu este de mirare, deci, daca cele mai inalte varfuri cunosc cele mai dese si mai mari furtuni.


( Extras, Din invataturile Parintelui Arsenie Boca, Talantii Imparatiei, tiparita cu binecuvantarea Preasfintitului Calinic, Episcopul Argesului, Editia a II-a revizuita, Ed.Credinta stramoseasca, 2008, Editie ingrijita de Manastirea Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, Loc.Petru-Voda, Neamt, difuzarea se face prin « Pelerinul », Iasi )



Tristetea Împãratului ( Pãrintele Arsenie Boca )

Tristetea Împãratului ( Pãrintele Arsenie Boca )


Intrarea triumfalã în Ierusalim nu era triumfalã deloc, nu avea niciun pic de slavã desartã.
Nici cal alb, nici general, nici coloane de armatã.
Împãratul cel mai sãrac dintre oameni, Care n-are unde sã-Si plece capul, descult, cu capul gol, doar douã haine avea si in loc de sa, pe mânzul unei asine de împrumut, alte haine de împrumut, ale sãracilor sãi ucenici.
Dar daca intrarea lui Iisus in Ierusalim nu era triumfalã, in schimb era profeticã – împlinea punct cu punct, cele zise de prooroci : Imparatul tãu, Ierusalime, are sa vina la tine bland si smerit, cãlare pe mânzul asinei ( Zaharia 9,9 ).
Daca intrarea in Ierusalim nu a fost un triumf al slavei desarte, este pentru cã era un triumf al adevãrului proorociilor care se împlineau acum.
De aceea a admis Iisus aclamatiile multimii sãracilor, ca unora ce, intr-un entuziasm general, recunosc in Iisus pe Mesia.
Cu un an inainte, Iisus a respins si a fugit din mijlocul gloatei, cand acestia voiau ca sa-L punã imparat.
Acum, osanalele multimilor nu aveau gandul de a-L pune Imparat, ci exprimau bucuria de a-I recunoaste Imparatia.
Erau valuri, valuri de osanale, si inca Iisus nu intrase in Ierusalim.
Cand s-a apropiat convoiul de Ierusalim, “s-a cutremurat Ierusalimul” de osanale in cinstea Celui ce vine in numele Domnului, Imparatul lui Israel.
Cativa farisei, arsi de osanalele multimii, Îi atrag atentia lui Iisus :
“Invatatorule, stapaneste-Ti ucenicii”.
Dar au primit un raspuns care le-a dat foc, si mai rãu i-a aprins :
“Daca vor tãcea acestia, pietrele Ierusalimului vor striga” ( Luca 19, 39-40 ).

Si fariseii au facut multimile sa tacã, ba, mai mult, peste trei zile le-au întors cu totul pe dos, incat le-au facut sa vocifereze în curtea lui Pilat impotriva lui Iisus, cerandu-I rastignirea la rand cu talharii.
Iata, fariseii I-au arãtat lui Iisus model de stapanire a multimilor, model de opinie publicã, cu îngrozitoarea ei putere a lasitatii si-a vacarmului.
Aceasta era adevãrata fatã a fariseilor pe chipul multimilor.
Gloata se entuziasmeazã de minuni si adevãr, dar, neavând nicio consistentã, se îndoaie dupa orice vânt, se îndoieste de orice.
Gloata poate fi intimidatã, cumparata, mintitã si trimisã in prapastie.
Iata modelul democratiei ( demono-cratiei de azi ).
Iisus stia toate cele ce aveau sa urmeze.
De aceea, apropriindu-Se de cetatea Ierusalimului, a plans-o, cã nu-si cunoaste ziua cercetarii sale de Dumnezeu, spre pacea sa.
Deci, i-a profetit daramarea, incat nu va ramanea piatrã pe piatrã, urmand ca sa graiasca pietrele.
Ca marturie de slava ei trecutã, a mai ramas doar Zidul plangerii, ce-si adunã fiii din toata lumea pana in ziua de astazi.
Una din cele mai grele pedepse : pedeapsa pustiirii.
O mai profeticã graire a pietrelor n-a mai existat niciodata pe pamant, si nici pustiire ca a Ierusalimului, care sa nu se mai poatã reface : flacari au iesit din pamant, impiedicand pe oricine care a incercat vreodata refacerea cetatii Ierusalimului.
Iata de ce, in toata acea multime de oameni, cu osanale si stalpari, singurul mare intristat era Iisus, fiindca vedea prin oameni, prin veacuri, pana si prin pietrele din Ierusalim, cele viitoare.




( Extras, Din invataturile Parintelui Arsenie Boca, Talantii Imparatiei, tiparita cu binecuvantarea Preasfintitului Calinic, Episcopul Argesului, Editia a II-a revizuita, Ed.Credinta stramoseasca, 2008, Editie ingrijita de Manastirea Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, Loc.Petru-Voda, Neamt, difuzarea se face prin « Pelerinul », Iasi )


Un destin înteles ( Pãrintele Arsenie Boca )

Un destin înteles ( Pãrintele Arsenie Boca )


Pribegim multi ani in viatã fara a ne lãmuri un rost în lume.
Unii pribegesc fara rost, fara tintã.
Altii il cautã toata viata fara sa-l gaseasca, sau fara sa stie cã l-au gasit.
Inteleg prin destin, rosturile pe care le-a ascuns Dumnezeu in viata fiecãrui om, si pe care omul trebuie sa le desfãsoare la rându-i între oameni.
In fiecare ins e sãditã o intentie a lui Dumnezeu, care prin om trebuie sa devinã creatie.
În crestinism, omul este ridicat pana la cinstea de colaborator al lui Dumnezeu, iar aceastã colaborare este destinul.
Talantii ( adica talentele ) sunt înzestrãrile acestei colaborari ale lui Dumnezeu cu omul.
Lucrând în sensul înzestrãrilor, lucrezi în sensul destinului tãu.
Omul este nelinistit cata vreme nu stie ce vrea Dumnezeu cu el, ce vrea Dumnezeu de la el.
Viata ( pamanteasca ) nu este un scop in sine, ci numai un mijloc, este numai cadrul unui destin, sau este in cadrul unui destin.
Multi se tem de cuvantul destin, ca nu cumva sa însemneze predestin, prin urmare, sa se trezeascã intr-o doctrinã fara de libertatea vointei, deci fara conceptul specific crestin al responsabilitãtii ultime.
Cum sa nu raspunzi de ce ti-a dat Dumnezeu ?
Si cum sa nu raspunzi, daca n-ai facut ce ti-a dat de facut ?
Lucratorii viei angajati de Dumnezeu, iconomi ai creatiei Sale, nu aveau sa raspunda pentru cã si-au interpretat destinul ?
Mozaicii din Ierusalim, care aveau aceastã istorie unicã în lume, istorie mai mult a viitorului, decat a trecutului – Sfanta Scripturã – nu sunt cu atat mai raspunzatori, cu cat n-au inteles destinul ascuns de Dumnezeu in neamul lor, in sensul lui Dumnezeu, ci in sensul unei imparatii pamantesti ?
Marea rãspundere a lui Israel a rãmas tocmai vinovãtia cã nu s-au integrat în viitorul pe care-l destinase Dumnezeu Scripturii.

Dar iatã cã vine cineva la Praznicul Pastilor în Ierusalim, un copilas de 12 ani, plãcut la chip, cu ochii frumosi si pãr bãlai ca odinioarã strãmosul lui, David ( Regi 16, 22 ), Care Îsi întelege destinul la reala interpretare a destinului lui Israel.
Toti capii de familie erau îndatorati de religie sã vinã la Ierusalim de 3 ori pe an.
Printre aceste 3 zile era si Praznicul Pastilor iudeilor, care comemora iesirea evreilor din robia Egiptului, dar mai însemna si ultima zi a robiei, cand asteptau imbracati de plecare porunca lui Faraon, de punere in libertate.
Mai era tinutã în Praznicul Pastilor si jertfa pe altarul templului a mielului pascal, sangele caruia era semn pe usa fiecãrui israelitean, spre apãrarea de îngerul mortii care pedepsea Egiptul.
Când a vãzut copilul Iisus, jertfa si arderea mielului, atunci Cel ce era personificarea iubirii, S-a identificat durerii mielului, si deodatã I s-a deschis taina ce preînchipuie aceastã jertfã.
Aceastã puternicã impresie a jertfei unui miel nevinovat, a organizat dintr-o datã, intr-o luminã nouã de viitor, intrebarile pe care avea sa le punã rabinilor de indata ce-i va putea prinde de vorbã.
De aceea, dupa praznic, Iisus nici gand nu avea sa se intoarca acasã, pana ce nu afla tot ce-L ardea pe el.
Cum Iisus avea 12 ani, vârsta de trecere intre copii si tineri, si varsta de admitere in Scoala rabinicã a templului - printre tinerii care sedeau la picioarele batranilor era si Iisus.
Intr-o aripã a templului ( intrebandu-i si raspunzandu-le din Scripturã ), preotii tineau Curs de Îndrumare prin intrebari si raspunsuri, in felul in care erau mai de mult in Scolile profetilor.
Iisus era printre mozaretii templului, intrebandu-i si raspunzandu-le din Scripturã despre venirea lui Mesia.
Batranii ascultau Copilul, si se minunau de intelepciunea Lui.
Ei nu-si puteau da seama cã vorbesc cu un Copil ce Si-a înteles destinul : misiunea pe care o avea în lume, de a înlocui cu Sine, mielul de jertfã.
Cu umilintã de copil, Iisus repetã textele din profeti, arãtând întelesuri mai adânci, pe care mozaretii le treceau cu vederea.
Copilul îi întreba mai des, despre locul din Isaia, in care sunt profetite suferintele lui Mesia, si din Psalmi, despre jertfa Mielului lui Dumnezeu.
Dacã de la aceastã intalnire a lui Iisus cu mai-marii templului, s-ar fi mers mai inainte, s-ar fi trezit un mare interes pentru ale religiei, si cand Iisus, la 30 de ani – varsta legalã ce dãdea dreptul a de a învãta – ar fi început sa propovaduiasca, ar fi gasit cãpetenii care sa-L primeascã drept o împlinire a Scripturilor.
Bãtrânii aveau în El mari fagaduinte, dar nu le vedeau decat prin cercul lor îngust.
Copilul le misca inima, cum poate n-o facuse niciun om pana la El.
Dumnezeu încearcã sa le dea invatatorilor lui Israel, o nouã luminã a Scripturilor, folosindu-se de nevinovãtia de copil a Fiului Sãu, singura cale care nu le rãnea îngâmfarea lor de rabini.
Ei nu admiteau ca cineva sa-i invete.
De aceea Iisus le-a dat impresia cã ei sunt invatatorii, iar El scolarul.
Era singura cale de a le arãta cã profetiile mesianice mai au si alt inteles.
Dar trufia lor nu le ingaduia sa recunoasca si o altã interpretare a Scripturilor, decat aceea care le satisfãcea pofta de dominatie.
Daca L-ar fi ascultat, tâlcuirea locurilor mesianice ar fi suferit o radicalã reformã, in sensul vederilor dumnezeiescului copil.
Au trecut 3 zile frumoase pentru Iisus, nu insa si pentru Iosif si Maria, Maica Sa, care-L cãutau deznadajduiti.
Cand Îl gasesc intre batrani, mama Îi face o duioasã dojanã – “Ce ne-ai facut ? Tatal Tãu si cu mine Te cãutam !”
La aceste cuvinte ale mamei, copilul raspunde intr-un grai neinteles :
- “Nu stiati cã in casa Tatalui Meu se cade sa fiu ?”
Iisus aflase cine era, si ce avea de fãcut.
Iatã un destin inteles la 12 ani.
Intalnirea cu jertfa din templu si cu rabinii, I-a facut lui Iisus revelarea destinului.
Desi acesta ar fi trebuit sa fie cunoscut de ei dupa Scripturi – iata Iisus Si-l cunoaste impotriva lor, fiindca cunoasterea lor era orbitã de prejudecãti politice, si nu era orientatã spre nãzuintele desavarsirii.
Dreptul Simeon Îl cunoaste pe Copil acum 12 ani, in acelasi templu, dar urmasii dreptului nu mai aveau viata lui, ca sa-l cunoascã si ei.
Acesta, din copilãrie, ars de o razã a destinului, astepta...
Oamenii nu stiau cu ce rabdare si indarjire, a inzestrat Providenta pe Copilasul acesta Cãruia I-a incredintat marea misiune a mântuirii oamenilor.
De atunci nu mai este intre oameni, destin mai mare decat al lui Iisus.
Iar Iisus Si-a asociat la acelasi destin al Sãu, pe toti ucenicii Sãi din veacuri.
A fi gura Lui, a fi inima Lui catre orice necajit al lumii, a face din viata ta, viata Lui.
Asa cum si Sfantul Pavel isi interpreta destinul – “Mie a vietui este Hristos, iar a muri ( pentru El ) este Dobândã” ( Filipeni 1,21 ).
De atunci Iisus dã omului si toatã energia Lui divinã.
Iisus este un destin întruchipat.
-         Cine-L ajunge, stie ce are de fãcut !




( Extras, Din invataturile Parintelui Arsenie Boca, Talantii Imparatiei, tiparita cu binecuvantarea Preasfintitului Calinic, Episcopul Argesului, Editia a II-a revizuita, Ed.Credinta stramoseasca, 2008, Editie ingrijita de Manastirea Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, Loc.Petru-Voda, Neamt, difuzarea se face prin « Pelerinul », Iasi )


Biruinta din pustia Carantaniei ( Pãrintele Arsenie Boca )

Biruinta din pustia Carantaniei ( Pãrintele Arsenie Boca )


Precum in ordinea naturalã a lucrurilor, asa si in ordinea spiritualã a destinelor nu lipsesc verificãrile.
Trebuie sa-ti cunosti puterile si sa-ti stii împotrivirile.
Desi Iisus isi avea un destin, lamurit inca de la 12 ani in Templul din Ierusalim si confirmat in pustia Iordanului pe la 30 de ani, totusi nu a fost scutit de verificarea lui in pustia Carantaniei.
Intre aceste doua pustii cresc marile destine.
Intr-una se nasc, iar in cea de-a doua se verificã.
Abia oamenii marilor singuratati pot sa invingã singuratatea lor intre oameni, ca pe un lucru cunoscut.
Oamenii marunti, bursierii vietii, se acomodeaza lumii, n-o combat iesind din ea in pustie.
Oamenii împovãrati de un destin inca mai cautã sa acomodeze lumea la ei, de aceea ei ies din lume si isi mediteaza destinul in linistea marilor singuratati.
Ei trebuie sa iasã in pustie.
“Duhul L-a scos pe Iisus in pustie” ( Marcu 1,12 ).
Daca in pustia Iordanului erau Ioan si multimile, in pustia Carantaniei erau fiarele si fiara cea mai mare :diavolul.
Mântuirea noastra a atârnat de sortii luptei dintre Iisus si satana.
Daca omul strãvechi a pierdut lupta asa de usor, nici nu s-a luptat chiar, Omul cel nou avea sã recâstige victoria pierdutã si victoriile pierdute se recâstigã mai greu.

Sa urmarim textele :
“Atunci dus a fost Iisus în pustie “mânat de Duhul lui Dumnezeu” ca sa fie ispitit de diavolul”.
Deci Iisus a mers in pustie din ascultare, « mânat de Duhul Sfant”.
Nu El de la El a mers sa posteascã, si inca pana la istovire.
Nu El a chemat ispita ; ea trebuia sa vina, ca la tot omul.
Simti o misiune ?
Împotrivirile te asteaptã.
De aceea ai nevoie de post si rugãciune cãtre cel Atotputernic, Care ti-a dat misiunea, ca sã o sprijine.
Acestea întãresc, otelesc sufletul in fata adversitatilor, in fata jertfei.
Cunoastem pustia Iordanului unde Ioan invãta pe oameni lupta cu ei insisi – lupta pocãintei.
In pustia Carantaniei insa, coama unui munte uscat, locuiau doar fiarele, vulpile si sacalii.
Si aici a venit Iisus, iar la sfarsitul celor 40 de zile, cu al caror numar s-a numit insasi pustia, a venit si fiara cea mai mare : diavolul.
Fioroasã intalnire : Iisus si diavolul, antipozii singurei dialectici ireductibile.
Singurii intre care sunt excluse din principiu, orice intelegere si orice compromis.
Atunci, de ce s-au intalnit ?
Ca aceasta neintelegere absolutã intre Dumnezeu si satana sa devinã neintelegere absolutã si intre oameni si satana.
Ei s-au mai intalnit odatã, inainte de zidirea omului pe pamant.
Atunci a planuit Lucifer uzurparea lui Dumnezeu, dar cu « aceasta ca fulgerul a cazut din cer » ( Luca 10, 18 ).
Pe pamant diavolul a gasit omul, prima pereche de oameni pe care i-a inselat si i-a scos din ascultarea de Dumnezeu in ascultarea sa, i-a scos din fericirea contemplatiei lui Dumnezeu, in nefericirea de a nu-L mai vedea pe El, ci pe ei insisi goi.
I-a aruncat in tragedia cunoasterii contrazicerii, a cunoasterii rãului si a nefiintei.

Diavolul tinuse minte metoda cu care i-a castigat la inceput : ii strecurase omului indoiala in Dumnezeu.
Cu aceeasi perfidie se furiseaza si acum inaintea lui Iisus, a acestui Om nou, care nu venise in lume pe calea poftelor firii si care, desi la 30 de ani, nu facuse niciun pacat.
Diavolul veni ca ( asa zis ) “inger al luminii” sa-I propunã primul pãcat : îndoiala.
De sortii acestei intalniri a lui Iisus cu satana, in campul de luptã al acestei lumi, avea sa atârne soarta mantuirii noastre.
Satana, dusmanul lui Dumnezeu, era si dusman al omului, caruia îi falsificase orientarea în lume, îl robise si pe el destinului decãzut al sãu.
De aceea a venit Iisus in lume ca sa strice lucrurile diavolului ( I Ioan 3,8 ).
“In hoc apparut Filius Deiut dissacuat opera diavoli”.
Acesta este unul dintre întelesurile mântuirii : izbãvirea de sub stapanirea diavolului.
El, diavolul, nu putea sa nu vinã sa-si apere “stapanirea”.
El “trebuia” sa-L facã si pe Iisus sa “cadã” in indoiala de Dumnezeu si de stapanirea Sa ( a lui Dumnezeu ) si sa-L ia in “stapanirea” lui.
“Si apropiindu-se, ispititorul a zis catre El :
- De esti Tu Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele acestea sa se faca paini.” ( Matei 4, 3-4 ).
Adica, daca esti Tu Fiul lui Dumnezeu aratã-Ti puterea Ta si iesi din clestele acesta grozav al foamei, poruncind pietrelor sa se faca paini.
Propunerea diavolului cuprindea toata perfidia rãului : voia sa-L antreneze pe Iisus in indoiala de Dumnezeirea Sa.
Diavolul intindea lui Iisus o dilemã :
daca Tu crezi despre Tine cã esti Fiul lui Dumnezeu, fã pâini din pietre.
Daca nu faci, este semn cã Te îndoiesti, daca nu poti face este semn cã Te-a parasit Dumnezeu, Te-a mintit.
Daca vei face, Tu parasesti pe Dumnezeu si-Ti ingrijesti Tu singur de viata Ta.

De fapt aceasta si urmarea diavolul : nu urmãrea sã se convinga cã Iisus este Fiul lui Dumnezeu, ci voia sa-L compromitã pe Iisus, împingându-L prin foamea firii sã facã o minune pentru Sine.
Aceasta n-ar fi fost o minune pentru iubirea de oameni, ci una pentru iubirea de Sine.
Dar aceasta nu se afla la Iisus.
Îndoiala în Dumnezeu nu I-a putut-o strecura in inimã.
Iisus nu i-a facut minunea cerutã, desi putea sa facã din pietre nu numai pâini, ci si “fiii lui Avraam” si putea si pe el, pe diavol, sa-l încremeneascã într-o piatrã a pustiei.
Dar Iisus nu a venit in pustie in slava lui Dumnezeu, ci in firea smeritã a omului, ca in aceasta sa-l batã pe diavol.
Iisus nu avea acum ca scop sa-l lichideze pe diavol, ci avea ca scop sa dezrobeasca libertatea omului de sub tirania vrajmasului, chiar sub focul ispitelor sale, chiar in conditia aceasta, de oameni cu firea slabita de pacat.
Un raspuns, totusi, i-a dat Iisus :
“Scris este : nu numai cu pâine va trãi omul, ci si cu tot Cuvântul ce vine de la Dumnezeu” ( Matei 4, 4 ).
Cel ce tine in suferintã neamul omenesc, Îi propune lui Iisus o minune cu iesire din suferintã.
O propunere în aparentã rationalã.
Acestei ratiuni perfide, Iisus ii raspunde :
“Scris este”, ii raspunde cu Revelatia.
Vicleanul stie si el Scriptura.
Deci, daca n-a ispravit nimic cu acul indoielii, incearca o sageata mai ascutita : ispitirea de Dumnezeu – verificarea concretã a Scripturilor tot cu indoiala !
“Si L-a dus in Ierusalim si L-a pus pe aripa templului si I-a zis :
Daca esti Fiul lui Dumnezeu, aruncã-Te de aici, jos ; cã scris este :
“Cã Îngerilor Sãi va porunci pentru Tine ca sã Te pãzeasc̉ã », si pe mâini Te vor ridica ca nu cumva sa-Ti lovesti de piatrã piciorul Tãu” ( Luca 4, 9-11 ).
Dar capãtã raspunsul categoric :
« Si iarasi scris este : sa nu ispitesti pe Domnul Dumnezeul tãu” ( Luca 4, 12 ).
( Ispitirea de Dumnezeu este interzisã ! ).
Deci pana aici cu îndoiala, aceastã asa-zisã “virtute” a ratiunii.
Nu-i mai ramane diavolului decat legitimarea nebuniei sale : cumpararea lui Iisus.
Apoi L-a dus pe Dansul diavolul pe un munte foarte inalt.
De pe varful acestui munte I-a aratat intr-o clipa toata stralucirea imparatiilor lumii si slava lor desartã, toata minciuna lor imbracata in trufie ; si I-a zis Lui :
“Acestea toate Ti le voi da Tie, daca Te vei inchina mie” ( Matei 4, 8-9 ).
Diavolul credea ( si crede nebuneste ) cã de la caderea lui pe pamant si mai ales de la caderea omului, lumea aceasta e a lui.
Acum facea marea concesiune : “Închinã-Te mie si Ti-o dau Tie”.
Trufia dã gratuit lumea ( desi era o danie mincinoasã si perfidã ), numai sa ramana el cu trufia lui deasupra.
Iisus ii raspunde diavolului, ripostându-i cã cere o închinare interzisã :
“Mergi inapoia Mea, satano, cã scris este : Domnului Dumnezeului tãu sa te inchini si Lui Unuia sa-I slujesti !” ( Matei 4, 10 ).

Si a plecat satana, “pana la o vreme”, pana cand oamenii robiti de el si de slugile sale, L-au dus pe Iisus in a doua pustie fioroasã : dealul Golgotei, si I-au spus cam aceleasi cuvinte :
“Daca esti Tu Fiul lui Dumnezeu, pogoarã-Te de pe cruce si vom crede in Tine” ( Matei 27, 48 ).
Diavolul a fost luat de unii drept delegat al ratiunii care cere lui Dumnezeu evidenta.
Iisus i-a refuzat diavolului orice dovadã a Dumnezeirii Sale.
A concede diavolului delegatia ratiunii, a celui mai inalt for omenesc, inseamna a nu fi departe de rationamentul demonic.
Orice raspuns ar fi dat Iisus, altul decat a dat, nu dovedea diavolului nimic.
De aceea nu i-a raspuns.
Aceasta este ratiunea divinã.
“Ratiunea” demonicã cere lui Dumnezeu “dovezi”.
Ratiunea divinã ramane in certitudine, in arãtarea si închinarea de Dumnezeu.
De atunci aceste douã ratiuni se luptã în pustia fiecãrei vieti omenesti, asa cum s-a luptat Iacov intr-o noapte.
Dar vai de tine daca “vei învinge” tu pe Dumnezeu ; vei cunoaste insa cã tu esti învinsul, iar învingãtorul a fost diavolul.



( Extras, Din invataturile Parintelui Arsenie Boca, Talantii Imparatiei, tiparita cu binecuvantarea Preasfintitului Calinic, Episcopul Argesului, Editia a II-a revizuita, Ed.Credinta stramoseasca, 2008, Editie ingrijita de Manastirea Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, Loc.Petru-Voda, Neamt, difuzarea se face prin « Pelerinul », Iasi )


joi, 13 februarie 2014

S-a supãrat Iisus ( Pãrintele Arsenie Boca )

S-a supãrat Iisus ( Pãrintele Arsenie Boca )


Cat de putin au inteles chiar ucenicii lui Iisus sensul casatoriei, se vede din intamplarea ce a urmat indata dupa aceasta lamurire.
Mai mult au inteles mamele ce-si aduceau la Iisus pruncii, ca sa-Si punã mainile peste ei si sa-i binecuvanteze.
Ucenicii ii certau pe cei care-i aduceau.
Iisus, vazand aceasta, S-a suparat si le-a zis : “Lãsati pruncii sa vina la Mine si nu-i opriti !” ( Matei 19,14 ).
Iata o suparare a lui Iisus.
Supararea cã, copiii nu sunt lasati sa vina la Iisus.
Este lucru stiut, cã omul din copilarie aduce inchinarea pentru Dumnezeu, nu indiferentismul sau necredinta.
Rar cand este altfel.
Copilaria este intervalul vietii mai apropiat de sfintenie, mai capabil de credintã.
Si oricum, in orice domeniu, “credinta” este factorul pe care se cladeste si pe care se conteaza.
Daca acest factor este inclinat dintru inceput spre Dumnezeu, vom avea “credintã in Dumnezeu”.
Daca este inclinat impotriva Lui, vom avea “credintã in necredintã” : “Cred Doamne, ajutã necredintei mele”.
Filozofia, oricare ar fi ea, se bazeaza pe factorul primordial al credintei in ratiune, al credintei in stiintã etc.
Imparatia lui Dumnezeu este fagaduita copiilor, oamenilor ce o primesc fara discutie, ca niste copii, oamenilor ce au venit la Iisus de copii.
Deci, cum sa nu se supere Imparatul cand copiii sunt opriti de a veni la Iisus, cand Iisus le este interzis ?
Stiu, inca, cã indiferent cum este dirijata educatia copiilor, tot Dumnezeu este Tatal sufletului, si cele ce le lucreaza educatia pe dinafara, pot fi zadarnicite de cele dinlauntru.
Constiinta este un grai de alta natura de cum poate vorbi omul.
Cu toate cã lucrurile pot sa se desfasoare si in favoarea necredintei, totusi Dumnezeu randuieste fiecarei generatii libertatea de a decide.
Mare este raspunderea celor ce opresc copiii de la Iisus.
“Mai de folos i-ar fi lui de i s-ar lega o piatra de moarã de grumaz si sa se arunce in mare decat sa sminteasca pe unul din acestia mai mici” ( Luca 17,2 ).



( Extras, Din invataturile Parintelui Arsenie Boca, Talantii Imparatiei, tiparita cu binecuvantarea Preasfintitului Calinic, Episcopul Argesului, Editia a II-a revizuita, Ed.Credinta stramoseasca, 2008, Editie ingrijita de Manastirea Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, Loc.Petru-Voda, Neamt, difuzarea se face prin « Pelerinul », Iasi )


Sfintenie ( Pãrintele Arsenie Boca )

Sfintenie ( Pãrintele Arsenie Boca )


Lui Iisus toate lucrurile, intamplarile, oamenii de tot felul, pana si copiii Ii prilejuiau motive de revelatie.
De la toate lucrurile lumii, Iisus ridicã oamenii la ratiunile supranaturale ale Providentei.
Pe copii, de pilda, Iisus i-a gasit modelul sufletului deschis spre Dumnezeu.
Ei [ copiii ], desi nu inteleg nimic si nu schiteaza nicio impotrivire dialectica, cred totul, si cu credintã pun intrebari uimitoare lui Dumnezeu.
Pentru copii, existenta lui Dumnezeu si prezenta divinã este un lucru de la sine inteles.
Nu in zadar s-au alaturat aceste doua cuvinte : copilaria si sfintenia.

De fapt, omul incepe viata cu sfintenia, apoi o pierde : devine pacatos, devine “intrebatorul complicat si cumplit al veacului acestuia”.
Acum intreaba din necredintã.
Urmeaza o viatã zdrobita de toate urmarile necredintei.
Acestea scot din om, sau un umilit si inteleptit, sau un razvratit cu desavarsire.
Iata de ce marile concluzii, ca de pilda a lui Solomon, a desertaciunii lucrurilor de sub soare, sau a lui Socrate, a carui singurã stiintã sigurã a fost cã nu stie nimic, si a altor marturisitori sinceri ai neputintei si tragediei omului, ii apropie iarasi ca pe niste copii de Dumnezeu.
Mare pret are prima nevinovatie a vietii, dar nascuti din nou, sunt si oamenii lamuriti prin “cuptorul smereniei”...
Parca se intrevede explicatia la intrebarea :
De ce toti inteleptii iubesc copiii ?
Pentru cã sunt din aceeasi familie duhovniceascã.


( Extras, Din invataturile Parintelui Arsenie Boca, Talantii Imparatiei, tiparita cu binecuvantarea Preasfintitului Calinic, Episcopul Argesului, Editia a II-a revizuita, Ed.Credinta stramoseasca, 2008, Editie ingrijita de Manastirea Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, Loc.Petru-Voda, Neamt, difuzarea se face prin « Pelerinul », Iasi )