Stela Moraru-Pavel, Mihaela-Victoria Munteanu, Olivia-Maria Marcov iunie 2009, USH, Drept

Stela Moraru-Pavel, Mihaela-Victoria Munteanu, Olivia-Maria Marcov iunie 2009, USH, Drept

Petrutu Crãciunas anii 1976 la Marea Mediterana Algeria

Petrutu Crãciunas anii 1976 la Marea Mediterana Algeria

Clasa 9-12 V 1982-1986 in 7 iulie 2006 liceul N Balcescu Bucuresti, Romania

Clasa 9-12 V 1982-1986 in 7 iulie 2006 liceul N Balcescu Bucuresti, Romania

Clasa 12 V Colegiul National Sf Sava promotia 1986

Clasa 12 V Colegiul National Sf Sava promotia 1986

Jésus-Christ, Jezu Ufam Tobie, Isuse mã încred in tine

Jésus-Christ, Jezu Ufam Tobie, Isuse mã încred in tine

Iulia Motoc Bucharest Romania CEDO

Iulia Motoc Bucharest Romania CEDO

Iulia Motoc Patriarhie, Turnul Clopotnita din 1698, 8 septembrie 2013

Iulia Motoc Patriarhie, Turnul Clopotnita din 1698, 8 septembrie 2013

Petrutu, prietenul meu din copilaria, Aurora si Tutzu (Petru) Craciunas parintii lui (Algeria)

Petrutu, prietenul meu din copilaria, Aurora si Tutzu (Petru) Craciunas parintii lui (Algeria)

Sr Dominique, Renée, Olivia, Corina R., Anca, Victoria si Iudit (Ungaria), Ruxandra, Monica ...

Sr Dominique, Renée, Olivia, Corina R., Anca, Victoria si Iudit (Ungaria), Ruxandra, Monica ...

Petrutu Crãciunas si Stephanie White Mountain

Petrutu Crãciunas si Stephanie White Mountain

Sr. Georges, Renée, Marie-Lucie, Suzanne, Octavie, Dominique, RDC Constantine

Sr. Georges, Renée, Marie-Lucie, Suzanne, Octavie, Dominique, RDC Constantine

Olivia Maria Marcov si Corina Resl Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine

Olivia Maria Marcov si Corina Resl Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine

Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine Algeria 1972 1976

Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine Algeria 1972 1976

Mihai Miriunis, Laura Simion, Mihai-Ionut Taciu colegii mei de facultate

Mihai Miriunis, Laura Simion, Mihai-Ionut Taciu colegii mei de facultate

Peter-Jacob Hehn Petrutu's friend Canada

Peter-Jacob Hehn Petrutu's friend Canada

Prof.dr.Dorel Zugravescu, ing.J.-B.Deloly, Olivia Maria Marcov, prof.dr.Ieronim Mihaila

Prof.dr.Dorel Zugravescu, ing.J.-B.Deloly, Olivia Maria Marcov, prof.dr.Ieronim Mihaila

Iulia Motoc 15 august 2013

Iulia Motoc 15 august 2013

Laura Simion, colega mea de la Drept, USH, Bucharest

Laura Simion, colega mea de la Drept, USH, Bucharest

Prof.dr.NIcolae Marcov ( father ) si prof.Udriste

Prof.dr.NIcolae Marcov ( father ) si prof.Udriste

Prof.dr.Florin Munteanu si Leon Zagrean

Prof.dr.Florin Munteanu si Leon Zagrean

Prof.dr.Ieronim Mihaila, ing.J.-B.Deloly AIRAMA, Olivia Marcov

Prof.dr.Ieronim Mihaila, ing.J.-B.Deloly AIRAMA, Olivia Marcov

Jesus-Christ

Jesus-Christ

Tatal meu Nicolae Marcov, Revedere colegi liceu Gh.Sincai, promotia 1959, in 31/oct./2013

Tatal meu Nicolae Marcov, Revedere colegi liceu Gh.Sincai, promotia 1959, in 31/oct./2013

Olivia Maria N. Marcov, august 2006, Bucuresti

Olivia Maria N. Marcov, august 2006, Bucuresti

Sorin Tilie, Silviu Marcov, Olivia Maria Marcov, septembrie 2003 Bucuresti

Sorin Tilie, Silviu Marcov, Olivia Maria Marcov, septembrie 2003 Bucuresti

Olivia Maria Marcov, Alexandra Georgescu, Adrian Pafa, Bianca Eftimie, aug.2009, Bucharest

Olivia Maria Marcov, Alexandra Georgescu, Adrian Pafa, Bianca Eftimie, aug.2009, Bucharest

Stéphanie Crãciunas Peter Hehn and Stéphanie's cousin, Canada

Stéphanie Crãciunas Peter Hehn and Stéphanie's cousin, Canada

Maica Domnului cu pruncul, Rugaciune la aprinderea candelei

Maica Domnului cu pruncul, Rugaciune la aprinderea candelei

Mission to Magadan Sister Miriam praying the rosary June 24 2014

Mission to Magadan Sister Miriam praying the rosary June 24 2014

The Catholic Parish of the Sacred Heart of Jesus, Constantine Algeria 1972 1976

The Catholic Parish of the Sacred Heart of Jesus, Constantine Algeria 1972 1976

Laura Adriana Bucharest Romania July 2009

Laura Adriana Bucharest Romania July  2009

Olivia Maria Marcov December 2007 Bucharest Romania Cristi s Birthday

Olivia Maria Marcov December 2007 Bucharest Romania Cristi s Birthday

Olivia Maria Marcov si Laura Gabriela Cristea in Aparatorii Patriei anul IV 2008 2009

Olivia Maria Marcov si Laura Gabriela Cristea in Aparatorii Patriei anul IV 2008 2009

Fr Michael Shields Bronislava s gulag number Anchorage USA 2014

Fr Michael Shields Bronislava s gulag number Anchorage USA 2014

Liliana Iacob Barna 8 martie 2014 Bucuresti Romania

Liliana Iacob Barna 8 martie 2014 Bucuresti Romania

Olivia Marcov Liliana Iacob Gratiela Andreescu 20 August 1979 Bucharest Romania

Olivia Marcov Liliana Iacob Gratiela Andreescu 20 August 1979 Bucharest Romania

Liliana Iacob and Gratiela Andreescu Italy Bucharest Romania

Liliana Iacob and Gratiela Andreescu Italy Bucharest Romania

Peter Jacob Hehn Petrutu's friend CANADA

Peter Jacob Hehn Petrutu's friend CANADA

Mission to Magadan Fr Michael Shields Children Saturday Club April 29 2014

Mission to Magadan Fr Michael Shields Children Saturday Club April 29 2014

Professor Nicolae Marcov at the Faculty of Matehmatics str Academiei 14 Bucharest Spiru Haret amph

Professor Nicolae Marcov at the Faculty of Matehmatics str Academiei 14 Bucharest Spiru Haret amph

Professor Nicolae Marcov Faculty of Mathematics 14 str Academiei sector 3 Bucharest

Professor Nicolae Marcov Faculty of Mathematics 14 str Academiei sector 3 Bucharest

Iulia Motoc ORTA ITALY September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc ORTA ITALY September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc Clasa I 1973 Romania

Iulia Motoc Clasa I 1973 Romania

Professor Ieronim Mihaila Faculty of Mathematics Str Academiei 14 3rd floor Bucharest 2007

Professor Ieronim Mihaila Faculty of Mathematics Str Academiei 14 3rd floor Bucharest 2007

Olivia Maria Marcov Andrei Dobrescu 12 V 30 Martie 2007 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov Andrei Dobrescu 12 V 30 Martie 2007 Bucharest Romania

Iulia Motoc Isla Bella September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc Isla Bella September October 5 2014 Romania

Olivia Maria Marcov 1968 1969 in Str Sebastian Bucharest Romania la bunica mea Jeana Mardale

Olivia Maria Marcov 1968 1969 in Str Sebastian Bucharest Romania la bunica mea Jeana Mardale

Olivia Maria Marcov JB Deloly AIRAMA July 20 2012 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov JB Deloly AIRAMA July 20 2012 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 School Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 School Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 Bucharest Romania

Olivia Maria, Nicolae, Magdalena, Silviu Marcov, Maria, Irina Craciunas in 1980 Bucharest sector 6

Olivia Maria, Nicolae, Magdalena, Silviu Marcov, Maria, Irina Craciunas in 1980 Bucharest sector 6

Magdalena Marcov my mother and aunt Stefania Sestocenco Bucharest '60

Magdalena Marcov my mother and aunt Stefania Sestocenco Bucharest '60

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciunas' Birthday May 17 1982 Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciunas' Birthday May 17 1982 Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciuns'Birthday May 17, 1982, 2 years old, Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciuns'Birthday May 17, 1982, 2 years old, Bucharest

Olivia Maria Marcov Irina Craciunas Silviu Marcov January 1, 1983 Bucharest

Olivia Maria Marcov Irina Craciunas Silviu Marcov January 1, 1983 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr.Craciunas, Irina's Birthday, May 17, 1985 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr.Craciunas, Irina's Birthday, May 17, 1985 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr., Irina Craciunas' Birthday, May 17, 1985, Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr., Irina Craciunas' Birthday, May 17, 1985, Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov in 1969 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov in 1969 Bucharest Romania

Mission to Magadan October 29 2014

Mission to Magadan October 29 2014

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus June 4 2014 Magadan Russia USA

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus June 4 2014 Magadan Russia USA

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus Mission to Magadan E News Oct 2014

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus Mission to Magadan E News Oct 2014

The Holy Virgin Mary and the Kremlin Russia December 2014

The Holy Virgin Mary and the Kremlin Russia December 2014

Vladimir Vladimirovich Putin FB page Kremlin Ru En Jan 7 2015

Vladimir Vladimirovich Putin FB page Kremlin Ru En Jan 7 2015

MOSCOW THE CATHEDRAL OF THE IMMACULATE HEART OF MARY ANNA BELOVA

MOSCOW THE CATHEDRAL OF THE IMMACULATE HEART OF MARY ANNA BELOVA

Jesus, The Holy Mother of God Kazanskia by Irina VESELKINA RUSSIA versta-K.ru

Jesus, The Holy Mother of God Kazanskia by Irina VESELKINA RUSSIA versta-K.ru

Vladimir Putin et les enfants orphelins Russie Noel 2014

Vladimir Putin et les enfants orphelins Russie Noel 2014

God and Baby Jesus Ekaterina and Anton Daineko Belarus

God and Baby Jesus Ekaterina and Anton Daineko Belarus

Liliana Iacob Gratiela Andreescu September 2014 Bucharest Romania

Liliana Iacob Gratiela Andreescu September 2014 Bucharest Romania

Gratiela Andreescu Romania Italia

Gratiela Andreescu Romania Italia

Liliana Iacob Barna si Carina Barna 5 iulie 2015 Bucharest Romania

Liliana Iacob Barna si Carina Barna 5 iulie 2015 Bucharest Romania

Vladimir Putin Moscow Russia 2015

Vladimir Putin Moscow Russia 2015

Sr Barbara Hojda Polonia Iunie 2015

Sr Barbara Hojda Polonia Iunie 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015 Pologne

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015 Pologne

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus April 26 2015 Magadan Russia

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus April 26 2015 Magadan Russia

Father Michael Shields of The Heart of Jesus May 21 2015 The Poor Claire Sisters Ireland

Father Michael Shields of The Heart of Jesus  May 21 2015 The Poor Claire Sisters Ireland

Luminita Marina Raileanu psiholog Bucharest Romania July 4 2015

Luminita Marina Raileanu psiholog Bucharest Romania July 4 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13 Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13 Iulie 2015

Vie de Prieres JESUS CHRIST

Vie de Prieres JESUS CHRIST

Olivia Maria Nicolae MARCOV 3 decembrie 2015

Olivia Maria Nicolae MARCOV 3 decembrie 2015

Irina Vatava Moscalenco la fille de Boris Vatav Ma cousine Chisinau Moldova

Irina Vatava Moscalenco la fille de Boris Vatav Ma cousine  Chisinau Moldova

Tania Trahman la petite fille de Boris Vatav Chisinau Moldova

Tania Trahman la petite fille de Boris Vatav Chisinau Moldova

Natasa la fille aînée de Boris Vatav son mari et Tania Trahman leur fille Chisinau Moldova

Natasa la fille aînée de Boris Vatav son mari et Tania Trahman leur fille Chisinau Moldova

Irina Vatav la fille de Boris Vatav le cousin de mon père de Chisinau Moldova

Irina Vatav la fille de Boris Vatav le cousin de mon père de Chisinau Moldova

Valentina et Boris et Irina Vatav Chisinau Moldova

Valentina et Boris et Irina Vatav Chisinau Moldova

Valentina et Boris Vatav le cousin de mon père Chisinau Moldova 2015

Valentina et Boris Vatav le cousin de mon père Chisinau Moldova 2015

Jesus Christ Iisus Hristos

Jesus Christ Iisus Hristos

NOTRE DAME DE LOURDES PRIEZ POUR NOUS

NOTRE DAME DE LOURDES PRIEZ POUR NOUS

Olivia Maria Marcov 1 Octombrie 2014 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov 1 Octombrie 2014 Bucharest Romania

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC ATOTTIITORUL

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC ATOTTIITORUL

Olivia Maria MARCOV 5 Ianuarie Janvier 2016 Bucharest Romania

Olivia Maria MARCOV 5 Ianuarie Janvier 2016 Bucharest Romania

Le mot de Jesus Christ Le Verbe Dieu Sfinte Dumnezeule Sfinte Tare Sfinte Fara de Moarte

Le mot de Jesus Christ Le Verbe Dieu Sfinte Dumnezeule Sfinte Tare Sfinte Fara de Moarte

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC

Jesus Misericordia ISUS CRISTOS SI COROANA DE SPINI PATIMILE

Jesus Misericordia ISUS CRISTOS SI COROANA DE SPINI PATIMILE

Olivia Marcov Bogdan Buzoianu 31 janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIE

Olivia Marcov Bogdan Buzoianu 31 janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIE

Maica Domnului icoana Sf Ap Luca aici MD Vladimir

Maica Domnului icoana Sf Ap Luca aici MD Vladimir

Saint Padre Pio NOS LARMES AU CIEL

Saint Padre Pio NOS LARMES AU CIEL

Profesor fizica Ion MANEA Olivia Marcov cl 12 V 1986 Liceul N Balcescu Colegiul Sf SAVA Bucuresti

Profesor fizica Ion MANEA Olivia Marcov cl 12 V 1986 Liceul N Balcescu Colegiul Sf SAVA Bucuresti

Olivia Maria Marcov Icône de la Mère de Dieu Salvatrice et Secours des Affligés Bucarest Romania

Olivia Maria Marcov Icône de la Mère de Dieu Salvatrice et Secours des Affligés  Bucarest Romania

Silviu Marcov mon frère fratele meu Bucarest Romania

Silviu Marcov mon frère fratele meu Bucarest Romania

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 Bucarest Roumanie 2016

Nasterea Domnului La Naissance du Petit Jésus

Nasterea Domnului La Naissance du Petit Jésus

Jésus-Christ

Jésus-Christ

Nicolae Marcov tata si prof.Constantin Udriste

Nicolae Marcov tata si prof.Constantin Udriste
20 iulie 2012

Camelia,Mihai, Maria SMICALA, Romania v.Finland

Camelia,Mihai, Maria SMICALA, Romania v.Finland

Fecioara Maria pentru ROMANIA de la Jude DUC THANG NGO

Fecioara Maria pentru ROMANIA de la Jude DUC THANG NGO

marți, 25 septembrie 2012

Drepturi economice, sociale si culturale recunoscute de Carta Sociala Europeana ( 2 ) : dreptul sindical, dreptul la greva. Situatii particulare reglementate de articolul 5 din Cartã privind functionarii de Politie si membrii Fortelor Armate ( Drept material european al drepturilor omului )

Drepturi economice, sociale si culturale recunoscute de Carta Sociala Europeana ( 2 ) : dreptul sindical, dreptul la greva.

Situatii particulare reglementate de articolul 5 din Cartã privind functionarii de Politie si membrii Fortelor Armate


Dreptul sindical


Dreptul sindical si dreptul la negociere colectiva sunt reglementate in articolele 5 si 6 din Carta Sociala Europeana revizuita.
Primul articol prevede, pe de o parte, obligatia asumata de Statele-parti contractante, ca legislatia lor nationala sa nu aduca atingere si sa nu fie aplicata de o maniera care sa afecteze libertatea sindicala, iar pe de alta parte, stipuleaza ca aplicarea acestei garantii generale, nu va putea viza exercitarea libertatii sindicale de catre membrii Politiei si Fortelor Armate, domenii de reglementare care sunt lasate in sarcina dreptului intern.
Aceste norme sunt completate de articolul 11 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care reglementeaza libertatea de asociere, in sensul dreptului la infiintarea de sindicate, si al dreptului la afilierea la sindicatele existente.
Dispozitiile din articolul 5, mentionat mai sus, asigura, prin urmare, o protectie individuala a membrilor de sindicat, impotriva masurilor abuzive ale angajatorilor, dar si o protectie a sindicatului ca forma de asociere.
In acelasi timp, este garantat neamestecul autoritatilor Statului in activitatea interna a sindicatului, care este liber sa isi aleaga mijloacele legale de urmarire a realizarii scopurilor sociale, profesionale si de alta natura, inscrise in actul sau de constituire.
Nu in ultimul rand, normele analizate se refera la garantarea si promovarea libertatii lucratorilor si patronilor, de a constitui organizatii :
  • locale,
  • nationale sau
  • internationale,
pentru protectia intereselor lor economice si sociale.
Textul pune in evidenta perspectiva protectiei pe categorii de persoane vizate, respectiv, lucratori si patroni, si perspectiva garantiei neafectarii, de catre legislatia nationala a libertatilor sindicale garantate.
Din perspectiva unor observatii generale, se impun unele precizari.
Potrivit articolului 5 din Carta Sociala Europeana revizuita, libertatile sindicale sunt enuntate astfel :
“ In vederea garantarii sau promovarii libertatii muncitorilor si angajatorilor de a constitui organizatii locale, nationale sau internationale pentru protectia intereselor lor economice si sociale, si in scopul aderarii la aceste organizarii, Partile contractante se angajeaza ca legislatia lor nationala sa nu poarte atingere, si nici sa fie aplicata intr-o maniera care ar putea purta atingere acestor libertati.
Masura in care garantiile prevazute in prezentul articol se vor aplica Politiei, va fi determinata de legislatia sa de reglementari nationale. Principiul aplicarii acestor garantii membrilor Fortelor Armate, si masura in care ele vor fi aplicate pentru aceasta categorie de persoane, raman de asemenea, determinate prin legislatia sau reglementarea nationala “.
La o prima lectura a textului, observam ca, impreuna cu articolul 6 din Cartã, normele articolului 5 reprezinta dispozitiile fundamentale ce reglementeaza domeniul relatiilor de munca, relatii care, prin natura lor, impun, desigur, colaborare si chiar parteneriat.
De asemenea, dupa examinarea mai atenta a normelor citate, insotite de o analiza a doctrinei si practicii pertinente in materie, constatam  ca in cea mai mare masura jurisprudenta Cartei a vizat drepturile sindicale ale muncitorilor, in timp ce libertatile angajatorilor nu au ridicat nicio problema deosebita in practica.
Dincolo de diferentele notabile dintre pozitiile pe care sunt plasate cele doua categorii de persoane, apreciem ca natura conflictuala care a caracterizat de multe ori relatiile de munca dintre aceste categorii sociale, a determinat interventia, atat a instantelor nationale, cat si a organelor de control al aplicarii Cartei.
In ceea ce priveste libertatea de a constitui organizatii sindicale, si de a adera la aceste organizatii, dincolo de absenta unei definitii oficiale si definitive a notiunii desindicat “, de catre organele de control al Cartei, din jurisprudenta acestui instrument juridic retinem ca textul citat garanteaza principiul, potrivit caruia angajatii si muncitorii au atat dreptul de a se asocia pe plan national, cat si dreptul de a se asocia pe plan international, ceea ce presupune ca autoritatile nationale competente au doua categorii de obligatii :
  • negative, si
  • pozitive.
Obligatiile negative inseamna responsabilitatea Statului, de a se abtine sa adopte orice norme legislative sau reglementari, sau orice practica administrativa – care ar putea sa afecteze libertatea celor doua categorii de persoane, de a constitui sau de a adera la organizatii sindicale.
In legatura cu obligatiile de natura pozitiva, este necesar sa precizam ca acestea se refera la responsabilitatea autoritatilor Statului, de a adopta masuri legislative sau administrative, care sa asigure beneficiul deplin al exercitarii drepturilor sindicale garantate de articolul 5 din Cartã.
Daca, din perspectiva obligatiei negative, Statele nu trebuie, de exemplu, sa ii impiedice pe lucratori  - cu exceptiile prevazute in textul articolului 5 – sa adere la sindicate, sau sa constituie asemenea organizatii dupa propria optiune, si nici sa exercite vreo imixtiune in problemele esentiale ale sindicatelor, prin prisma obligatiei pozitive, Statele trebuie sa asigure toate conditiile necesare exercitarii acestui drept.
Astfel, Comitetul de aplicare a Cartei a subliniat, in cadrul Raportului privind situatia din Cipru, ca ‘ toti muncitorii si toate organizatiile sindicale ar trebui, in principiu, sa beneficieze potrivit articolului 5 din Cartã, de libertatea de a alege cadrul sindical, profesional si tehnic, in care inteleg sa se grupeze “, si a apreciat ca fiind contrara Cartei, situatia din tara mentionata, unde era restrans “ dreptul muncitorilor de a fonda sindicate si de a se afilia la acestea, potrivit liberei lor optiuni “.


Referitor la constituirea, inregistrarea si reprezentarea sindicatelor :

Referitor la constituirea, inregistrarea si reprezentarea sindicatelor, organele de aplicare a Cartei au pus in evidenta exercitarea acestui drept, in raport cu echilibrul just dintre beneficiul efectiv al acestui drept, si interesul public.
Astfel, Comitetul de aplicare a Cartei a aratat ca inregistrarea obligatorie a sindicatelor, potrivit legilor nationale, nu este in principiu contrara articolului 5, deoarece a apreciat ca persoanele in cauza beneficiaza de o protectie administrativa si judiciara adecvata, impotriva oricarui eventual refuz al autoritatilor de a inregistra un sindicat.
Intr-un alt caz, cel al Portugaliei, Comitetul a apreciat ca legislatia acestei tari cu privire la constituirea sindicatelor si a organizatiilor patronale, era contrara prevederilor articolului 5 din Carta, deoarece pentru functionarea legala a unui sindicat, era nevoie de inscrierea unui numar de muncitori, egal cu 10 % dintr-un total de 2 000 ( doua mii ) de persoane angajate, iar pentru constituirea unui sindicat unificat, sau a unei federatii sindicale, era nevoie de sprijinul expres al unei treimi din sindicatele regiunii, sau a categoriei profesionale in cauza.
In ceea ce priveste organizatiile patronale, numarul angajatorilor necesar pentru constituirea unei asemenea organizatii, era stabilit la 25 % din numarul total al angajatorilor, iar pentru constituirea unei asociatii unificate, sau a unei federatii de asociatii de angajatori, era nevoie ca o asemenea structura sa fie sprijinita, de cel putin 30 % din angajatorii respectivi.
Un alt exemplu este acela al Poloniei, considerat ca fiind conform articolului 5 din Cartã, in ceea ce priveste prevederea potrivit careia, pentru constituirea unui sindicat era necesara decizia a cel putin 10 persoane, care aveau dreptul sa constituie asemenea organizatie.
Sub aspectul dreptului de a constitui sindicate, din analiza modului in care au fost aplicate normele din articolul 5 al Cartei, rezulta in esenta ca obligativitatea inregistrarii unor asemenea organizatii nu este in principiu, contrara normelor mentionate, daca sunt intrunite urmatoarele conditii :
  1. sa existe o protectie adecvata impotriva abuzurilor, in cazul refuzului inregistrarii unui sindicat ;
  2. taxele de inregistrare ale acestor organizatii sa fie rezonabile, si nu descurajante ;
  3. prevederile referitoare la numarul de membri sa fie, de asemenea, rezonabile in raport cu zona geografica, si cu categoria profesionala de referinta.

Referitor la dreptul unui sindicat de a-si alege membrii si reprezentantii, un Stat-parte contractanta la Cartã este obligat sa impiedice excluderile discriminatorii si contrare Preambulului Cartei, si sa previna respingerea strainilor care sunt cetateni ai altei parti contractante la Cartã.
Comitetul de aplicare a Cartei a subliniat, de exemplu, cu prilejul examinarii Raportului periodic al Finlandei, ca cetatenii oricarei alte parti contractante la Cartã, care locuiesc si muncesc potrivit legii nationale, pe teritoriul finlandez, ar trebui sa beneficieze de egalitate de tratament, in raport cu cetatenii acestei tari.
Intr-un caz, respectiv al Legii britanice din 1998 cu privire la angajari, s-a considerat ca prevederile acestei legi sunt contrare articolului 5 din Cartã, pentru ca impuneau restrangeri si sanctiuni care afectau libertatile sindicale, astfel :
  • masurile disciplinare ce pot fi luate de un sindicat impotriva membrilor sai care refuza sa participe la greve legale, adica la acele grave votate de majoritatea membrilor sindicatului respectiv ;
  • dreptul unui sindicat, de a acorda o indemnizatie individuala unui membru sau unui reprezentant al acestuia, caruia i s-a aplicat o sanctiune pecuniara pentru ultraj la magistrat.
In consecinta, asemenea limitari au fost considerate ca reprezentand un obstacol in calea libertatii de a constitui o organizatie sindicala, apreciindu-se ca Statul in cauza nu si-a indeplinit nici obligatiile de natura pozitiva, nici pe cele de natura negativa.
Sintetizand, putem spune ca, sub aspectul dreptului unui sindicat de a-si alege membrii si reprezentantii sai, contravin prevederilor articolului 5 :
  1. legislatiile care limiteaza motivele pentru care un sindicat poate exclude sau expulza o persoana, deoarece acestea reduc considerabil dreptul sindicatului de a-si alege proprii aderenti si reprezentanti, precum si
  2. legislatiile care fixeaza conditiile de nationalitate sau de rezidenta, pentru ca un membru sa fie eligibil ca reprezentant sindical.
Nu in ultimul rand, sunt contrare prevederilor articolului 5, legislatiile care fac dovadã de exces de reglementare privind functionarea interna a sindicatelor, afilierea la confederatii sindicale, si libertatea de a adera sau nu, la sindicat.

O problema deosebita a fost aceea a pronuntarii cu privire la admisibilitatea Acordurilor de monopol sindical closet shop -, cu privire la care organele de aplicare a Cartei au subliniat ca o parte contractanta violeaza articolul 5 din Cartã, daca autorizeaza asemenea monopoluri, considerand ca Statele nu trebuie sa tolereze existenta practicilor de monopol sindical, ci, dimpotriva, sunt obligate sa protejeze pe muncitori de asemenea practici.
In acelasi timp, orice forma de sindicalizare obligatorie impusa prin lege, este contrara Cartei, tot asa cum contrara dispozitiilor Cartei ramane si absenta protectiei impotriva discriminarilor sindicale, si a represaliilor din cauza activitatilor sindicale desfasurate.
Sub acest ultim aspect, Comitetul de aplicare a Cartei a considerat ca Austria a incalcat dispozitiile articolului 5, in masura in care muncitorii din intreprinderile cu mai putin de 5 ( cinci ) salariati nu erau protejati impotriva concedierii, ca urmare a aderarii la un sindicat, sau datorita desfasurarii unei activitati sindicale.

Dreptul la greva

In ceea ce priveste dreptul la greva, desi organele de aplicare a Cartei au aratat ca acest drept face obiectul articolului 6, paragraf 4, si nu este vizat in mod direct de articolul 5, intr-un caz privind Germania, Comitetul a considerat totusi ca “ independent de incidentele masurilor asupra respectarii dreptului la greva, pe care o interventie a autoritatilor publice ar promova-o in desfasurarea unei asemenea greve legale, o asemenea interventie ar putea fi de natura sa restranga drepturile si libertatile sindicale garantate de articolul 5, indeosebi in cazul functionarilor sindicalisti, care ar fi obligati sa inlocuiasca salariatii sau muncitorii manuali apartinand aceluiasi sindicat “.

Situatii particulare reglementate de articolul 5 din Cartã privind functionarii de Politie si membrii Fortelor Armate

Din structura normativa a prevederilor articolului 5 rezulta ca Statelor-parti le este permis sa aprecieze, masura in care enuntul drepturilor sindicale se aplica si Politiei, iar cu privire la membrii Fortelor Armate, autoritatile nationale pot sa hotarasca daca principiul libertatii de asociere este aplicabil si acestora.
De asemenea, articolul 5 nu prevede limitari deosebite ale dreptului functionarilor de a constitui organizatii sindicale.
Astfel, Comitetul a apreciat ca Statele care interzic functionarilor sa adere la alte forme asociative, decat cele care sunt compuse exclusiv din functionari, contravin dispozitiilor articolului 5 din Cartã.
In ceea ce priveste insa, functionarii de Politie, acestora li se poate limita libertatea sindicala, dar nu este admisibila privarea lor de toate garantiile pe care articolul 5 le consacra.
In acest sens, s-a considerat ca, atunci cand Statele interzic functionarilor de Politie sa adere la organizatii sindicale proprii, sau la alte sindicate, aceasta situatie este contrara articolului 5.
Totusi, membrilor fortelor de Politie, li se poate limita dreptul de a adera la organizatii constituite exclusiv din persoane apartinand aceleiasi categorii de persoane.
Pentru a raspunde conditiilor impuse de articolul 5, organele de aplicare a Cartei au subliniat ca, toate organizatiile membrilor Politiei “ trebuie sa poata dispune de anumite prerogative cu caracter sindical, cum ar fi responsabilitatea discutarii conditiilor de munca si de remunerare, ca si a dreptului la reuniune “.
Prin urmare, se poate trage concluzia ca, in ceea ce priveste functionarii de Politie, articolul 5 permite anumite limitari ale drepturilor sindicale de care trebuie sa beneficieze aceasta categorie de persoane, dar nu autorizeaza suprimarea completa a drepturilor lor sindicale.
Avem de-a face cu o nuantare a reglementarii decurgand din specificitatea atributiilor Politiei de mentinere a ordinii publice si desigur, din unele competente pe care le-ar putea avea membrii Politiei Judiciare.
Functionarii de Politie sau, mai exact, asociatiile sindicale profesionale in care acestia s-ar putea constitui pot sa-si exercite prerogativele sindicale referitoare la negocierea conditiilor de munca, retributia si dreptul la intrunire.

( II ) Situatia este diferita in cazul membrilor Fortelor Armate, cu privire la care Statele au posibilitatea sa limiteze in diferite moduri libertatea de asociere si drepturile sindicale.
Astfel, in acest caz, Statele au o marja de apreciere mult mai larga, ajungandu-se pana la posibilitatea lipsirii membrilor Fortelor Armate de drepturi sindicale.
Astfel, “ textul articolului 5 permite orice limitare sau chiar suprimarea integrala a libertatilor sindicale ale membrilor Fortelor Armate “.
Restrictiile impuse strainilor depind de apartenenta acestora la Statele-parti contractante, si de domiciliul sau de munca legala desfasurata de ei pe teritoriul partii contractante in cauza.
Dupa cum s-a aratat, dispozitiile Cartei nu se aplica strainilor, decat daca acestia sunt cetateni ai altor parti contractante si domiciliaza legal sau lucreaza in mod regulat pe teritoriul Statului-parte contractanta, in cauza.
Este interesant de observat ca restrictiile impuse strainilor care detin responsabilitati intr-un sindicat, sau sunt membri fondatori ai unei asemenea organizatii, au fost contrare prevederilor articolului 5 din Cartã.
De altfel, Statele-parti contractante sunt obligate sa nu prevada un tratament defavorabil in raport de tratamentul acordat propriilor cetateni, strainilor care sunt cetateni ai altor State-parti contractante.



(  extras din Drept European al Drepturilor Omului, Volumul I, Drept Material European al Drepturilor Omului, editia a IV-a, Prof.univ.dr.Ionel Olteanu, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007 )

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu