Stela Moraru-Pavel, Mihaela-Victoria Munteanu, Olivia-Maria Marcov iunie 2009, USH, Drept

Stela Moraru-Pavel, Mihaela-Victoria Munteanu, Olivia-Maria Marcov iunie 2009, USH, Drept

Petrutu Crãciunas anii 1976 la Marea Mediterana Algeria

Petrutu Crãciunas anii 1976 la Marea Mediterana Algeria

Clasa 9-12 V 1982-1986 in 7 iulie 2006 liceul N Balcescu Bucuresti, Romania

Clasa 9-12 V 1982-1986 in 7 iulie 2006 liceul N Balcescu Bucuresti, Romania

Clasa 12 V Colegiul National Sf Sava promotia 1986

Clasa 12 V Colegiul National Sf Sava promotia 1986

Jésus-Christ, Jezu Ufam Tobie, Isuse mã încred in tine

Jésus-Christ, Jezu Ufam Tobie, Isuse mã încred in tine

Iulia Motoc Bucharest Romania CEDO

Iulia Motoc Bucharest Romania CEDO

Iulia Motoc Patriarhie, Turnul Clopotnita din 1698, 8 septembrie 2013

Iulia Motoc Patriarhie, Turnul Clopotnita din 1698, 8 septembrie 2013

Petrutu, prietenul meu din copilaria, Aurora si Tutzu (Petru) Craciunas parintii lui (Algeria)

Petrutu, prietenul meu din copilaria, Aurora si Tutzu (Petru) Craciunas parintii lui (Algeria)

Sr Dominique, Renée, Olivia, Corina R., Anca, Victoria si Iudit (Ungaria), Ruxandra, Monica ...

Sr Dominique, Renée, Olivia, Corina R., Anca, Victoria si Iudit (Ungaria), Ruxandra, Monica ...

Petrutu Crãciunas si Stephanie White Mountain

Petrutu Crãciunas si Stephanie White Mountain

Sr. Georges, Renée, Marie-Lucie, Suzanne, Octavie, Dominique, RDC Constantine

Sr. Georges, Renée, Marie-Lucie, Suzanne, Octavie, Dominique, RDC Constantine

Olivia Maria Marcov si Corina Resl Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine

Olivia Maria Marcov si Corina Resl Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine

Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine Algeria 1972 1976

Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine Algeria 1972 1976

Mihai Miriunis, Laura Simion, Mihai-Ionut Taciu colegii mei de facultate

Mihai Miriunis, Laura Simion, Mihai-Ionut Taciu colegii mei de facultate

Peter-Jacob Hehn Petrutu's friend Canada

Peter-Jacob Hehn Petrutu's friend Canada

Prof.dr.Dorel Zugravescu, ing.J.-B.Deloly, Olivia Maria Marcov, prof.dr.Ieronim Mihaila

Prof.dr.Dorel Zugravescu, ing.J.-B.Deloly, Olivia Maria Marcov, prof.dr.Ieronim Mihaila

Iulia Motoc 15 august 2013

Iulia Motoc 15 august 2013

Laura Simion, colega mea de la Drept, USH, Bucharest

Laura Simion, colega mea de la Drept, USH, Bucharest

Prof.dr.NIcolae Marcov ( father ) si prof.Udriste

Prof.dr.NIcolae Marcov ( father ) si prof.Udriste

Prof.dr.Florin Munteanu si Leon Zagrean

Prof.dr.Florin Munteanu si Leon Zagrean

Prof.dr.Ieronim Mihaila, ing.J.-B.Deloly AIRAMA, Olivia Marcov

Prof.dr.Ieronim Mihaila, ing.J.-B.Deloly AIRAMA, Olivia Marcov

Jesus-Christ

Jesus-Christ

Tatal meu Nicolae Marcov, Revedere colegi liceu Gh.Sincai, promotia 1959, in 31/oct./2013

Tatal meu Nicolae Marcov, Revedere colegi liceu Gh.Sincai, promotia 1959, in 31/oct./2013

Olivia Maria N. Marcov, august 2006, Bucuresti

Olivia Maria N. Marcov, august 2006, Bucuresti

Sorin Tilie, Silviu Marcov, Olivia Maria Marcov, septembrie 2003 Bucuresti

Sorin Tilie, Silviu Marcov, Olivia Maria Marcov, septembrie 2003 Bucuresti

Olivia Maria Marcov, Alexandra Georgescu, Adrian Pafa, Bianca Eftimie, aug.2009, Bucharest

Olivia Maria Marcov, Alexandra Georgescu, Adrian Pafa, Bianca Eftimie, aug.2009, Bucharest

