Senatul : Franta
Senatul constituie a doua adunare a Parlamentului. Mai este numit “ Camera de chibzuire “.
El este compus din senatori alesi prin sufragiu universal indirect.
El este mai putin supus presiunilor alegatorilor, si nu poate fi dizolvat de Presedintele Republicii.
Numarul senatorilor
Senatorii isi au sediul la Palais du Luxembourg.
Senatul este alcatuit din 321 de alesi.
Alegerea senatorilor
Ei sunt alesi prin sufragiu universal indirect, pentru nouã ani.
Exista alegeri senatoriale din trei in trei ani, intrucat Senatul este reinnoibil cu o treime, din trei in trei ani.
Scrutinul variaza in functie de numarul de senatori pe care departamentul [ “ judetul “ ] trebuie sa ii aleaga : in departamentele [ “ judetele “ ] cu unul si 2 senatori, scrutinul este majoritar in doua tururi ; in departamentele cu 3 senatori si mai mult, scrutinul este de listã cu reprezentare proportionala, incepand de la Reforma adoptata in iunie 2000.
Varsta minima de eligibilitate a unui senator este de 35 de ani.
Rolul Senatului
Domeniul legii :
Ca si deputatii, senatorii au initiativa legislativa, ei pot propune un text de lege care se numeste “ propunere de lege “, si sa depuna amendamente ale textelor pe care le examineaza.
Senatul voteaza legile si bugetul Statului, si controleaza actiunea guvernului.
Senatul, contrar Adunarii Nationale, nu poate rasturna guvernul.
Senatul nu poate fi dizolvat de Presedintele Republicii.
Senatorii pot pune intrebari : scrise, orale, cu, sau fara dezbatere de actualitate – ministrilor, cel putin o data pe saptamana.
Presedintele Senatului :
Presedintele Senatului este ales – sau reales – din trei in trei ani.
El asigura presedintia cu cei patru vice-presedinti.
El este al treilea personaj al Statului in ordinea oficiala pentru ceremoniile publice.
El asigura interimatul, daca locul ( functia ) de Presedinte al Republicii este vacant.
El numeste trei membri ai Consiliului Constitutional.
El este informat cu ocazia instituirii de masuri ( mai exact puteri - este termenul ) exceptionale** de catre seful Statului.
** El este informat cu ocazia intrarii in puterile exceptionale a sefului Statului.
NOTA : Puterile exceptionale ale Presedintelui Republicii franceze sunt : ( 1 ) Referendumul : Presedintele poate consulta alegatorii prin referendum, si ( 2 ) deplinele puteri***
[ *** Deplinele puteri : in virtutea articolului 16 din Constitutia Frantei, Presedintele Republicii poate intra in deplinele puteri ( executiv + legislativ ) daca teritoriul este amenintat sau invadat, daca institutiile Republicii sunt amenintate. Se mai numesc si puteri exceptionale ]
NOTA : Puterile exceptionale ale Presedintelui Republicii franceze sunt : ( 1 ) Referendumul : Presedintele poate consulta alegatorii prin referendum, si ( 2 ) deplinele puteri***
[ *** Deplinele puteri : in virtutea articolului 16 din Constitutia Frantei, Presedintele Republicii poate intra in deplinele puteri ( executiv + legislativ ) daca teritoriul este amenintat sau invadat, daca institutiile Republicii sunt amenintate. Se mai numesc si puteri exceptionale ]
( extras din Les Institutions de la France ( Ve République, 4 octobre 1958 ) - Institutiile Frantei ( a V-a Republicã, 4 octombrie 1958 ), Bernard de Gunten, Arlette Martin, Mauricette Niogret, mise à jour ( actualizata ) au 1er mai 2000, Éd. Nathan )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu