Legãturile emotionale si invãtarea
Scoala Maevei se afla intr-unul dintre cele mai sarace cartiere din New York.
La treisprezece ani, Maeva era abia in clasa a sasea, cu doi ani in urma colegilor ei de aceeasi varsta. Era de doua ori trasa inapoi.
In plus, Maeva avea reputatia unui copil dificil.
Printre profesorii de gimnaziu, era faimoasã pentru ca iesea furioasa din clasa si refuza sa se intoarca, petrecandu-si, in schimb, cele mai multe zile de scoala, pe holuri.
Inainte ca Pamela, noua profesoara de engleza a Maevei, sa dea ochii cu ea pentru prima data, fusese avertizata ca eleva urma cu siguranta sa-i faca zile negre, din pricina comportamentului ei.
Asa ca, la prima ora, dupa ce le-a dat elevilor sa lucreze singuri un exercitiu care le cerea sa gaseasca ideea principala dintr-un pasaj, Pamela s-a dus la Maeva sa o ajute.
Dupa numai un minut sau doua, Pamela si-a dat seama, ce anume o deranja pe Maeva : citea la nivelul unui copil de gradinita.
“ De foarte multe ori, problemele de comportament apar din cauza faptului ca elevul nu este sigur ca poate sa faca ce i se cere “, mi-a spus Pamela.
“ Maeva nu putea nici macar sa silabiseasca cuvintele. Am fost socata sa descopar ca ajunsese in clasa a sasea, fara sa stie sa citeasca “.
In ziua aceea, Pamela a ajutat-o pe Maeva sa-si faca exercitiile, citindu-i-le.
In cursul aceleiasi zile, Pamela a cautat un psihopedagog, care acorda asistenta acestor elevi.
Cele doua profesoare simteau ca mai aveau o ultima sansa de a o impiedica pe Maeva sa abandoneze scoala.
Psihopedagogul a fost de acord sa faca zilnic lectii de citire cu Maeva, incepand de la nivelul cel mai de jos.
Chiar si asa, Maeva continua sa se dovedeasca o problema, asa cum avertizasera ceilalti profesori.
Vorbea in timpul orei, era nepoliticoasa si intepata cu ceilalti copii, sarea la bataie – orice, numai sa evite cititul.
Si, ca si cum asta nu era suficient, exclama : “ Nu vreau sa citesc ! “, tasnea pe usa afara, si colinda holurile scolii.
In ciuda rezistentei ei, Pamela s-a incapatanat sa-i ofere un ajutor suplimentar Maevei cu tema din clasa.
Iar cand Maeva se rastea furioasa la un alt elev, Pamela o scotea pe hol si se gandea impreuna cu ea, la o cale mai buna de a rezolva lucrurile.
Mai mult decat orice, Pamela se straduia sa-i arate Maevei ca ii pasa de ea.
“ Glumeam, petreceam ore in plus impreuna. Venea la mine in clasa ca sa stam impreuna dupa ce termina masa de pranz. M-am intalnit cu mama ei “.
Aceasta a fost la fel de surprinsa ca Pamela, sa afle ca Maeva nu stia sa citeasca.
Dar mama Maevei mai avea alti sapte copii, de care sa aiba grija ; problema Maevei trecuse neobservata in harmalaia si aglomeratia de acasa, asa cum trecuse necorectata si la scoala.
Pamela a obtinut de la mama Maevei promisiunea ca o va ajuta pe fata ei, sa se comporte mai bine, si ca ii va oferi mai multa atentie si o va ajuta cu tema pentru acasa.
Fisa de Evaluare a Maevei pe primul semestru – cand avusese o alta profesoara de engleza – arata rezultate proaste, la aproape fiecare ora, asa cum se intampla de ani de zile.
Dar, dupa numai patru luni alaturi de Pamela, aparusera deja schimbari insemnate in bine.
Pana la sfarsitul semestrului, Maeva nu isi mai ascundea frustrarea umbland pe holuri, ci ramanea linistita in clasa.
Cel mai important insa, Fisa ei de Evaluare arata ca Maeva trecuse la fiecare materie – la majoritatea, cu note foarte mici, dar cu o nota neasteptat de mare la matematica.
Invatase sa citeasca, in numai cateva luni, cat in doi ani.
A venit apoi momentul, la ora de citire, in care Maeva si-a dat seama ca se pricepea mai bine decat altii sa citeasca, incluzand aici si pe un baiat care tocmai venise din Africa de Vest. Asa ca s-a apucat singura sa-l ajute sa dezlege secretele citirii.
Legatura speciala dintre Pamela si Maeva, reprezinta un instrument puternic de ajutor, dat copiilor care invata.
Cercetari tot mai multe, arata ca elevii care se simt legati de scoala – de profesori, de alti elevi, de scoala insasi – au rezultate scolare mai bune.
De asemenea, pot rezista mai bine in fata pericolelor adolescentei moderne : elevii cu legaturi emotionale sunt mai putin predispusi la : violenta, bataie, vandalism, anxietate, depresie, droguri, sinucidere, chiul, si abandon scolar.
Sa te “ simti conectat “ nu se refera aici, la o atitudine vag politicoasa, ci la legaturi emotionale concrete, intre elevi si oamenii din scoala, precum : alti copii, profesori, Personal.
O metoda puternica de a cultiva astfel de legaturi, este construirea unei relatii armonioase intre elev si adult, de tipul celei dintre Pamela si Maeva.
Pamela a devenit baza de securitate a Maevei.
Ganditi-va ce ar insemna acest lucru, pentru cei 10 % dintre elevi care au probleme scolare majore, asemenea Maevei.
Intr-un studiu asupra a 910 elevi de clasa intai, dintr-un esantion national reprezentativ pentru SUA, observatori instruiti au evaluat profesorii si au apreciat efectul stilului de predare, asupra calitatii invatarii copiilor cu probleme.
Cele mai bune rezultate au fost intalnite, atunci cand profesorii :
- Au fost atenti si au raspuns nevoilor copilului, stãrilor lui interioare, intereselor si capacitãtilor sale, permitandu-le acestora sa le ghideze interactiunile ;
- Au creat o atmosfera destinsa in clasa, manifestata prin conversatii plãcute, râs si entuziasm ;
- Au dat dovada de afectiune si “ perspectivã pozitivã “ asupra copilului ;
- Au condus clasa cu intelepciune, propunand standarde si rutine clare, dar flexibile, astfel incat elevii se supuneau regulilor, in mare parte, din proprie vointa.
Cele mai proaste rezultate au aparut, atunci cand profesorii au adoptat o atitudine de genul Eu-El, si si-au impus propria Agendã elevilor, fara sa-i ia in seama, sau au fost distanti din punct de vedere emotional, si nu s-au implicat.
Astfel de profesori se infuriau mai des pe elevi, si erau obligati sa recurga la metode punitive, de reinstaurare a ordinii.
Elevii buni continuau sa invete bine, indiferent de mediu.
Dar elevii cu probleme, care aveau profesori reci sau dominatori, inaintau greu prin materie, chiar si atunci cand profesorii lor urmau regulile pedagogice de predare.
Si, cu toate acestea, studiul a descoperit o diferenta uimitoare in randul elevilor cu probleme : - daca aveau un profesor cald, receptiv, acestia infloreau, invatand la fel de bine ca si alti copii.
Puterea unui profesor conectat emotional, nu ia sfarsit odata cu clasa intai.
Elevii de clasa a sasea, care aveau un astfel de profesor, obtineau note mai bune nu numai in anul acela, ci si in urmatorul.
Profesorii buni sunt asemenea parintilor buni.
Oferind o baza de siguranta, profesorul creeaza un mediu care permite creierelor elevilor, sa dea un randament maxim.
Baza aceasta devine un refugiu ocrotitor, o zona de forta din care elevii se pot aventura mai departe sa exploreze, sa invete lucruri noi, sa realizeze.
Baza de securitate poate fi interiorizata atunci cand elevii sunt invatati sa-si controleze mai bine anxietatea, si, prin urmare, sa-si canalizeze mai bine atentia ; acest lucru le sporeste capacitatea de a atinge zona optima de invatare.
Exista deja, zeci de programe de “ invatare sociala / emotionala “, care fac exact acest lucru.
Cele mai bune sunt structurate, astfel incat sa se potriveasca intocmai cu programa scolara standard pentru orice varsta, invatand copiii abilitãti, precum :
- constiinta de sine si
- controlul emotiilor neplacute,
- empatia si
- infruntarea fara probleme, a relatiilor.
O meta-analiza definitiva, a mai mult de o suta de studii efectuate in legatura cu aceste programe, a aratat ca elevii – nu numai ca au invatat abilitati diverse, de pilda cum sa se linisteasca singuri, si cum sa se inteleaga mai bine cu ceilalti, - ci si, mai aproape de subiectul nostru, au invatat mai eficient : notele lor s-au imbunatatit, si punctajele obtinute la lucrarile scolare au fost mai mari cu 12 %, decat ale elevilor de aceeasi varsta, dar care nu au participat la astfel de programe.
Aceste programe dau rezultate mai bune, daca elevii simt ca profesorilor chiar le pasa de ei.
Dar, indiferent daca scoala ofera sau nu, asa ceva, de fiecare data cand un profesor creeaza un mediu empatic si receptiv, elevii nu numai ca obtin note mai mari si rezultate mai bune la lucrari, dar invata si mai cu sârg.
Chiar si un singur adult care ofera sprijin la scoala, poate schimba viata unui elev.
Orice Maeva are nevoie de o Pamela.
( extras din Inteligenta socialã Noua stiintã a relatiilor umane, Daniel Goleman, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2007 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu