Drepturi economice, sociale si culturale recunoscute de Carta Sociala Europeana ( 2 ) : dreptul la negociere colectiva ( Drept material european al drepturilor omului )

Drepturi economice, sociale si culturale recunoscute de Carta Sociala Europeana ( 2 ) : dreptul la negociere colectiva

In ceea ce priveste dreptul la negociere colectiva garantat de articolul 6 din Carta Sociala Europeana Revizuita, norma contine conditiile necesare asigurarii efectivitatii dreptului la negociere colectiva, astfel :

1. favorizarea consultarii paritare dintre lucratori si patroni ;
2. promovarea procedurilor de negociere voluntara intre patroni si sindicate, pe de o parte, si organizatiile lucratorilor, pe de alta parte, negocieri menite sa ajunga la incheierea unor conventii colective ;
3. favorizarea utilizarii procedurilor adecvate de conciliere si arbitraj voluntar, in vederea solutionarii pe cale amiabilã, a conflictelor de munca ;
4. recunoasterea dreptului lucratorilor si al patronilor, de a se manifesta, inclusiv prin exercitarea dreptului la greva, cu conditia respectarii prevederilor conventiilor colective in vigoare.

Finalitatea normelor examinate este, dupa cum se poate observa, pe de o parte, garantarea unei protectii egale a lucratorilor si patronilor, iar pe de alta parte, asigurarea unui echilibru intre interesele celor doua categorii de persoane, precum si intre acestea din urma si autoritatile Statului.

Este, desigur, vorba de un echilibru care urmareste in esenta, realizarea pacii si coeziunii sociale, ca element specific al functionarii Statului de drept, intr-un sistem democratic.

Plasarea dreptului la actiuni colective, in caz de conflict de interese, inclusiv a dreptului la greva, de care beneficiaza atat lucratorii, cat si patronii, in contextul dreptului la negociere colectiva, este de natura sa sublinieze, pe de o parte, privilegierea dialogului intre cele doua categorii de interese contrare, iar pe de alta parte, sa puna in evidenta ca protectia egala a acestor interese sta la baza pacii sociale.

Dincolo de aceste drepturi generale sau garantii fundamentale, Carta Sociala Europeana revizuita, cuprinde si o serie de drepturi specifice, cum sunt :

1. dreptul copiilor si tinerilor la protectie ( articolul 7 ) ;
2. dreptul lucratoarelor la protectia maternitatii ( articolul 8 ) ;
3. dreptul la orientare profesionala ( articolul 9 ) ;
4. dreptul la securitate sociala ( articolul 12 ) ;
5. dreptul persoanelor handicapate la autonomie, integrare sociala si la participarea la viata comunitatii ( articolul 15 ), etc.

Printre drepturile consacrate ulterior adoptarii Cartei Sociale Europene din 1961, se regasesc :

1. dreptul la protectie in caz de concediere ( articolul 24 ) ;
2. dreptul angajatilor la protectia creantelor proprii, in caz de insolvabilitate a patronului ( articolul 25 ) ;
3. dreptul la demnitate in munca ( articolul 26 ) ;
4. dreptul lucratorilor cu responsabilitati familiale, la egalitate de sanse si de tratament ( articolul 27 ) ;
5. dreptul la consultare in cazul concedierilor colective ( articolul 29 ) ;
6. dreptul la protectie impotriva saraciei si a excluderii sociale, si
7. dreptul la locuinta.

Dupa cum se poate observa, drepturile care au primit o consacrare mai recenta, prin adoptarea Cartei Sociale Europene Revizuite, sunt rezultatul relansarii acestui instrument juridic paneuropean de consacrare a drepturilor sociale, dupa Conferinta Ministeriala din decembrie 1990, a ministrilor responsabili in materie din partea Statelor membre ale Consiliului Europei.

Adoptarea Protocolului aditional la Cartã, privind instituirea unui sistem de reclamatii colective, a fost de natura sa extinda sfera participantilor care contribuie la ridicarea nivelului de protectie sociala, in sensul includerii organizatiilor internationale ale patronilor sau lucratorilor, si sa consolideze mecanismul de punere in aplicare a drepturilor sociale garantate.

O ultima trasatura caracteristica, este aceea configurata de faptul ca, spre deosebire de drepturile consacrate in Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care sunt recunoscute de partile contractante, tuturor persoanelor aflate sub jurisdictia lor, drepturile garantate de Carta Sociala Europeana Revizuita, reprezinta doar beneficiul cetatenilor Statelor care au ratificat acest instrument juridic.

In pofida progreselor notabile, inregistrate in materia promovarii, garantarii si respectarii drepturilor sociale, aceste drepturi nu beneficiaza inca, de nivelul de efectivitate al protectiei drepturilor si libertatilor civile si politice, asigurat indeosebi de Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Nu intamplator, Europa Sociala, ca obiectiv prioritar al Uniunii Europene  - organizatia europeana cu cele mai mari performante in domeniu -, ramane, totusi, in multe privinte, un proiect bine conturat, dar insuficient realizat.

(  extras din Drept European al Drepturilor Omului, Volumul I, Drept Material European al Drepturilor Omului, editia a IV-a, Prof.univ.dr.Ionel Olteanu, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007 )