Sfantul Anton de Padova si Biblia
Papa Grigore al IX-lea l-a numit pe Anton, “ chivot al Testamentului “.
Chivot, adica sipet ( in latina clasica “ arca “, adica “ ladã “, “ sipet “ ), deoarece cunostea Biblia pe dinafara.
Unul dintre biografi este atat de admirativ, incat afirmã : “ Daca din nefericire, toate cartile sfinte s-ar fi pierdut, Anton ar fi fost in stare sa le dicteze in intregime “.
Gasim in Predicile sale, mai mult de 6 000 de citate, dintre care, 3 700 din Vechiul Testament si 2 400 din Noul Testament.
Comentariile sale sunt in primul rand biblice : plecand de la Evangheliile si epistolele duminicilor anului, Anton pune fata in fata toate textele paralele, pentru a extrage din ele, in principal, invataminte privitoare la viata morala si la practicarea sacramentelor.
Pentru el, cele doua Testamente, cuvant al lui Dumnezeu, alcatuiesc un tot, cel Vechi fiind, conform conceptiei timpului, “ reprezentarea “, vestirea celui Nou.
Paralelism care a fost pus in evidenta de Reforma liturgica, infaptuita de Conciliul Vatican II.
In gandirea lui Anton, Biblia este lucrul cel mai de pret.
“ Asa cum aurul este mai de pret decat toate celelalte metale, Sfanta Scriptura este mai presus decat orice alta stiinta. Cel ce nu cunoaste Scriptura este un analfabet “.
Cuvintele Bibliei sunt “ aripi care apara sufletul de ispitirile diavolului “.
Scriptura este “ oglinda in care ne putem vedea adevarata infatisare : de unde venim, cine suntem, si incotro ne indreptam “.
( extras din Anton de Padova ( 1195 – 1231 ) Viata si secretul sãu, Fernand Lequenne, Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucuresti, 1992 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu