Regimuri functionale in domeniul drepturilor omului. Eliminarea discriminarii rasiale in domeniile : invatamantului si muncii ( 1 ) ( Protectia drepturilor omului )

Regimuri functionale in domeniul drepturilor omului. Eliminarea discriminarii rasiale in domeniile : invatamantului si muncii ( 1 )

In afara abordarii globale, a ansamblului drepturilor omului, Dreptul International a evoluat in directia elaborarii si adoptarii unor reglementari privind drepturile omului, din anumite puncte de vedere – al nediscriminarii rasiale, sau in domeniul educatiei :

1. fata de anumite segmente ale populatiei : femei, copii, persoane care fac parte din minoritati si din populatiile autohtone, sau
2. privind o zona specifica a drepturilor omului : prevenirea si pedepsirea torturii, a pedepselor si tratamentelor inumane sau degradante.

Unele din aceste reglementari sunt insotite de Mecanisme de promovare a aplicarii drepturilor si libertatilor, similare celor prevazute in documentele care trateaza ansamblul drepturilor omului.

De asemenea, in plan regional, adica in :

• Europa,
• Cele doua Americi, si
• Africa,

au fost create sisteme regionale de protectie a drepturilor omului, cuprinzand atat norme privind ansamblul drepturilor civile, politice, economice, sociale si culturale, la care ne-am referit in capitolele precedente, cat si ( norme ) separate, privind categorii ale acestor drepturi, si mecanisme pentru promovarea aplicarii lor.

In procesul aplicarii documentelor globale privind drepturile si libertatile omului, a aparut evident, ca :

1.      ele nu raspund in mod satisfacator unor probleme specifice, si

2.      nu pot asigura protectia suficienta a unor grupuri umane mai vulnerabile decat altele,

3.      sau care, in mod traditional au facut obiectul discriminarii.

De aceea, pot fi necesare regimuri specifice si o protectie specifica a drepturilor grupurilor vulnerabile, prin actiune afirmativa sau alte masuri speciale.

In acest capitol examinam pe scurt, cateva din regimurile stabilite prin Conventii speciale, pentru protectia unor valori considerate importante, si insuficient protejate prin reglementarile de ordin global, sau pentru protectia unor grupuri umane mai vulnerabile.

Eliminarea discriminarii rasiale in domeniul invatamantului

In afara clauzelor generale privind nediscriminarea, - cuprinse in documentele privind seturi de drepturi si libertati ale omului -, in Dreptul International au fost adoptate si Tratate care stabilesc regimuri de nediscriminare in anumite domenii.

Intre acestea, retine atentia in primul rand, Conventia internationala privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasialã, adoptatã de Adunarea generala, prin Rezolutia 2 106 A ( XX ) din 21 decembrie 1965.

Conventia defineste discriminarea rasiala, ca vizand orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, fondata pe :

1.      rasã,

2.      culoare,

3.      descendentã sau origine nationalã sau etnicã,

care are drept scop, sau drept efect :

1.      de a distruge, ori

2.      de a compromite

recunoasterea, beneficiul sau exercitarea, in conditii de egalitate, a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, in domeniile :

1.      politic,

2.      economic,

3.      social,

4.      cultural, sau

5.      in orice alt domeniu al vietii publice.

Notam faptul ca aceasta definitie, ca si definitiile date in alte documente, nu se limiteaza la discriminarea pe motiv de rasa in sens restrans, ci include si discriminarea bazata pe originea nationala sau etnica, referindu-se astfel, in intregime, si la persoanele care fac parte din minoritati.

Ea combinã criteriile fizice – rasa, culoare -, cu criteriile de origine sociala, descendentã si criteriile de origine etnica.

De asemenea, definitia se refera la o sfera larga de acte – incluzand orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta -, dar calificate prin consecintele lor asupra drepturilor omului, in sensul ca au drept scop, sau drept efect, - sa distruga ori sa compromita recunoasterea, beneficiul sau exercitarea in conditii de egalitate, a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

Este vorba, nu numai de acte sau omisiuni, cu intentia de a discrimina, ci si de acelea care au ca efect discriminarea, chiar daca nu sunt intentionate.

Cu privire la domeniile de aplicare a principiului nediscriminarii, constatam, de asemenea, ca definitia acopera practic toate sferele vietii publice, prin referirea la domeniile politic, economic, social si cultural, si orice alt domeniu.

Sfera extrem de larga de acte, domenii si drepturi – la care se refera definitia -, este confirmata si de prevederile articolului 5 al Conventiei, care se refera la drepturile omului la ( un ) tratament egal, sigurantã personala si protectie, drepturi politice, drepturi civile, drepturi economice, sociale si culturale, accesul in orice locuri si la orice servicii destinate publicului, in exercitarea carora Statele se angajeaza sa interzica si sa elimine discriminarea rasiala.

In ceea ce priveste obligatiile propriu-zise, Statele-parti s-au angajat sa condamne discriminarea rasiala, si sa urmareasca prin toate mijloacele si fara intarziere, o politica indreptata spre eliminarea oricarei forme de discriminare rasiala, si favorizarea intelegerii intre toate rasele.

In acest scop, fiecare Stat se angajeaza sa nu procedeze el insusi, ca si autoritatile si institutiile publice, - nationale si locale -, la acte sau la practici de discriminare rasiala, contra unor persoane, grupuri de persoane sau institutii ; sa nu incurajeze, sa nu protejeze, si sa nu sprijine discriminarea rasiala practicata de o persoana, sau o organizatie ; sa ia masuri eficiente, pentru a revedea politicile guvernamentale si locale, si a modifica, abroga sau anula, orice reglementare care ar avea ca efect, crearea discriminarii rasiale, sau perpetuarea ei ; sa interzica discriminarea rasiala practicata de persoane, grupuri, sau organizatii si sa-i puna capat, prin toate mijloacele adecvate, la nevoie legislative ; sa favorizeze – dupa caz -, organizatiile si miscarile integrationiste, multirasiale, si alte mijloace de natura sa elimine barierele dintre rase, si sa ii descurajeze pe cei care tind sa intareasca diviziunea rasiala.

Statele-parti condamna, in special, segregatia rasiala si apartheidul, si se angajeaza sa previna, sa interzica si sa elimine, orice practici de acest tip de pe teritoriile aflate sub jurisdictia lor.

De asemenea, Statele-parti condamna orice propaganda si orice organizatie, care se bazeaza pe idei au Teorii ale superioritatii unei rase, sau a unui grup de persoane de o anumita culoare, sau o anumita origine etnica, sau care pretind sa justifice sau sã incurajeze, orice forma de urã si de discriminare rasiala.

Statele-parti si-au asumat o serie de obligatii pozitive, cu consedinte importante, inclusiv in domeniul dreptului penal.

In acest sens, ele s-au angajat sa adopte imediat, masuri menite sa elimine orice incitare la o asemenea discriminare, sau orice act de discriminare, si mai ales sa declare infractiuni pedepsite prin lege, orice difuzare de idei fondate pe superioritate sau urã rasiala, orice incitare la discriminare rasiala, ca si orice acte de violenta sau provocare a unor asemenea acte, indreptate impotriva oricarei rase, sau oricarui grup de persoane de alta culoare, sau de alta origine etnica, precum si orice asistenta acordata activitatilor rasiale, inclusiv finantarea lor ; sa declare ilegale si sa interzica, organizatiile ca si activitatile de propaganda organizata, si orice alt tip de activitate de propaganda, care incita la discriminare rasiala si care o incurajeaza ; sa declare infractiune pedepsita prin lege, participarea la aceste organizatii sau la aceste activitati ; sa nu permita autoritatilor publice, sau institutiilor publice – nationale ori locale -, sa incite la discriminare rasiala sau sa o incurajeze.

Statele-parti se angajeaza, totodata, sa asigure oricarei persoane aflate sub jurisdictia lor, protectie si recursuri eficiente, in fata tribunalelor nationale si altor organe de Stat competente, impotriva oricaror acte de discriminare rasiala, care, in contradictie cu Conventia, ar incalca drepturile sale individuale si libertatile sale fundamentale, ca si dreptul de a cere acestor tribunale, satisfactie sau o reparatie justa si adecvata ; sa ia masuri imediate si eficiente, mai ales in domeniile :

• invatamantului,
• educatiei,
• culturii si
• informatiei,

pentru a lupta impotriva prejudecatilor care duc la discriminare rasiala ; sa favorizeze :

• intelegerea,
• toleranta,
• prietenia,

intre natiuni si grupuri rasiale sau etnice, pentru a promova scopurile si principiile Cartei Natiunilor Unite, ale Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, ale Declaratiei Natiunilor Unite asupra eliminari tuturor formelor de discriminare rasiala, si ale Conventiei.

In acelasi context se situeaza Conventia impotriva discriminarii in domeniul Educatiei, adoptata la 14 decembrie 1960, de Conferinta generala a  UNESCO.

Potrivit acestei Conventii, prin discriminare se intelege orice deosebire, excludere, limitare sau preferinta, bazata pe rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau alta opinie, origine nationala sau sociala, situatie economica sau descendenta, care are ca scop sau ca efect, anularea sau compromiterea egalitatii de tratament in domeniul Educatiei.

Sunt subliniate ca fapte considerate discriminatorii, indeosebi :

1.      privarea unei persoane, sau a unui grup de persoane, de accesul la orice tip sau nivel de educatie,

2.      limitarea unei persoane sau a unui grup de persoane, la un standard inferior,

3.      stabilirea sau mentinerea de sisteme sau institutii de educatie separate, pentru persoane sau grupuri de persoane, si

4.      impunerea de conditii unei persoane sau unui grup de persoane, incompatibile cu demnitatea umana.

Nu sunt considerate discriminatorii, stabilirea sau mentinerea de sisteme sau institutii de educatie separate pentru elevi de cele doua sexe, ori pentru ratiuni religioase sau lingvistice, ori private, cu anumite conditii :

·        sa ofere acelasi nivel de educatie,

·        sa fie optionale,

·        sa nu aiba ca obiectiv excluderea unui grup.

Pentru eliminarea si prevenirea discriminarii, Statele-parti se angajeaza : sa abroge orice reglementari sau instructiuni administrative si sa inceteze orice practici, care implica discriminari in educatie ; sa asigure, inclusiv prin adoptarea de legi, ca nu se practica discriminari la admiterea elevilor in institutii de educatie ; sa nu admita diferente de tratament intre cetateni, in probleme de taxe si acordare de burse, sau alte forme de asistenta elevilor si facilitati pentru a continua studiile in alte tari, decat pe baza de merit sau de necesitate ; sa nu admita nicio restrictie sau preferinta bazata numai pe apartenenta elevilor la un grup, in ceea ce priveste orice forma de asistenta acordata de autoritatile publice ; sa acorde strainilor care au resedinta pe teritoriul lor, acelasi acces la educatie ca si cetatenilor.

Statele se angajeaza sa formuleze, sa dezvolte si sa aplice, o politica nationala, care prin metode adecvate situatiei lor si uzantelor nationale, sa promoveze egalitatea de oportunitati si de tratament in domeniul educatiei, si indeosebi sa faca scoala primara gratuita si obligatorie, scoala secundara, in diferitele ei forme in general, disponibila si accesibila tuturor, iar invatamantul superior sa fie egal accesibil tuturor, pe baza de capacitate ; sa asigure standarde de educatie echivalente, in toate institutiile de educatie publica de acelasi nivel ; sa incurajeze si sa intensifice prin metode adecvate, educatia persoanelor care nu au primit educatie primara, sau nu au completat-o, si continuarea educatiei lor, pe baza de capacitate individuala ; sa asigure formarea de cadre didactice, fara discriminare.

De asemenea, Statele-parti au convenit ca educatia va fi indreptata spre dezvoltarea deplina a personalitatii umane, intarirea respectarii drepturilor si libertatilor omului, promovarea intelegerii, a tolerantei si a prieteniei intre toate natiunile, grupurile rasiale sau religioase, ca este esential sa respecte libertatea parintilor sau a tuturilor legali, de a alege alte institutii decat cele publice, si de a alege educatia religioasa a copiilor, conform propriilor lor convingeri.

De asemenea, ele s-au angajat sa recunoasca dreptul membrilor minoritatilor nationale, de a desfasura propriile activitati educative, inclusiv scoli, si sa foloseasca sau sa predea limba lor, cu conditia ca aceasta sa nu ii impiedice pe membrii lor, sa intelegea limba si cultura comunitatii in intregul ei, sa asigure un standard de educatie, care nu este mai scazut decat acela aprobat de autoritati, si ca participarea la aceste scoli sa fie optionala.

( - extras din Protectia drepturilor omului in dreptul international contemporan, curs universitar, prof.univ.dr. Ion Diaconu, Universitatea Spiru Haret, Ed.Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007 )