Stela Moraru-Pavel, Mihaela-Victoria Munteanu, Olivia-Maria Marcov iunie 2009, USH, Drept

Stela Moraru-Pavel, Mihaela-Victoria Munteanu, Olivia-Maria Marcov iunie 2009, USH, Drept

Petrutu Crãciunas anii 1976 la Marea Mediterana Algeria

Petrutu Crãciunas anii 1976 la Marea Mediterana Algeria

Clasa 9-12 V 1982-1986 in 7 iulie 2006 liceul N Balcescu Bucuresti, Romania

Clasa 9-12 V 1982-1986 in 7 iulie 2006 liceul N Balcescu Bucuresti, Romania

Clasa 12 V Colegiul National Sf Sava promotia 1986

Clasa 12 V Colegiul National Sf Sava promotia 1986

Jésus-Christ, Jezu Ufam Tobie, Isuse mã încred in tine

Jésus-Christ, Jezu Ufam Tobie, Isuse mã încred in tine

Iulia Motoc Bucharest Romania CEDO

Iulia Motoc Bucharest Romania CEDO

Iulia Motoc Patriarhie, Turnul Clopotnita din 1698, 8 septembrie 2013

Iulia Motoc Patriarhie, Turnul Clopotnita din 1698, 8 septembrie 2013

Petrutu, prietenul meu din copilaria, Aurora si Tutzu (Petru) Craciunas parintii lui (Algeria)

Petrutu, prietenul meu din copilaria, Aurora si Tutzu (Petru) Craciunas parintii lui (Algeria)

Sr Dominique, Renée, Olivia, Corina R., Anca, Victoria si Iudit (Ungaria), Ruxandra, Monica ...

Sr Dominique, Renée, Olivia, Corina R., Anca, Victoria si Iudit (Ungaria), Ruxandra, Monica ...

Petrutu Crãciunas si Stephanie White Mountain

Petrutu Crãciunas si Stephanie White Mountain

Sr. Georges, Renée, Marie-Lucie, Suzanne, Octavie, Dominique, RDC Constantine

Sr. Georges, Renée, Marie-Lucie, Suzanne, Octavie, Dominique, RDC Constantine

Olivia Maria Marcov si Corina Resl Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine

Olivia Maria Marcov si Corina Resl Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine

Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine Algeria 1972 1976

Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine Algeria 1972 1976

Mihai Miriunis, Laura Simion, Mihai-Ionut Taciu colegii mei de facultate

Mihai Miriunis, Laura Simion, Mihai-Ionut Taciu colegii mei de facultate

Peter-Jacob Hehn Petrutu's friend Canada

Peter-Jacob Hehn Petrutu's friend Canada

Prof.dr.Dorel Zugravescu, ing.J.-B.Deloly, Olivia Maria Marcov, prof.dr.Ieronim Mihaila

Prof.dr.Dorel Zugravescu, ing.J.-B.Deloly, Olivia Maria Marcov, prof.dr.Ieronim Mihaila

Iulia Motoc 15 august 2013

Iulia Motoc 15 august 2013

Laura Simion, colega mea de la Drept, USH, Bucharest

Laura Simion, colega mea de la Drept, USH, Bucharest

Prof.dr.NIcolae Marcov ( father ) si prof.Udriste

Prof.dr.NIcolae Marcov ( father ) si prof.Udriste

Prof.dr.Florin Munteanu si Leon Zagrean

Prof.dr.Florin Munteanu si Leon Zagrean

Prof.dr.Ieronim Mihaila, ing.J.-B.Deloly AIRAMA, Olivia Marcov

Prof.dr.Ieronim Mihaila, ing.J.-B.Deloly AIRAMA, Olivia Marcov

Jesus-Christ

Jesus-Christ

Tatal meu Nicolae Marcov, Revedere colegi liceu Gh.Sincai, promotia 1959, in 31/oct./2013

Tatal meu Nicolae Marcov, Revedere colegi liceu Gh.Sincai, promotia 1959, in 31/oct./2013

Olivia Maria N. Marcov, august 2006, Bucuresti

Olivia Maria N. Marcov, august 2006, Bucuresti

Sorin Tilie, Silviu Marcov, Olivia Maria Marcov, septembrie 2003 Bucuresti

Sorin Tilie, Silviu Marcov, Olivia Maria Marcov, septembrie 2003 Bucuresti

Olivia Maria Marcov, Alexandra Georgescu, Adrian Pafa, Bianca Eftimie, aug.2009, Bucharest

Olivia Maria Marcov, Alexandra Georgescu, Adrian Pafa, Bianca Eftimie, aug.2009, Bucharest

Stéphanie Crãciunas Peter Hehn and Stéphanie's cousin, Canada

Stéphanie Crãciunas Peter Hehn and Stéphanie's cousin, Canada

Maica Domnului cu pruncul, Rugaciune la aprinderea candelei

Maica Domnului cu pruncul, Rugaciune la aprinderea candelei

Mission to Magadan Sister Miriam praying the rosary June 24 2014

Mission to Magadan Sister Miriam praying the rosary June 24 2014

The Catholic Parish of the Sacred Heart of Jesus, Constantine Algeria 1972 1976

The Catholic Parish of the Sacred Heart of Jesus, Constantine Algeria 1972 1976

Laura Adriana Bucharest Romania July 2009

Laura Adriana Bucharest Romania July  2009

Olivia Maria Marcov December 2007 Bucharest Romania Cristi s Birthday

Olivia Maria Marcov December 2007 Bucharest Romania Cristi s Birthday

Olivia Maria Marcov si Laura Gabriela Cristea in Aparatorii Patriei anul IV 2008 2009

Olivia Maria Marcov si Laura Gabriela Cristea in Aparatorii Patriei anul IV 2008 2009

Fr Michael Shields Bronislava s gulag number Anchorage USA 2014

Fr Michael Shields Bronislava s gulag number Anchorage USA 2014

Liliana Iacob Barna 8 martie 2014 Bucuresti Romania

Liliana Iacob Barna 8 martie 2014 Bucuresti Romania

Olivia Marcov Liliana Iacob Gratiela Andreescu 20 August 1979 Bucharest Romania

Olivia Marcov Liliana Iacob Gratiela Andreescu 20 August 1979 Bucharest Romania

Liliana Iacob and Gratiela Andreescu Italy Bucharest Romania

Liliana Iacob and Gratiela Andreescu Italy Bucharest Romania

Peter Jacob Hehn Petrutu's friend CANADA

Peter Jacob Hehn Petrutu's friend CANADA

Mission to Magadan Fr Michael Shields Children Saturday Club April 29 2014

Mission to Magadan Fr Michael Shields Children Saturday Club April 29 2014

Professor Nicolae Marcov at the Faculty of Matehmatics str Academiei 14 Bucharest Spiru Haret amph

Professor Nicolae Marcov at the Faculty of Matehmatics str Academiei 14 Bucharest Spiru Haret amph

Professor Nicolae Marcov Faculty of Mathematics 14 str Academiei sector 3 Bucharest

Professor Nicolae Marcov Faculty of Mathematics 14 str Academiei sector 3 Bucharest

Iulia Motoc ORTA ITALY September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc ORTA ITALY September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc Clasa I 1973 Romania

Iulia Motoc Clasa I 1973 Romania

Professor Ieronim Mihaila Faculty of Mathematics Str Academiei 14 3rd floor Bucharest 2007

Professor Ieronim Mihaila Faculty of Mathematics Str Academiei 14 3rd floor Bucharest 2007

Olivia Maria Marcov Andrei Dobrescu 12 V 30 Martie 2007 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov Andrei Dobrescu 12 V 30 Martie 2007 Bucharest Romania

Iulia Motoc Isla Bella September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc Isla Bella September October 5 2014 Romania

Olivia Maria Marcov 1968 1969 in Str Sebastian Bucharest Romania la bunica mea Jeana Mardale

Olivia Maria Marcov 1968 1969 in Str Sebastian Bucharest Romania la bunica mea Jeana Mardale

Olivia Maria Marcov JB Deloly AIRAMA July 20 2012 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov JB Deloly AIRAMA July 20 2012 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 School Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 School Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 Bucharest Romania

Olivia Maria, Nicolae, Magdalena, Silviu Marcov, Maria, Irina Craciunas in 1980 Bucharest sector 6

Olivia Maria, Nicolae, Magdalena, Silviu Marcov, Maria, Irina Craciunas in 1980 Bucharest sector 6

Magdalena Marcov my mother and aunt Stefania Sestocenco Bucharest '60

Magdalena Marcov my mother and aunt Stefania Sestocenco Bucharest '60

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciunas' Birthday May 17 1982 Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciunas' Birthday May 17 1982 Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciuns'Birthday May 17, 1982, 2 years old, Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciuns'Birthday May 17, 1982, 2 years old, Bucharest

Olivia Maria Marcov Irina Craciunas Silviu Marcov January 1, 1983 Bucharest

Olivia Maria Marcov Irina Craciunas Silviu Marcov January 1, 1983 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr.Craciunas, Irina's Birthday, May 17, 1985 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr.Craciunas, Irina's Birthday, May 17, 1985 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr., Irina Craciunas' Birthday, May 17, 1985, Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr., Irina Craciunas' Birthday, May 17, 1985, Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov in 1969 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov in 1969 Bucharest Romania

Mission to Magadan October 29 2014

Mission to Magadan October 29 2014

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus June 4 2014 Magadan Russia USA

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus June 4 2014 Magadan Russia USA

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus Mission to Magadan E News Oct 2014

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus Mission to Magadan E News Oct 2014

The Holy Virgin Mary and the Kremlin Russia December 2014

The Holy Virgin Mary and the Kremlin Russia December 2014

Vladimir Vladimirovich Putin FB page Kremlin Ru En Jan 7 2015

Vladimir Vladimirovich Putin FB page Kremlin Ru En Jan 7 2015

MOSCOW THE CATHEDRAL OF THE IMMACULATE HEART OF MARY ANNA BELOVA

MOSCOW THE CATHEDRAL OF THE IMMACULATE HEART OF MARY ANNA BELOVA

Jesus, The Holy Mother of God Kazanskia by Irina VESELKINA RUSSIA versta-K.ru

Jesus, The Holy Mother of God Kazanskia by Irina VESELKINA RUSSIA versta-K.ru

Vladimir Putin et les enfants orphelins Russie Noel 2014

Vladimir Putin et les enfants orphelins Russie Noel 2014

God and Baby Jesus Ekaterina and Anton Daineko Belarus

God and Baby Jesus Ekaterina and Anton Daineko Belarus

Liliana Iacob Gratiela Andreescu September 2014 Bucharest Romania

Liliana Iacob Gratiela Andreescu September 2014 Bucharest Romania

Gratiela Andreescu Romania Italia

Gratiela Andreescu Romania Italia

Liliana Iacob Barna si Carina Barna 5 iulie 2015 Bucharest Romania

Liliana Iacob Barna si Carina Barna 5 iulie 2015 Bucharest Romania

Vladimir Putin Moscow Russia 2015

Vladimir Putin Moscow Russia 2015

Sr Barbara Hojda Polonia Iunie 2015

Sr Barbara Hojda Polonia Iunie 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015 Pologne

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015 Pologne

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus April 26 2015 Magadan Russia

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus April 26 2015 Magadan Russia

Father Michael Shields of The Heart of Jesus May 21 2015 The Poor Claire Sisters Ireland

Father Michael Shields of The Heart of Jesus  May 21 2015 The Poor Claire Sisters Ireland

Luminita Marina Raileanu psiholog Bucharest Romania July 4 2015

Luminita Marina Raileanu psiholog Bucharest Romania July 4 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13 Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13 Iulie 2015

Vie de Prieres JESUS CHRIST

Vie de Prieres JESUS CHRIST

Olivia Maria Nicolae MARCOV 3 decembrie 2015

Olivia Maria Nicolae MARCOV 3 decembrie 2015

Vladimir Putin, Moscou, Russie, octobre-décembre 2015

Vladimir Putin, Moscou, Russie, octobre-décembre 2015

Irina Vatava Moscalenco la fille de Boris Vatav Ma cousine Chisinau Moldova

Irina Vatava Moscalenco la fille de Boris Vatav Ma cousine  Chisinau Moldova

Tania Trahman la petite fille de Boris Vatav Chisinau Moldova

Tania Trahman la petite fille de Boris Vatav Chisinau Moldova

Natasa la fille aînée de Boris Vatav son mari et Tania Trahman leur fille Chisinau Moldova

Natasa la fille aînée de Boris Vatav son mari et Tania Trahman leur fille Chisinau Moldova

Irina Vatav la fille de Boris Vatav le cousin de mon père de Chisinau Moldova

Irina Vatav la fille de Boris Vatav le cousin de mon père de Chisinau Moldova

Valentina et Boris et Irina Vatav Chisinau Moldova

Valentina et Boris et Irina Vatav Chisinau Moldova

Valentina et Boris Vatav le cousin de mon père Chisinau Moldova 2015

Valentina et Boris Vatav le cousin de mon père Chisinau Moldova 2015

Jesus Christ Iisus Hristos

Jesus Christ Iisus Hristos

NOTRE DAME DE LOURDES PRIEZ POUR NOUS

NOTRE DAME DE LOURDES PRIEZ POUR NOUS

Olivia Maria Marcov 1 Octombrie 2014 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov 1 Octombrie 2014 Bucharest Romania

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC ATOTTIITORUL

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC ATOTTIITORUL

Olivia Maria MARCOV 5 Ianuarie Janvier 2016 Bucharest Romania

Olivia Maria MARCOV 5 Ianuarie Janvier 2016 Bucharest Romania

Le mot de Jesus Christ Le Verbe Dieu Sfinte Dumnezeule Sfinte Tare Sfinte Fara de Moarte

Le mot de Jesus Christ Le Verbe Dieu Sfinte Dumnezeule Sfinte Tare Sfinte Fara de Moarte

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC

Jesus Misericordia ISUS CRISTOS SI COROANA DE SPINI PATIMILE

Jesus Misericordia ISUS CRISTOS SI COROANA DE SPINI PATIMILE

Olivia Marcov Bogdan Buzoianu 31 janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIE

Olivia Marcov Bogdan Buzoianu 31 janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIE

Maica Domnului icoana Sf Ap Luca aici MD Vladimir

Maica Domnului icoana Sf Ap Luca aici MD Vladimir

Saint Padre Pio NOS LARMES AU CIEL

Saint Padre Pio NOS LARMES AU CIEL

Profesor fizica Ion MANEA Olivia Marcov cl 12 V 1986 Liceul N Balcescu Colegiul Sf SAVA Bucuresti

Profesor fizica Ion MANEA Olivia Marcov cl 12 V 1986 Liceul N Balcescu Colegiul Sf SAVA Bucuresti

Olivia Maria Marcov Icône de la Mère de Dieu Salvatrice et Secours des Affligés Bucarest Romania

Olivia Maria Marcov Icône de la Mère de Dieu Salvatrice et Secours des Affligés  Bucarest Romania

Silviu Marcov mon frère fratele meu Bucarest Romania

Silviu Marcov mon frère fratele meu Bucarest Romania

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 Bucarest Roumanie 2016

Notification blogspot.com 17 novembre 2016

Notification blogspot.com 17 novembre 2016

Nasterea Domnului La Naissance du Petit Jésus

Nasterea Domnului La Naissance du Petit Jésus

Jésus-Christ

Jésus-Christ

duminică, 30 septembrie 2012

Arjen Dijksman si pasiunea sa pentru fizica cuanticã

Arjen Dijksman si pasiunea sa pentru fizica cuanticã

Un articol scris de elevii-ingineri sau les élèves-ingénieurs de l’ESPCI ParisTech :

Extras din articol :

"
Dans son laboratoire, Arjen synthétise des cristaux portant le nom de quantum dots . En français, il arrive qu’on les appelle « atomes artificiels », car leur diamètre est de l’ordre de quelques nanomètres, soit la taille de quelques dizaines d’atomes. Ils sont réalisés en séléniure de cadmium, un matériau semi-conducteur, et présentent ainsi des propriétés étonnantes. Notamment, les électrons y sont confinés – on dit que l’on confine une particule si on l’enferme dans un volume de petite taille, de sorte qu’elle ne puisse plus se déplacer en dehors de cet espace.
Or un électron confiné peut absorber de la lumière s’il reçoit de l’énergie, ou émettre de la lumière s’il cède de l’énergie. À l’œil nu, on ne peut évidemment pas voir un quantum dot. Ainsi, on préfère remplir un flacon avec de très nombreux quantum dots qui flottent dans un liquide, le solvant. Quand on place ces flacons sur une lampe à rayons ultraviolets – comme on le voit sur la vidéo – on constate qu’ils se mettent à briller de toutes les couleurs ! En effet, les électrons présents dans ces cristaux cèdent une partie de l’énergie qu’ils ont reçue de la lampe en émettant de la lumière. Chaque flacon brille d’une couleur différente – on dit qu’il fluoresce – car les quantum dots qu’il contient sont de tailles différentes. "

"
Enthousiaste de la physique, Arjen trouve intéressant d’expliquer la science via la communication sur Internet, dont il apprécie l’immédiateté, la spontanéité. Pour ce faire, il utilise donc son compte Twitter, mais également son blog et sa chaîne Youtube. Il considère que, si la physique classique est assez bien abordée au collège et au lycée, la physique quantique y est en revanche négligée. Selon lui, des objets comme les quantum dots ne sont pas assez connus du grand public, alors qu’avec un peu de créativité, on pourrait s’en servir pour expliquer les bases de la physique comme on explique les bases des mathématiques.
En dehors de la science, Arjen aime découvrir d’autres cultures, ce qu’il fait au cours de ses voyages en discutant avec des gens de différentes origines, et en apprenant les rudiments de leur langue. Il a également suivi une formation d’archéologie, et a fait trois stages de fouilles. Et comme c’est difficile de rester concentré sans se dépenser physiquement de temps en temps, il est aussi un grand amateur de vélo et de natation.  "

Articolul poate fi citit in intregime,  urmand link-ul urmator : http://www.espgg.org/Arjen-Dijksman-fait-briller-des.html


vineri, 28 septembrie 2012

Personalitatea in medicina legalã ( Medicina Legala )

Personalitatea in medicina legalã


Personalitatea este o functie de sinteza a psihicului, rezultanta dinamicã a tuturor insusirilor psihice ale individului ( V. T. Dragomirescu ), modul specific de a gandi si a actiona al fiecarui individ ( V. T. Dragomirescu ), ansamblul de trasaturi morale si intelectuale, de insusiri si aptitudini / defecte care caracterizeaza modul propriu de a fi al unui individ, individualizarea acestuia in raport cu semenii ( Gorgos ).
Personalitatea se cristalizeaza in timp si reflecta maturitatea individului – ce se atinge la aproximativ 18-20 de ani la sexul feminin, si la aproximativ 25 de ani la sexul masculin.


Temperamentul

Drumul conturarii personalitatii incepe cu temperamentul, categorie psihologica ce cuprinde ansamblul insusirilor, proprietatilor, tendintelor functionale-fiziologice mostenite, ce constituie nucleul primar predeterminat ereditar, latura dinamico-energetica a personalitatii.
Denumirea de temperament provine de la temperare, care inseamna “ a amesteca “.
In viziunea hipocratica, din amestecul in proportie diferita, a celor patru umori fundamentale reprezentate de :
  1. sange,
  2. fiere neagra,
  3. fiere galbena,
  4. sputa,
au rezultat tot atatea temperamente :
  1. coleric,
  2. sanguin,
  3. flegmatic, si
  4. melancolic.
H. Sheldon, raportandu-se la gradul de dezvoltare a celor trei foite embrionare, descrie temperamentele :
  1. endomorf – viscerotonic,
  2. mezomorf – somatotonic, si
  3. ectomorf – cerebrotonic.
Sub influenta microclimatului socio ( in mai mica masura ) – familial ( acei “ 7 ani de acasa “ ), pe fondul temperamentului ( cu care ne nastem ) se structureaza caracterul si intelectul, ce pot actiona prin mecanisme de tip feed-back asupra temperamentului.


Caracterul si intelectul. Personalitatea


Caracterul apare ca un complex de aptitudini, insusiri, trasaturi distincte, particulare, oarecum stabile, prin care indivizii se pot diferentia – caracterul reprezinta “ portretul psihologic individual, relativ stabil si definitoriu “ ) -, in timp ce intelectul reprezinta capacitatea individului de a gandi abstract si logic, de a putea aprecia raporturile pe care le stabileste cu mediul.
Ulterior, pe masura ce individul va fi expus din ce in ce mai mult influentei mediului macrosocial, prin modularea caracterului si a temperamentului se constituie personalitatea, care, in functie de modul in care se adapteaza mediului geografic si istoric in care individul traieste, poate fi interpretata ca :
  1. armonica,
  2. accentuata, sau
  3. dizarmonica.
Personalitatea, ce include toate celelalte functii de sinteza ( temperament, caracter, intelect, constiinta ) este caracteristica fiecarei fiinte umane – interpretata ca unitate bio-psiho-socio-spirituala unica, ireductibila si, probabil, irepetabila.

In cadrul examenului psihologic, personalitatea poate fi investigata cu ajutorul testelor psihologice  - “ situatii experimentale standardizate, ce servesc ca stimuli unui comportament “ ( Pichot citat de Gorgos ) – care intregesc imaginea conturata de anamnezã si observatia sistematica si dirijata.
Mai cunoscute sunt testele urmatoare :
  • teste care evidentiaza profilul psihologic “ :
    1. chestionare de personalitate Woodworth ;
    2. inventarul de personalitate Eysenck ;
    3. chestionarul de anxietate Cattel ;
    4. inventarul multifazic de personalitate Minnesota M.M.P.I.

  • teste care structureaza portretul psihologic “, denumite si teste proiective :
  1. testul Rorschach ( din 10 planse cu imagini alb-negru sau colorate ) ;
  2. testul Rosenzweig ( din 24 de desene, ce reprezinta doua personaje intr-o situatie de frustrare ) ;
  3. testul aperceptiei tematice – T.A.T. ( din 30 de imagini alb-negru, ce reprezinta personaje intr-o actiune imprecisa, ambigua ) ;
  4. testul Szondi ( cu 6 serii a cate 8 fotografii, din care trebuie alese cate 2 imagini ) ;
  5. testul Lüscher ( ordonarea preferentiala a 8 cartonase colorate ) ;
  6. testul Stern.


( extras din cursul universitar Medicina Legalã, capitolul 14 Expertiza Medico-Legalã Psihiatricã, in colaborare cu dr.Gabriela Costea, medic primar psihiatru, - editie revazuta si adaugita, Conf.univ.dr., medic legist Valentin Iftenie, Ed.Stiintelor Medicale, Bucuresti, 2006 )


Constiinta in lumina Medicinii Legale ( Medicina Legalã )

“ Prin constiinta se realizeaza o “ reflectare a reflectarii “ – Kreindler, citat de Badiu si Exarcu


Constiinta


Constiinta ( “ cu – stiinta “, sau “ cunoasterea cunoasterii “ – M.Dufrenne ) este o functie de sinteza a psihicului, cea mai evoluata forma de reflectare subiectiva ( psihica ) a lumii obiective, rezultat al interconexiunilor stabilite intre elementele provenite din functionalitatea sistemului nervos ( ce prelucreaza informatiile din mediul intern  - “ eu “ –ul corporal – si mediul extern ) si din relatia organismului uman cu mediul, inclusiv cu ceilalti semeni, in cadrul relatiilor sociale ce presupun / implica folosirea limbajului articulat si procesul muncii.
Structural, constiinta ar putea fi abordata din punct de vedere :
  • Cantitativ – in plan vertical, si
  • Calitativ – in plan orizontal.

In plan vertical-cantitativ sunt descrise urmatoarele niveluri sau trepte ale constiintei ( ce ar putea fi reprezentate prin piramida constiintei ) :
1.         constiinta elementara sau vigilenta, ori starea de veghe, de prezentã temporo-spatiala ( in mediul pe care-l poate recepta, observa, supraveghea ) este un concept neurofiziologic, un act rudimentar de gandire ce permite individului sa dea o anumita semnificatie ( primarã ) stimulilor ;
2.         constiinta operational-logica sau constienta, ori starea de cunostinta, concept neuro-fizio-psihologic ce vizeaza procesele intelectuale de gandire, prin care individul isi poate adapta comportamentul de reflectare ( isi dã seama de sine si de realitatea inconjuratoare, putand sa raspunda stimulilor din mediu – intern si/ sau extern – coerent si cu luciditate ;
3.         constiinta axiologica, concept neuro-fizio-psiho-social, ce ii confera persoanei aderenta la anumite valori, posibilitatea de optiune in baza unor criterii sociale admise la un moment dat, si intr-un anumit areal ;
4.         constiinta etico-morala, concept neuro-fizio-psiho-socio-spiritual ce reflecta capacitatea unei persoane de a distinge intre bine si rau, prin evaluarea consecintelor pozitive, negative, sau indiferente – ale comportamentului sau.
In plan orizontal-calitativ putem vorbi de urmatoarele compartimente psihice, cercuri sau arii ale constiintei ( ce pot constitui sistemul constiintei ) :
1.         constientul – semnifica atat continutul psihic, la un moment dat, al constiintei cat si locul unde se primesc informatiile, din exterior si din interior, pe care insa nu le pastreaza ;
2.         subconstientul ( interpretat de unii autori ca preconstient ), zonã intermediara intre constient si inconstient, anticamera constientului, loc de stocare, de depozitare a fenomenelor psihice, care anterior au fost constientizate, de unde acestea se pot reintoarce in constient ( sediul memoriei ). Considerat si constiinta stinsa, subconstientul pastreaza intr-o stare latenta, posibil de activat, fenomenele psihice care au tendinta de a reveni in constient, asupra caruia exercita o tensiune continua ;
3.         inconstientul cuprinde fenomenele psihice care scapa constiintei ( psihismul bazal, sau latura ascunsa a vietii psihice ), si care pot accede in luciditate, fara a trece prin preconstient ( banda lui Möbius ). Inconstientul ( individual sau colectiv ) reprezinta “ o forta energizanta, un factor bazal de dinamizare a conduitelor “.

Din punct de vedere filozofic, constiinta se prezinta in doua ipostaze :
1.         constiinta sociala – totalitatea ideilor, normelor sociale, teoriilor, sentimentelor din care se constituie conceptia despre sine si despre lume a unei societati, ce reprezinta experienta acumulata de acea comunitate umana, de-a lungul istoriei, si pe baza carora se constituie conceptia despre sine si despre lume a acelei societati ;
2.         constiinta individuala – reflectarea subiectiva a existentei fiecarui om, ce particularizeaza individul in raport cu semenii, avand note de unicitate si irepetabilitate.
Constiinta sociala, ce include totalitatea constiintelor individuale, constituie fundamentul, baza constiintelor individuale, fara de care nu poate exista.
Astfel, desi fiecare fiinta umana apartine societatii si timpului sau – care vor contura constiinta sociala – va prezenta o constiinta individuala, proprie, inconfundabila, un univers sufletesc unic.


( extras din cursul universitar Medicina Legalã, capitolul 14 Expertiza Medico-Legalã Psihiatricã, in colaborare cu dr.Gabriela Costea, medic primar psihiatru, - editie revazuta si adaugita, Conf.univ.dr., medic legist Valentin Iftenie, Ed.Stiintelor Medicale, Bucuresti, 2006 )


Rugaciunea de la Justinian

RUGACIUNE PUTERNICA

Rugaciunea pe care mi-a trimis-o Justinian :


Iarta-ma, Doamne:
pentru tot ce puteam sa vad si nu am vazut!
pentru tot ce puteam sa aud si nu am auzit!
pentru tot ce puteam sa simt si nu am simtit!
pentru tot ce as fi putut sa inteleg si nu am inteles!
pentru tot ce puteam sa constientizez si nu am constientizat!
pentru iertarea pe care as fi putut sa o dau si nu am dat-o!
pentru bucuria pe care as fi putut sa o traiesc si nu am trait-o!
pentru Lumina pe care as fi putut sa o primesc si nu am primit-o!
pentru viata pe care as fi putut sa o ocrotesc si nu am ocrotit-o!
pentru visele pe care mi le-as fi putut împlini si nu le-am implinit!
pentru necunoscutul in care as fi putut sa pasesc si din teama nu am
indraznit sa pasesc!
pentru iubirea pe care as fi putut sa o exprim si nu am exprimat-o!
pentru tot ce puteam sa creez bun si frumos si nu am creat pentru gloria
Ta, Doamne,
si a Imparatiei Tale Divine!
Pentru tot ce stiu si nu stiu ca am gresit, pe Tine, Doamne, care esti
Mila
si Iubirea infinita, Te rog, iarta-ma si ma imbraca cu nesfarsita Ta
Iubire si Lumina!

Iti multumesc, Doamne:
pentru toata frumusetea pe care am vazut-o izvorand din Tine !
pentru muzica tacuta a Inimii Tale, pe care mi-ai dezvaluit-o auzului!
pentru tot ce am simtit bun si minunat in viata mea!
pentru tot ce prin harul Tau am inteles!
pentru lumina pe care am sorbit-o in adancul meu!
pentru iertarea pe care daruind-o, am dobandit pace!
pentru bucuria fiecarei clipe traite in Tine, Doamne!
pentru toate cadourile spirituale care mi-au imbogatit fiinta!
pentru viata mea, care e a Ta, o mica parte a simfoniei existentei!
pentru visele care au prins forma prin armonia iubirii Tale pentru mine!
pentru necunoscutul in care am pasit plin de curaj, regasindu-Te!
pentru iubirea coplesitoare cu care ma dezmierzi clipa de clipa!
pentru tot ce am creat prin Tine bun si frumos, aducand cu umilinta lauda
Imparatiei Tale divine!
Dumnezeu, Tatal nostru, plimbandu-se prin casa mea imi va lua toate
grijile si
va vindeca toate bolile mele si ale familiei mele în Numele lui Iisus,
Amin!


( PREOT ILARION ARGATU  (1913 - 1999) )


Compasiunea si preocuparea ( Psihologie )

Compasiunea si preocuparea


Sa ne intoarcem la studentii seminaristi, care se grabeau spre cladirea in care urmau sa tina o predica despre parabola Bunului Samaritean.
Fiecare a fost pus in fata unui moment crucial, atunci cand a auzit vaietele omului pe langa care trecea.
Pana si cei care au trecut in grabã mare au simtit, poate, putina empatie.
Dar empatia singura nu este de ajuns, daca nu facem ceva.
Studentii care chiar s-au oprit sa ajute au manifestat un alt semn al inteligentei sociale : preocuparea.
Asa cum am vazut in alt capitol ( cap. 4 ), a simti nevoile celuilalt poate fi un indemn la actiune, si asta datorita structurii cerebrale.
De exemplu, cand unor femei le-au fost prezentate inregistrari video ale unui bebelus care plangea, cele mai “ contaminate “ de supararea acestuia, au fost si cele mai incruntate, semn de empatie.
Femeile respective nu numai ca au oglindit fiziologia copilului, dar au avut si dorinta cea mai puternica de a-l lua in brate.
Cu cat manifestam mai multa empatie fata de o persoana aflata in dificultate si ne preocupam de ea, cu atat mai mare va fi impulsul nostru de a ajuta – lucru observat acolo unde oamenii simt nevoia sa vindece suferinta umana.
Un studiu al actelor de caritate din Olanda a descoperit, ca gradul de preocupare sociala a unei persoane era in stransa legatura cu probabilitatea ca ea sa faca donatii celor aflati la ananghie.
In lumea celor care muncesc, preocuparea care ne impinge sa ne asumam responsabilitatea pentru lucrurile care trebuie facute, se traduce intr-o mai buna organizare a educatiei cetatenesti.
Oamenii preocupati sunt cei mai dispusi sa-si gaseasca timpul necesar, si sa faca efortul de a-si ajuta un coleg.
In loc sa se concentreze doar asupra propriei lor munci, ei inteleg nevoia de colaborare in grup pentru atingerea obiectivelor mari.
Persoanele cele mai afectate fiziologic de problemele celorlalti – deci cei care sunt cei mai susceptibili de contaminare emotionala – sunt si cei mai saritori.
Invers, persoanele cele mai putin marcate de preocuparea empatica sunt cele care trec cu vederea foarte usor problemele altuia.
Conform unui studiu, copiii de cinci pana la sapte ani, care au fost cel mai putin deranjati vazandu-si mama suparata, aveau cele mai mari sanse de a deveni niste adulti “ antisociali “.
Asa cum sugereaza cercetatorii, “ cultivarea atentiei si preocuparii copiilor fata de nevoile celorlalti “ poate fi o strategie efectiva, de prevenire a unui comportament problematic ulterior.
Sa fii preocupat de ceilalti nu este insa intotdeauna suficient ; trebuie sa si actionezi eficient.
Prea multi lideri de organizatii cu scopuri umanitare se misca greu, deoarece le lipsesc abilitatile manageriale de baza ; cand faci un bine, este nevoie de putina istetime.
Preocuparea capata mai multa putere cand se bazeaza pe abilitatile caii superioare, exploatand in folos propriu expertiza.
Bill si Melinda Gates exemplifica un astfel de grad superior de preocupare : au pus la bataie cele mai bune practici din mediul de afaceri, pentru a aborda problemele devastatoare de sanatate ale saracilor lumii.
Si isi fac totodata timp, sa se intalneasca cu oamenii pe care ii ajuta – mamele din Mozambic, ai caror copii mor de malarie, bolnavii de SIDA din India -, ceea ce le adanceste empatia.
Preocuparea este impulsul aflat la baza profesiilor care presupun ajutorarea oamenilor, ca Medicina si Serviciile Sociale.
Intr-un anumit sens, aceste profesii sunt intruchiparea publica a preocuparii pentru cei nevoiasi, fie ei bolnavi sau saraci.
Cei care lucreaza in astfel de domenii, infloresc atunci cand capacitatea aceasta creste, si sunt secatuiti cand ea descreste.
Preocuparea reflecta capacitatea de compasiune a unei persoane.
Oamenii manipulativi pot fi inzestrati cu alte abilitati de inteligenta sociala, dar aceasta ( adica compasiunea ) le lipseste.
Lacunele in ceea ce priveste dezinvoltura sociala, ar trebui sa identifice cel mai bine tipurile antisociale, carora nu le pasa de nevoile sau suferinta altora, si care, cu atat mai putin, cauta sa ajute.



( extras din Inteligenta socialã Noua stiintã a relatiilor umane, Daniel Goleman, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2007 )



joi, 27 septembrie 2012

Psihologia vazuta prin prisma medicinii legale ( Medicina Legalã )

Psihologia vazuta prin prisma medicinii legale ( Medicina Legalã )


Psihologia este stiinta care se ocupa cu manifestarile psihice ale fiintei umane ( comportamentul ), in functie de etapa de dezvoltare pe care o parcurge ( ontogeneza ), si de influenta mediului :
  • Psihologia copilului,
  • Psihologia familiei,
  • Psihologia bolnavului, etc.
Psihologia foloseste o metodologie specifica de investigare a individului, axata pe criterii proprii. Dintre acestea mentionam indicii psihometrici :

  • V.M. – varsta mintala ;
  • Q.I. – coeficientul intelectual ;
  • V.C. – varsta cronologica ;
  • C.I. standard – coeficientul standard de inteligenta;

Q.I. = V.M. / V.C. x 100

Asa cum rezulta din ecuatia de mai sus, coeficientul intelectual reprezinta raportul dintre performanta reala si cea asteptata, ale unui individ de o anumita etate.
Astfel, un coeficient intelectual :
  • > 140 semnifica un grad de inteligenta extrem de ridicat ;
  • 120 – 140 – inteligenta superioarã ;
  • 110 – 119 – inteligenta deasupra nivelului mediu ;
  • 100 – 109 – inteligenta bunã de nivel mediu ;
  • 90 – 99 – inteligenta slabã de nivel mediu ;
  • 80 – 89 – inteligenta sub medie ;
  • 70 – 79 -  inteligenta de limitã ;
  • 50 – 69deficientã mintalã usoarã sau debilitate ;
  • 20 – 49 deficientã mintalã medie sau imbecilitate ;
  • < 19 – deficientã mintalã gravã sau idiotie.

In concluzie, atat Psihiatria cat si Psihologia au ca principal obiect de studiu psihicul uman ( sufletul ), ce ar putea fi inteles ca totalitatea vietii constiente si inconstiente rezultate din reflectarea lumii obiective.

Din cele prezentate se deduce ca responsabilitateatermen juridic – nu este sinonima cu discernamantul termen psihiatric.
Astfel, in timp ce responsabilitatea este o stare de drept, o calitate juridica generala a persoanelor, fiind prezumata iresponsabilitatea trebuie demonstrata - , discernamantul este o stare de fapt, o calitate individuala care poate exista sau nu, la un moment dat, in functie de patologia psihica, cronica sau tranzitorie cu evolutie diferita si simptome de intensitate deosebite :
  • Schizofrenie,
  • Paranoia,
  • Intoxicatii acute,
  • Stari crepusculare, etc.,
si, in consecinta, trebuie sa se demonstreze ca a existat la momentul respectiv – al comiterii faptei, al intocmirii unui act juridic, etc.
Intre responsabilitate si discernamant ( daca existã si actul sau faptul ilicit cauzator de prejudiciu ) se poate stabili relatia :

R = D + Vp,
unde R = responsabilitate, D = discernamant iar Vp = vointã proprie, care semnifica faptul ca, pentru a putea raspunde, din punct de vedere juridic pentru actele sau faptele sale, pe care le-a savarsit provocand un prejudiciu, pe langa discernamant – ca functie a capacitatii psihice -, o persoana trebuie sa fi putut actiona cu vointã proprie, neinfluentata, sa fi avut libertatea de actiune.


( extras din cursul universitar Medicina Legalã, capitolul 14, Expertiza Medico-Legalã Psihiatricã,  in colaborare cu dr.Gabriela Costea, medic primar psihiatru, editie revazuta si adaugita, Conf.univ.dr., medic legist Valentin Iftenie, Ed.Stiintelor Medicale, Bucuresti, 2006 )


Consiliul Constitutional al Frantei ( Institutii jurisdictionale )

Consiliul Constitutional al Frantei ( Institutii jurisdictionale )


Redactand Constitutia din 4 octombrie 1958, Generalul De Gaulle isi manifesta vointa fermã de a institui o jurisdictie constitutionala unicã, autonoma si dotata cu competente reale pentru a verifica constitutionalitatea legilor, inlocuind Comitetul constitutional instaurat sub a IV-a Republicã ( francezã ) care se aratase absolut ineficace.
Este vorba de o jurisdictie fundamentala in serviciul Constitutiei, jucand un rol de prim plan in democratie, cu scopul de a evita “ derapajele legislative “ si arbitrariul politic.


Descrierea organicã

Se cuvine sa ne intrebam despre membrii care fac parte din Consiliul Constitutional si despre functionarea institutiei.

Membrii

Compunerea Consiliului Constitutional si modul de recrutare al membrilor sai sunt definite in articolul 56 al Constitutiei.
In virtutea acestui text, doua categorii de membri alcatuiesc Consiliul Constitutional :
  1. membrii numiti, si
  2. membrii de drept.
Membrii numiti sunt aceia numiti de :
  1. Presedintele Republicii,
  2. presedintele Adunarii Nationale si
  3. presedintele Senatului,
in proportie de trei membri, fiecare.
Acesti nouã membri fac parte din Consiliul Constitutional pe timpul unui mandat unic de nouã ani, Consiliul Constitutional fiind reinnoit cu o treime, din trei in trei ani.
Cu toate ca nu este ceruta nicio conditie de titlu, de pregatire ( formare ) sau de experienta, se constata ca personalitatile numite sunt in majoritate “ juristi de formatie si chiar de profesie “.
Membrii de drept sunt fostii Presedinti ai Republicii care intra in mod automat in compunerea Consiliului Constitutional, la finele mandatului lor prezidential, ei fac parte din Consiliul Constitutional pe viata.
Sub a IV-a Republica, presedintii Vincent Auriol si René Coty au facut parte din Consiliul Constitutional.
In schimb, sub a V-a Republica, niciun presedinte nu a facut parte din alcatuirea Consiliului.
Pentru a se asigura de perfecta independenta a acestor membri, in afara de prohibirea oricarei reinnoiri ( a mandatului ), anumite incompatibilitati au fost instaurate, si anumite obligatii le sunt impuse.
Articolul 57 al Constitutiei si Ordonanta din 7 noiembrie 1958 fixeaza functiile incompatibile cu acelea de membru al Consiliului Constitutional.
Acestea sunt functiile de :
  • ministru,
  • parlamentar,
  • membru al Consiliului economic si social,
  • conducator sau responsabil de partid politic.
In plus, membrii Consiliului Constitutional nu pot ocupa nicio functie publica in timpul mandatului lor, doar daca nu ocupau una inainte de numirea lor.
In acest caz, ei nu pot beneficia de o avansare la alegere ; singurã, numai o promovare in functie de vechime ( vechimea in munca ) este posibila in timpul mandatului lor.
Ei au obligatia, inainte de a intra in functie, de a presta juramant in fata Presedintelui Republicii.
Ei jura sa judece in toata impartialitatea, sa respecte secretul deliberarilor si al voturilor, de a se supune unei obligatii de rezerva abtinandu-se de la orice luare de pozitie publica, sau de la orice consultare ( consultatie ) care priveste chestiunile pe care le trateaza Consiliul Constitutional.
Violarea uneia dintre aceste obligatii este sanctionata de chiar Consiliul Constitutional ( insusi ).
In contrapartidã a activitatii lor jurisdictionale, membrii Consiliului Constitutional percep o remunerare echivalenta cu salariile cele mai ridicate ale functionarilor Statului.

Functionarea


Consiliul Constitutional este prezidat de catre o personalitate numita de Presedintele Republicii, dintre cei nouã membri care alcatuiesc Consiliul.
El dispune de un vot preponderent in caz de partaj al voturilor.
In calitatea sa de presedinte, el se bucura de o competenta ( putere ) extinsa privind conducerea Consiliului, organizarea muncii, tinerea sedintelor ...
Prin decret al Presedintelui Republicii, si la propunerea presedintelui Consiliului Constitutional, un secretar general este numit cu scopul de a gera administrarea interna a Consiliului, a carui misiune esentiala consta in inregistrarea cererilor, elaborarea darilor de seama si efectuarea publicarii Culegerii anuale de Decizii ( a Consiliului ).
La convocarea presedintelui, Consiliul este invitat sa se reuneasca in sedinta ordinara.
Un cvorum de sapte membri este necesar ( cerut ) pentru a putea delibera.
Afacerea ( litigiul ) este mai intai instruita de catre o sectie compusa din trei membri, apoi este judecata de catre ansamblul Consiliului.
Deciziile date in termen de o lunã ( cu exceptia cazului de urgenta, cand Deciziile sunt date in opt zile ) sunt motivate si acelea care privesc controlul de constitutionalitate sunt publicate in Jurnalul ( Monitorul ) Oficial.
Aceste Decizii au autoritate de lucru judecat.

Atributiile

Doua tipuri de atributii sunt exercitate : cele mai importante si curente sunt jurisdictionale, cele mai putin frecvente sunt nejurisdictionale.

Atributiile jurisdictionale

Atributiile Consiliului sunt duble. Consiliul Constitutional este in acelasi timp judecator al constitutionalitatii legilor si judecator al anumitor contencioase electorale.

Consiliul, judecator al constitutionalitatii legilor

In calitatea sa de gardian al Constitutiei, Consiliul are drept misiune esentiala sa judece constitutionalitatea legilor.
Acest control este facultativ in anumite cazuri, obligatoriu in altele.

Controlul obligatoriu

In virtutea articolului 61 alineatul ( 1 ) al Constitutiei, un control de constitutionalitate trebuie in mod obligatoriu sa fie practicat in ce priveste legile organice si regulamentele adunarilor parlamentare.
Cat priveste legile organice, sezina Consiliului este facuta de catre primul ministru, inainte de promulgarea lor ; pentru regulamentul adunarilor, ea apartine presedintilor Adunarii Nationale si Senatului, inainte de intrarea lor in vigoare.
In mai multe randuri, acest control s-a aratat foarte util si Consiliul a trebuit sa ii cheme pe parlamentari la respectarea Constitutiei.

Controlul facultativ

Douã tipuri de control sunt efectuate de catre Consiliul Constitutional.
( 1 ) Primul priveste repartizarea competentelor intre puterea legislativã si puterea reglementarã.
Este vorba, in fapt, de o problema de impietare a legii asupra regulamentului.
Constitutia a prevazut doua proceduri pentru a remedia acest dezechilibru ; una se situeaza in cursul dezbaterii legii de catre Parlament, cealalta dupa intrarea in vigoare a legii.
In cursul dezbaterii legii, articolul 41 al Constitutiei le permite Guvernului si presedintelui Adunarii Nationale sau Senatului, sa sesizeze Consiliul Constitutional pentru a se transa un dezacord relativ la impietarea asupra domeniului regulamentar a unei propuneri de lege sau a unui amendament parlamentar.
Spunem ca Guvernul opune o exceptie de inacceptabilitate* ( inadmisibilitate ) [ in text, in original, cuvantul folosit este «  irrecevabilité « = care nu poate fi primit ] acestui text.
Este un control preventiv care are drept scop sa impiedice sau sa opreasca dezbaterea unui text contestat.
Consiliul Constitutional trebuie sa statueze in opt zile.
Dupa intrarea in vigoare a legii, articolul 37 alineatul ( 2 ) al Constitutiei ii permite Guvernului sa ii ceara Consiliului Constitutional sa constate cã o lege a intervenit intr-un domeniu care nu ii apartine legislatorului ( legiuitorului ), ca a existat o impietare a puterii legislative asupra domeniului regulamentar, si sa il autorizeze sa modifice aceasta lege prin Decret. Aceasta tehnica, ( care se numeste ) delegalizarea, este foarte utilizata.
( 2 ) Al doilea control facultativ priveste legile ordinare si angajamentele internationale.
In ce priveste legile ordinare, ipoteza de sezina a Consiliului Constitutional se situeaza intre adoptarea legii de catre Parlament si promulgarea sa de catre Presedintele Republicii.
La origine, Constitutia acorda sezina Presedintelui Republicii, primului ministru, presedintelui Adunarii Nationale si presedintelui Senatului* ( * Daca ( acestia ) aveau aceeasi tendinta politica, ei erau putin inclinati sa sesizeze Consiliul Constitutional cu un recurs cu privire la o lege votata de catre majoritatea lor ).
De aceea, anul 1947 a fost anul unei revizuiri constitutionale care a avut drept consecinta o largire a sezinei.
De aici inainte, saizeci de senatori sau saizeci de deputati vor putea sa sesizeze Consiliul Constitutional.
Opozitia, oricare ar fi ( fost ) ea nu s-a privat niciodata de aceasta si recursurile la Consiliul Constitutional sunt de atunci, mult mai numeroase.
Ceea ce este o excelenta garantie intr-un sistem democratic.
In revansa, proiectul de reforma care tindea sa acorde posibilitatea sezinei ( de sezina ) particularilor a fost abandonat.
Trebuie sa constatam ca, in ce il priveste, Consiliul Constitutional si-a largit in mod considerabil campul controlului sau.
Intr-o Decizie din 16 iulie 1971, Consiliul Constitutional a declarat ca, dincolo de textul insusi al Constitutiei din 1958, trebuie respectate Declaratia din 1789 si Preambulul Constitutiei din 1946.
Intr-adevar, el a judecat ca Preambulul Constitutiei din 1958 “ proclamand atasamentul “ poporului francez la aceste doua texte, are drept efect sa confere acestora valoare constitutionala.
Aceste trei texte constituie blocul de constitutionalitate care cuprinde toate drepturile omului si ale cetateanului faurite ( elaborate ) de-a lungul istoriei noastre.

Pentru angajamentele internationale care comportã o clauza contrara Constitutiei, articolul 54 al Constitutiei prevede sezina Consiliului Constitutional de catre seful Statului, primul ministru sau presedintii Senatului sau ai Adunarii Nationale.
Revizuirea constitutionala din 25 iunie 1992, prealabila ratificarii Tratatului de la Maastricht, a largit cazurile de sezina deschizand recursul unui numar de saizeci de deputati sau saizeci de senatori.
Tratatul trebuie sa fie conform cu Constitutia, Consiliul este aici ( este prezent, existã ) pentru a se asigura de aceasta.

Consiliul, judecator constitutional

Alegerile Presedintelui Republicii, parlamentarilor si acelea relative la Referendum tin de competenta Consiliului Constitutional.
In toate stadiile alegerii prezidentiale, Consiliul Constitutional este chemat sa intervina : el solutioneaza problemele de deces sau de impiedicare ale unui candidat, hotaraste ( fixeaza ) lista candidatilor, verifica controlul voturilor si solutioneaza reclamatiile.
Sezina Consiliului Constitutional apartine prefectilor, candidatilor, si alegatorilor.
Controalele odata efectuate, el proclama rezultatele sau invalideaza alegerile neconforme cu legea.
In acelasi mod, in virtutea articolului 59 al Constitutiei, Consiliul Constitutional sesizat de catre un candidat sau de catre alegatorii unei circumscriptii, solutioneaza contenciosul relativ la alegerile deputatilor si ale senatorilor.
Mai mult, articolul 60 al Constitutiei ii incredinteaza Consiliului Constitutional misiunea de a veghea la conformitatea cu legea, a operatiunilor Referendumului si de a proclama rezultatele acestuia.

Atributiile nejurisdictionale

Ele se rezuma la constatari si la avize.
Ii apartine Consiliului Constitutional, sesizat de Guvern, sa constate vacanta functiei de presedinte ( deces sau demisie ) sau impiedicarea presedintelui Republicii.
Daca este vorba de o impiedicare ( de un motiv de impiedicare ) provizorie, aceasta constatare deschide interimatul, care este atunci asigurat de catre presedintele senatului ; daca impiedicarea este definitiva in caz de vacanta, constatarea deschide alegerile prezidentiale.
Consiliul Constitutional este de asemenea competent pentru a da avize presedintelui Republicii, atunci cand el se pregateste sa ia masuri exceptionale in virtutea articolului 16 al Constitutiei din 1958.



( extras din cursul universitar Institutions Jurisdictionnelles, ( Institutii Jurisdictionale ), Jean-Pierre Scarano, Maître de conférences à l’Université Jean Moulin Lyon III, Directeur des 1er et 2e cycles de la Faculté de Droit Assesseur du Doyen, colectia Universités Droit, 5e édition mise à jour et enrichie ( a 5 a editie actualizata si imbogatita ), Editura Ellipses, Paris, 2002 )