Stéphanie Crãciunas Peter Hehn and Stéphanie's cousin, Canada

Stéphanie Crãciunas Peter Hehn and Stéphanie's cousin, Canada

Maica Domnului cu pruncul, Rugaciune la aprinderea candelei

Maica Domnului cu pruncul, Rugaciune la aprinderea candelei

Mission to Magadan Sister Miriam praying the rosary June 24 2014

Mission to Magadan Sister Miriam praying the rosary June 24 2014

The Catholic Parish of the Sacred Heart of Jesus, Constantine Algeria 1972 1976

The Catholic Parish of the Sacred Heart of Jesus, Constantine Algeria 1972 1976

Laura Adriana Bucharest Romania July 2009

Laura Adriana Bucharest Romania July  2009

Olivia Maria Marcov December 2007 Bucharest Romania Cristi s Birthday

Olivia Maria Marcov December 2007 Bucharest Romania Cristi s Birthday

Olivia Maria Marcov si Laura Gabriela Cristea in Aparatorii Patriei anul IV 2008 2009

Olivia Maria Marcov si Laura Gabriela Cristea in Aparatorii Patriei anul IV 2008 2009

Fr Michael Shields Bronislava s gulag number Anchorage USA 2014

Fr Michael Shields Bronislava s gulag number Anchorage USA 2014

Liliana Iacob Barna 8 martie 2014 Bucuresti Romania

Liliana Iacob Barna 8 martie 2014 Bucuresti Romania

Olivia Marcov Liliana Iacob Gratiela Andreescu 20 August 1979 Bucharest Romania

Olivia Marcov Liliana Iacob Gratiela Andreescu 20 August 1979 Bucharest Romania

Liliana Iacob and Gratiela Andreescu Italy Bucharest Romania

Liliana Iacob and Gratiela Andreescu Italy Bucharest Romania

Peter Jacob Hehn Petrutu's friend CANADA

Peter Jacob Hehn Petrutu's friend CANADA

Mission to Magadan Fr Michael Shields Children Saturday Club April 29 2014

Mission to Magadan Fr Michael Shields Children Saturday Club April 29 2014

Professor Nicolae Marcov at the Faculty of Matehmatics str Academiei 14 Bucharest Spiru Haret amph

Professor Nicolae Marcov at the Faculty of Matehmatics str Academiei 14 Bucharest Spiru Haret amph

Professor Nicolae Marcov Faculty of Mathematics 14 str Academiei sector 3 Bucharest

Professor Nicolae Marcov Faculty of Mathematics 14 str Academiei sector 3 Bucharest

Iulia Motoc ORTA ITALY September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc ORTA ITALY September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc Clasa I 1973 Romania

Iulia Motoc Clasa I 1973 Romania

Professor Ieronim Mihaila Faculty of Mathematics Str Academiei 14 3rd floor Bucharest 2007

Professor Ieronim Mihaila Faculty of Mathematics Str Academiei 14 3rd floor Bucharest 2007

Olivia Maria Marcov Andrei Dobrescu 12 V 30 Martie 2007 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov Andrei Dobrescu 12 V 30 Martie 2007 Bucharest Romania

Iulia Motoc Isla Bella September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc Isla Bella September October 5 2014 Romania

Olivia Maria Marcov 1968 1969 in Str Sebastian Bucharest Romania la bunica mea Jeana Mardale

Olivia Maria Marcov 1968 1969 in Str Sebastian Bucharest Romania la bunica mea Jeana Mardale

Olivia Maria Marcov JB Deloly AIRAMA July 20 2012 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov JB Deloly AIRAMA July 20 2012 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 School Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 School Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 Bucharest Romania

Olivia Maria, Nicolae, Magdalena, Silviu Marcov, Maria, Irina Craciunas in 1980 Bucharest sector 6

Olivia Maria, Nicolae, Magdalena, Silviu Marcov, Maria, Irina Craciunas in 1980 Bucharest sector 6

Magdalena Marcov my mother and aunt Stefania Sestocenco Bucharest '60

Magdalena Marcov my mother and aunt Stefania Sestocenco Bucharest '60

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciunas' Birthday May 17 1982 Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciunas' Birthday May 17 1982 Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciuns'Birthday May 17, 1982, 2 years old, Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciuns'Birthday May 17, 1982, 2 years old, Bucharest

Olivia Maria Marcov Irina Craciunas Silviu Marcov January 1, 1983 Bucharest

Olivia Maria Marcov Irina Craciunas Silviu Marcov January 1, 1983 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr.Craciunas, Irina's Birthday, May 17, 1985 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr.Craciunas, Irina's Birthday, May 17, 1985 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr., Irina Craciunas' Birthday, May 17, 1985, Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr., Irina Craciunas' Birthday, May 17, 1985, Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov in 1969 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov in 1969 Bucharest Romania

Mission to Magadan October 29 2014

Mission to Magadan October 29 2014

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus June 4 2014 Magadan Russia USA

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus June 4 2014 Magadan Russia USA

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus Mission to Magadan E News Oct 2014

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus Mission to Magadan E News Oct 2014

The Holy Virgin Mary and the Kremlin Russia December 2014

The Holy Virgin Mary and the Kremlin Russia December 2014

Vladimir Vladimirovich Putin FB page Kremlin Ru En Jan 7 2015

Vladimir Vladimirovich Putin FB page Kremlin Ru En Jan 7 2015

MOSCOW THE CATHEDRAL OF THE IMMACULATE HEART OF MARY ANNA BELOVA

MOSCOW THE CATHEDRAL OF THE IMMACULATE HEART OF MARY ANNA BELOVA

Jesus, The Holy Mother of God Kazanskia by Irina VESELKINA RUSSIA versta-K.ru

Jesus, The Holy Mother of God Kazanskia by Irina VESELKINA RUSSIA versta-K.ru

Vladimir Putin et les enfants orphelins Russie Noel 2014

Vladimir Putin et les enfants orphelins Russie Noel 2014

God and Baby Jesus Ekaterina and Anton Daineko Belarus

God and Baby Jesus Ekaterina and Anton Daineko Belarus

Liliana Iacob Gratiela Andreescu September 2014 Bucharest Romania

Liliana Iacob Gratiela Andreescu September 2014 Bucharest Romania

Gratiela Andreescu Romania Italia

Gratiela Andreescu Romania Italia

Liliana Iacob Barna si Carina Barna 5 iulie 2015 Bucharest Romania

Liliana Iacob Barna si Carina Barna 5 iulie 2015 Bucharest Romania

Vladimir Putin Moscow Russia 2015

Vladimir Putin Moscow Russia 2015

Sr Barbara Hojda Polonia Iunie 2015

Sr Barbara Hojda Polonia Iunie 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015 Pologne

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015 Pologne

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus April 26 2015 Magadan Russia

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus April 26 2015 Magadan Russia

Father Michael Shields of The Heart of Jesus May 21 2015 The Poor Claire Sisters Ireland

Father Michael Shields of The Heart of Jesus  May 21 2015 The Poor Claire Sisters Ireland

Luminita Marina Raileanu psiholog Bucharest Romania July 4 2015

Luminita Marina Raileanu psiholog Bucharest Romania July 4 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13 Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13 Iulie 2015

Vie de Prieres JESUS CHRIST

Vie de Prieres JESUS CHRIST

Olivia Maria Nicolae MARCOV 3 decembrie 2015

Olivia Maria Nicolae MARCOV 3 decembrie 2015

Irina Vatava Moscalenco la fille de Boris Vatav Ma cousine Chisinau Moldova

Irina Vatava Moscalenco la fille de Boris Vatav Ma cousine  Chisinau Moldova

Tania Trahman la petite fille de Boris Vatav Chisinau Moldova

Tania Trahman la petite fille de Boris Vatav Chisinau Moldova

Natasa la fille aînée de Boris Vatav son mari et Tania Trahman leur fille Chisinau Moldova

Natasa la fille aînée de Boris Vatav son mari et Tania Trahman leur fille Chisinau Moldova

Irina Vatav la fille de Boris Vatav le cousin de mon père de Chisinau Moldova

Irina Vatav la fille de Boris Vatav le cousin de mon père de Chisinau Moldova

Valentina et Boris et Irina Vatav Chisinau Moldova

Valentina et Boris et Irina Vatav Chisinau Moldova

Valentina et Boris Vatav le cousin de mon père Chisinau Moldova 2015

Valentina et Boris Vatav le cousin de mon père Chisinau Moldova 2015

Jesus Christ Iisus Hristos

Jesus Christ Iisus Hristos

NOTRE DAME DE LOURDES PRIEZ POUR NOUS

NOTRE DAME DE LOURDES PRIEZ POUR NOUS

Olivia Maria Marcov 1 Octombrie 2014 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov 1 Octombrie 2014 Bucharest Romania

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC ATOTTIITORUL

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC ATOTTIITORUL

Olivia Maria MARCOV 5 Ianuarie Janvier 2016 Bucharest Romania

Olivia Maria MARCOV 5 Ianuarie Janvier 2016 Bucharest Romania

Le mot de Jesus Christ Le Verbe Dieu Sfinte Dumnezeule Sfinte Tare Sfinte Fara de Moarte

Le mot de Jesus Christ Le Verbe Dieu Sfinte Dumnezeule Sfinte Tare Sfinte Fara de Moarte

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC

Jesus Misericordia ISUS CRISTOS SI COROANA DE SPINI PATIMILE

Jesus Misericordia ISUS CRISTOS SI COROANA DE SPINI PATIMILE

Olivia Marcov Bogdan Buzoianu 31 janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIE

Olivia Marcov Bogdan Buzoianu 31 janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIE

Maica Domnului icoana Sf Ap Luca aici MD Vladimir

Maica Domnului icoana Sf Ap Luca aici MD Vladimir

Saint Padre Pio NOS LARMES AU CIEL

Saint Padre Pio NOS LARMES AU CIEL

Profesor fizica Ion MANEA Olivia Marcov cl 12 V 1986 Liceul N Balcescu Colegiul Sf SAVA Bucuresti

Profesor fizica Ion MANEA Olivia Marcov cl 12 V 1986 Liceul N Balcescu Colegiul Sf SAVA Bucuresti

Olivia Maria Marcov Icône de la Mère de Dieu Salvatrice et Secours des Affligés Bucarest Romania

Olivia Maria Marcov Icône de la Mère de Dieu Salvatrice et Secours des Affligés  Bucarest Romania

Silviu Marcov mon frère fratele meu Bucarest Romania

Silviu Marcov mon frère fratele meu Bucarest Romania

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 Bucarest Roumanie 2016

Nasterea Domnului La Naissance du Petit Jésus

Nasterea Domnului La Naissance du Petit Jésus

Jésus-Christ

Jésus-Christ

Nicolae Marcov tata si prof.Constantin Udriste

Nicolae Marcov tata si prof.Constantin Udriste
20 iulie 2012

Camelia,Mihai, Maria SMICALA, Romania v.Finland

Camelia,Mihai, Maria SMICALA, Romania v.Finland

Fecioara Maria pentru ROMANIA de la Jude DUC THANG NGO

Fecioara Maria pentru ROMANIA de la Jude DUC THANG NGO

joi, 28 februarie 2013

Mihaela Lamaita Ciocea ( 22 ) (actualizat la 1 martie 2013)

Mihaela Lamaita Ciocea ( 22 ) (actualizat la 1 martie 2013)


In seara aceasta, ma gandisem sa scriu despre "Sindromul sefului parasit", dar m-am razgandit.
Am sa va explic de ce.
Mai intai, pentru ca seara trece foarte repede, seara rasfoiesc titlurile ziarelor si ma opresc acolo unde un articol imi atrage atentia sau curiozitatea.
Desi, as putea remarca ca, in ultimul timp presa in articolele sale expune situatii curioase, si ele devin o regula.
Situatii, cazuri, imprejurari - curioase, au ajuns sa fie "norma".
Am vrut sa scriu despre ce se intampla si cum reactioneaza sefii, atunci cand lucrezi intr-o instanta judecatoreasca si, intr-o buna zi, - dupa ce toti "prietenii" tai au renuntat sa te mai doreasca si viseze plecat din instanta ( sau, in fine, stiti cum e, poate, spun poate, unii prieteni, oricum nu toti ), - atunci se intampla ca vrei tu sa pleci si sa iti parasesti locul de munca in chestiune.
Aici trebuie retinut aspectul urmator la care m-am gandit destul de mult in timp, si anume, de ce, cand vrei sa iti dai demisia, sau sa pleci ( cum a fost cazul Mihaelei Lamaita Ciocea, care a plecat 2 ani la master in Germania, si ulterior a revenit in Romania si la locul ei de munca, insa a solicitat un concediu prelungit, moment la care, colegii ei s-au opus pe motiv ca in lipsa ei, ar fi nevoiti sa munceasca in plus ), de ce prin urmare, sefii, si in instantele judecatoresti sefii sunt judecatorii aflati in functie de conducere si grefierii-sefi ai instantelor, se supara ?
Pentru ca, intr-adevar ei se supara.
Ramane intrebarea si s-ar putea sa fie o intrebare importanta.
In alta ordine de idei, am cautat sa citesc cate un articol din ziarul Lumea Justitiei, am citit mai demult acel articol in care Mihaela Lamaita Ciocea ne arata, prin intermediul ziarului, ca a fost personal, atat la IML, ca urmare a unei adrese eliberate de CSM, cat si la Centrul de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu si Medicina Preventiva, acela de pe strada Washington nr.8-10.
Avea ea adresa si catre acest Centru de Diagnostic in mod expres ?
Dupa lectura acelui articol, am mai scris acest lucru, il repet, am cautat sa o vad la Antena 3, la emisiunea Sinteza Zilei din 17 februarie 2013 pe Mihaela.
M-am intrebat ( vazand articolul din Lumea Justitiei ), de ce Mihaela Lamaita Ciocea, a pasit pragul cabinetului unei doctorite, - aici fac o precizare, am inteles ca totul a decurs ok, si nu s-a intamplat nimic ( rãu ), acest lucru l-am citit in acel articol - pe care a numit-o, a spus ca se numeste doamna doctor Vasilescu.
Intr-adevar, pe pagina web a Centrului de diagnostic din strada Washington 8-10, aflam ca exista un psihiatru si un neuropsihiatru.
Exista si un psiholog care in activitatea sa, notasem undeva, intotdeauna am langa mine o coala de scris alba si mai notez cate ceva, utilizeaza metodele psihologiei si anume Observatia si Interviul.
Insa Mihaela Lamaita Ciocea a trecut pragul unui neuropsihiatru.
Iar ea a fost trimisa prin adresa efectuata catre IML, la psihiatru.
De ce Lamaita a intrat in cabinetul unei doctorite de specialitate neuropsihiatru ?


Acuma, nu este un lucru rau cã Mihaela-Lamaita s-a dus pana la Centrul de Diagnostic din strada Washington, si a stat putin de vorba cu o doctorita de specialitate neuropsihiatru, faptul in sine este ok, numai ca, felul in care intr-o instanta ( judecatorie, curte, tribunal ) se pune problema, se discutã este altul : instantele sunt cârcotase, ele discutã numai pe acte, si, desi tot ele au impins-o sa mearga la Centrul de Diagnostic, in schimb nu i-au eliberat o adresa catre acel Centru.
Din capul locului, as spune ca este bine sa cauti sa stai de vorba cu doctorul, cu un doctor cand ai nevoie - ea avea nevoie asa cum stim, pentru i-a fost facuta recomandarea sa mearga la psihiatru - chiar si numai pentru o discutie de cateva minute, in cabinetul medicului, in fata mesei sale de lucru, pentru ca doctorul te vede, iar un doctor bun si sanatos ( chiar si psihiatrii pot innebuni ! ) eu cred ca imediat vede persoana.
In acest sens este bine ca a mers si la IML, si chiar, tot din presa am aflat, a discutat telefonic cu directorul IML.
Singura chestiune este ca, in instanta nu exista acelasi mod de a comunica - si vedem ca azi nici nu se mai comunica ! - in principiu, ca in cabinetul unui medic sau psiholog.
Sunt lumi diferite, domenii ale cunoasterii foarte diferite si mod de lucru si de a privi omul, persoana, complet opuse.
Acuma, ramane de solutionat aspectul acelei cercetari disciplinare, pe care o desfasoara CSM, prin Sectia sa de Judecatori, deci, in continuare trebuie multa atentie.


Este numai o intrebare, dar un raspuns ar putea fi, poate, faptul ca situatia tensionata care dureaza din aprilie 2010 la Curtea de Apel Bucuresti a fost de natura sa o sperie in cele din urma.
De fapt, cand te afli in "inima" Justitiei, la Curtea de Apel Bucuresti si cand vezi ca nu ai cu cine dialoga, in speta nici colegii, nici sefii nu sunt dispusi sa poarte un dialog, este firesc sa te sperii.
Pentru ca psihiatria si neuropsihiatria sunt in fond, diferite, neuropsihiatria se ocupa si de neurologie si de psihiatrie in cele din urma.
Iar psihiatria se ocupa numai de psihiatrie.
Ei bine, un alt aspect pentru care nu ma grabesc sa scriu despre "Sindromul sefului parasit" in seara aceasta, este acela al timpului.
Da, al timpului.
Pentru ca Mihaela Lamaita Ciocea a depus plangerea formulata de ea pe 7 ianuarie 2013 la Parchetul de pe langa ICCJ, sub numarul 154, si as epuiza subiectul de discutie daca m-as grabi sa scriu totul, in timp ce plangerea cine stie pe ce durata de timp se va intinde, pana la solutionarea ei.
Desigur, am cautat sa citesc putin pe site-ul CSM-ului acolo unde sunt sedintele, sa le numesc asa, disciplinare, adica acolo unde un judecator este cercetat disciplinar de colegii sai, membri CSM.
Am remarcat, cand a izbucnit o alta situatie neplacuta, si anume situatia judecatorului Neacsu, ocazie cu care am intrat pe site-ul ziarului Lumea Justitiei mai des decat de obicei, pentru ca sunt atenta acolo unde, de maniera generala, presa mentioneaza incalcari ale drepturilor omului.
In acest caz, am fost foarte neplacut surprinsa sa citesc ca judecatorul acesta, dl Neacsu a fost urmarit de doua servicii de informatii - aici te poti intreba de ce de doua servicii de informatii ? - faptul care ingrijoreaza este insa ca, se pare, aceste servicii ar fi rechizitionat un apartament al unor proprietari, si au invocat ca motiv, "calitatea" de "terorist" a judecatorului Neacsu.
Pur si simplu, in zilele acestea ale noastre, ramai perplex.
Cum adica, un serviciu de informatii poate spune cuiva, ca judecatorul, sau chiar oricare cetatean la limita, este un terorist, pentru ca, ulterior sa citim in ziar ca mãrul discordiei l-ar fi constituit niste sume de bani, acordate ca diurna sau cheltuieli de deplasare judecatorului respectiv, atunci cand el a fost plecat, undeva in Vrancea, adica nu in Bucuresti.
Din cate stim din cursurile de drept procesual penal, aici am putea cita dintr-un curs de la pagina privind "Inregistrarile audio sau video si fotografiile" ( Drept procesual penal, Nicu Jidovu, manualele Beck, Ed.C.H.Beck, Bucuresti, 2006 ), si am putea tine o lectie adevarata, la modul real, insa iata numai cateva fraze, care ne atrag atentia asupra drepturilor omului si le voi cita, iata le ( pagina 206 + urmatoarele din cursul mentionat ) :
"Prin legea nr. 141/1996, au fost adaugate noi mijloace de proba la cele existente in Codul de procedura penala, respectiv inregistrarile audio sau video si fotografiile.
Aceste noi mijloace de proba sunt intercalate in cuprinsul art. 64 intre inscrisuri si mijloace materiale de proba, si desi pot fi falsificate destul de usor, noua reglementare se inscrie in incercarile de modernizare a sistemului de probare.
Facand parte din mijloacele de proba si analizand si intreaga economie a textelor ce reglementeaza aceste noi mijloace de proba, este de la sine inteles ca se inscriu intr-un cadru procesual bine delimitat, in sensul ca este obligatorie sa fie inceputa urmarirea penala in cauza, in rem.
Concluzia este fireasca daca avem in vedere organele judiciare ce desfasoara aceste activitati ( cu totul altele decat cele de la actele premergatoare inceperii urmaririi penale ) dar si interesul enorm privind protejarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, prin interventia judecatorului.
In ipoteza desfasurarii unor astfel de activitati inainte de inceperea urmaririi penale dau nastere la nulitatea lor si chiar posibilitatea actionarii in justitie a persoanelor vinovate."
In continuare cursul mentionat mai sus ne infatiseaza "Procedura de efectuare" si ne explica articolul 91 indice 1 Cod Procedura Penala ( codul meu din facultate, din acel an, anul II, este actualizat la 10.09.2006, aparut la Ed. C.H. Beck ).
Desigur, sunt enumerate infractiunile care pot da loc la astfel de proceduri.
In orice caz, o fraza imi atrage atentia - daca nu ar fi dureros, ar fi caraghios, amuzant - la pagina 208 si anume fraza aceasta din manual : "Cum pentru aducerea la indeplinire a activitatii sunt necesari specialisti si tehnica, persoanele care sunt chemate sa dea concurs tehnic la interceptari si inregistrari sunt obligate sa pastreze secretul operatiunii efectuate sub sanctiunea pedepselor penale".
Despre ceilalti, adica ceilalti care dau curs acestor proceduri de efectuare, se presupune ca sunt, de asemenea, obligati sa pastreze secretul profesional.
In orice caz, ma intreb cum se pastreaza secretul profesional sau secretul operatiunii, cand in apartamentul de vis-a-vis ( ne intoarcem la articolul din Lumea Justitiei care ne arata fotografia unor imobile din strada Virgiliu, din Bucuresti ), dau buzna niste indivizi si spun proprietarilor : "Teroristul ! Uite teroristul !" si proprietarul : " Unde, unde ? ", iar indivizii indicand cu degetul : "Uite, acolo, la casa, la vila aia din fata, acolo e un terorist, lucreaza la Consiliul Superior al Magistraturii si trebuie sa il prindem, deci va luam apartamentul, hai bã ' afarã cu voi din casa, cã "a venit autoritãtili" ! "
Deci eu imi imaginez cã la nivelul de educatie din ziua de azi, cam acesta a fost tipul de dialog intre reprezentantii, trimisii celor doua servicii ale Statului român si proprietarii unui apartament din imobilul aflat in fata imobilului supus unei urmariri.
Articolele pe care le citim in Lumea Justitiei de mult ori ne ridica parul in cap, sau ne stimuleaza reflexul pilomotor.
Ti se face, adica, pielea gaina.
In afara aspectului pastrarii secretului in cazul desfasurarii unei operatiuni, eu am ajuns la convingerea ca se impune completarea legii, pentru ca se ridica o problema, si anume : "autoritatile", sau inca "organele" au voie sa minta despre oameni, si in fata altor oameni ?
De multe ori, lucrez, citesc cu fereastra deschisa si pot spune ca pe strazile din Bucuresti exista oameni care vorbesc foarte urat, pe strazile cartierelor de locuinte, cel mai adesea ei sunt barbati, si chiar in bloc uneori, la etaj de exemplu porneste muzica la ora 23h50 ( cum s-a intamplat noaptea trecuta ), sau asa, dintr-o data.
Intr-o vreme, niste vecini la etaj, presupun chiriasi, obisnuiau sa regleze sonorul muzicii puternic si ascultau cu precadere un ritm de tobe, mereu acelasi ritm, ai fi spus un ritual si ei niste psihopati, niste criminali care folosesc ritualul in tacticile lor.
Pana am scapat de ei, dar mi-e teama ca nu am scapat definitiv !
Intr-o seara, intrucat la ei muzica era foarte tare si ora tarzie, am batut in teava si atunci, de sus si de langa teava aflata la randul ei langa caloriferul din camera, mi-a raspuns unul din barbati ( pareau a fi unul tanar si unul mai in varsta, genul de Oracol care le stie pe toate ) imediat, prompt si m-a intrebat dand muzica mai tare : "Iti place asa ? Acum e bine ?"
Mi se pare grav sa te superi pe cineva, sau sa nu iti placa si atunci sa spui ca este terorist !
Este un fapt foarte grav, din partea oricui ar veni !
Problema este, si in facultate s-a discutat, a faptului ca oamenii si cetatenii trebuie sa aiba incredere in autoritati si in toate institutiile Statului român.
Si se remarca o criza a increderii, oamenii sunt dezamagiti, uimiti, sau chiar prejudiciati, vatamati tocmai de cei care trebuie in primul rand si in orice circumstanta sa vegheze cu atentie la respectarea drepturilor omului si libertatilor sale fundamentale, - ale omului si cetateanului român si european.
Sau nu suntem noi acuma, un Stat de drept membru al Uniunii Europene ?
Totusi, se impune sa remarcam faptul ca astazi se inregistreaza o criza a respectarii drepturilor omului, si aceasta inca de la nivelul oamenilor aflati pe pozitie de egalitate juridica, al particularilor.
Au trecut deja cativa ani buni de zile, de cand un bun amic care traieste in Franta chiar, a spus ca in ziua de astazi trebuie sa fii atent si sa te lupti chiar pentru ca drepturile sa iti fie respectate.
Sorin Tilie care locuieste la ( 93130 ) Noisy le Sec, o localitate situata in jurul Parisului ( poate in N, N-E Parisului ), "en banlieue parisienne", pe strada Paul Verlaine nr.6, intr-un bloc de locuinte, la etajul 9, la apartamentul 92.
Cu alte cuvinte, exista tendinta ca oamenii sa se calce unii pe altii in picioare.
Omul incearca, nu-i asa ?
Pe urma, sa fim sinceri, nici nu ne putem lupta cu "toata lumea", adica nu putem incepe sa formulam plangeri peste plangeri, ar insemna sa ne petrecem viata in sediul autoritatilor, dand declaratii si stand la audieri si in sedintele de judecata.
Ca sa nu mai spun ca ti se face si sila, nu numai groaza.
Uneori, cand il auzeam si pe prietenul acesta din Franta, care si el la un moment dat patise ceva foarte neplacut, anume la un loc de munca i-au platit un salariu in plus, mai exact dupa ce plecase de la acel loc de munca, sau era pe picior de plecare, deci intr-un moment in care nu avea cum sa i se cuvina un salariu.
Prietenul nostru imediat a anuntat ca in contul lui - in Franta toti au conturi, toti francezii si el e cetatean francez - i-a fost varsat un salariu la care nu are dreptul, a telefonat institutiei unde el lucrase.
Cand el a spus ca le vireaza inapoi, salariul primit nejustificat, lor, adica celor din institutia unde lucrase, i s-a spus sa nu faca nimic, pana cand nu il vor anunta.
A trecut asa un timp, si efectiv institutia nu vroia banii inapoi.
El a mai facut cred - nu mai stiu tot istoricul, il aveam in computerul meu care mi-a fost in mai multe randuri, virusat, as spune parca, cu scrupulozitate virusat, am pierdut multe documente personale ( lucrari, fotografii personale scanate, etc. ) - o incercare, dar institutia i-a raspuns in acelasi mod.
A mai trecut un timp si el de acuma lucra in alta parte, da, parca isi gasise un alt loc de munca.
Incepuse teza de doctorat si asa cum prevede legea in Franta, institutii au obligatia de a angaja doctoranzii pe durata de 3 ani a pregatirii doctoratului, dupa sustinerea doctoratului si obtinerea titlului de doctor, ai insa obligatia sa pleci din acel loc de munca care prin lege, nu te poate pastra.
Imi amintesc cand imi scria Sorin despre doamna Bloch, a fost o doamna cumsecade, era conducatoarea lui de doctorat la INA ( Institutul National al Audiovizualului din Franta ) si aproape sigur facea un tratament puternic cu medicamente, intrucat Sorin imi spunea ca purta un turban si ii cazuse parul de pe cap ( poate cancer ? ).
(Imi era si mila auzind in ce conditii lucreaza, adica sa fii asa de bolnav si sa trebuiasca sa lucrezi, sa nu poti intrerupe pentru ingrijire medicala, faptul acesta vorbeste de la sine despre standardul de viata al francezilor.)
In schimb, iti gasesti in alta parte de lucru.
Asa se face ca prietenul nostru Sorin lucra in alta parte cand i-au dat lovitura de gratie : i-au trimis o scrisoare, o notificare ca, daca nu restituie suma-salariu primita nejustificat il executa silit !
Si Notificarea a indicat un numar de zile, dupa procedura civila.
Iar Sorin era in concediu, sau abia venit din concediu, nu au respectat nici numarul de zile mentionat in Notificare si imediat i-au blocat conturile.
Si nu avea sume mari, fiind un tanar care munceste ca toata lumea, nu are functii, este fizician, inginer.
De retinut este faptul ca Sorin, de la inceput si prompt a anuntat ca a primit o suma ce nu i se datoreaza si imediat a spus si ca vrea sa o vireze inapoi institutiei care i-a trimis-o, iar institutia cu pricina a refuzat !
De ce a refuzat contabila ?
Contabila ar fi avut o pozitie importanta in acea institutie, adica cu ea se vorbea, nu cu altcineva.
Mama lui Sorin s-a speriat rãu de tot si avea o problema cu inima - s-a si operat dupa aceea - ca le vor pune sechestru, adica au procedat de natura sa ii sperie rau !
Iar Sorin, intre cele doua locuri ale sale de munca, o perioada de timp nu lucrase, si deci nu avea mari venituri in conturile lui de economii, dimpotriva, de aceea s-a si speriat mama lui.
Sorin mi-a trimis atunci pe mail actele, dosarul lui de la cabinetul de executori ; asupra acestui aspect, poate nu mai tin bine minte, dar mi se paruse mie parca atunci, cu acea ocazie, ca numele unuia dintre cei doi executori, o femeie, ar fi fost cu rezonanta româneascã.
De altfel, exista multi, dar multi romani care traiesc de foarte multi ani in Franta si au demult cetatenia franceza, ii poti intalni oriunde pe teritoriul francez.
Ei bine, s-a facut tarziu, 21h53 la Bucuresti si mai am de citit in seara aceasta, si, obligatoriu sa imi citesc si rugaciunile si acatistele.
Eram pe punctul de a uita, doream sa va recomand un articol, pe care mi l-a recomandat in seara aceasta un prieten din Franta, un altul, si anume acest articol :
http://varujan.rol.ro/2010/05/30/sfar%C8%99itul-utopiei/
Avand in vedere situatia in care a fost pus Sorin Tilie, român-francez in Franta in urma cu cativa ani buni de zile, in astfel de situatii ma intreb daca România a intrat in Uniunea Europeanã, sau daca Uniunea Europeanã este aceea care intrã in România ?
Cu o alta ocazie, intrucat la etaj, deasupra familiei lui Sorin, unui vecin cineva ii sparsese usa, tatal lui Sorin a fost chemat la Comisariatul de Politie si intrebat daca l-a vazut pe acela care a urcat la etaj, deasupra sa, si a spart usa vecinului de sus ?
Iar tatal lui Sorin a spus ca era intuneric pe palier, pe coridor si nici nu exista o buna vizibilitate daca priveai pe vizorul usii apartamentului in care locuiai.
Insa la Comisariat, insistau ca el trebuie sa fi vazut faptuitorul.
Au trecut anii si Sorin s-a insurat, asa cum isi dorea el de mai multi ani, si a devenit si tatic, insa parintii lui locuiesc cred si azi la Noisy le Sec, unde au locuit timp de multi ani, iar Sorin, in ce il priveste, prin 2009 se impartea intre Franta si Elvetia unde lucra sotia lui, presupun ca nu ii era tocmai usor, mai ales dupa nasterea copilului lor.







 



Sistemul nervos : functii, neuroni, sinapsã, neurotransmitãtori, potential de repaus ( 2 )

Sistemul nervos : functii, neuroni, sinapsã, neurotransmitãtori, potential de repaus ( 2 )

Neurotransmitãtorii :

Asemeni unui sistem de telefonie, mesajele din corp sunt purtate de semnale electrice.
Aceste semnale parcurg distanta reprezentata de lungime axonului, si apoi, intocmai unei masini ruland de-a lungul unui drum ce ajunge la o apã peste care nu existã pod, trebuie sa gaseasca o modalitate de a traversa sinapsa.
Impulsul nu poate fi transmis electric, ci trebuie mai intai sa fie modificat in formã chimicã.
Am putea sa va uimim ( sau sa va adormim ) cu o interpretare complicata despre ioni, voltaj, canale de sodiu, potasiu, si alte elemente care intra in explicatia semnalelor electrice folosite de neuroni pentru a comunica, dar vom lasa acest lucru in seama autorilor cartii Complete Idiot’s Guide – Chimie si Fizica.
Ceea ce trebuie noi sa stim, este ca organismul are “bãrci” care duc mesajele electrice catre alti neuroni.
Impulsul electric ajunge in pontonul neuronului, o structura asemanatoare unui balon numit veziculã, care elibereaza o substanta chimica ce apare in mod natural, numita neurotransmitator.
Acest neurotransmitator este ambarcatiunea ce conduce mesajul peste fanta sinaptica ( spatiul dintre sinapse ) in miimi de secunde.
Dendrita neuronului apropiat are un doc, sau receptor, pentru a primi barca, si fiecare barca dispune de o cheie pentru un anumit doc.
In acest moment, neurotransmitatorul se combinã cu alte substante chimice ale neuronului primitor, pentru a produce un nou semnal electric.

Nota : Un neurotransmitator este o substanta care transmite impulsuri nervoase, de-a lungul sinapselor.


Tipuri de neurotransmitãtori :

Un singur neuron poate avea, pana la 100 000 de sinapse ce transmit si primesc, in mod constant, mesaje de la sute de mii de neurotransmitatori eliberati de 100 000 de neuroni inconjuratori.
Pentru a avea o perspectiva asupra acestui numar, ganditi-va cã, padurea tropicala amazoniana contine aproximativ 100 de miliarde de copaci, iar creierul are cam tot atatia neuroni.
Pentru a ne imagina numarul conexiunilor dintre neuroni, ganditi-va la frunzele tuturor acelor copaci.
Cineva a calculat cã, numarul conexiunilor diferite posibile, ar fi de 40 de cvadrilioane, sau un 4 urmat de 16 zerouri.
Cercetatorii au descoperit mai mult de 50 de tipuri de neurotransmitatori.
Printre cele mai des intalnite se numara :
  1. acetilcolina,
  2. dopamina,
  3. serotonina, si
  4. norepinofina.

Neurotransmitatorii particulari se afla in anumite zone ale creierului.
De exemplu, neuronii care eliberaza dopamina, sunt produsi in creierul mijlociu.
Neurotransmitatorii sunt impartiti in doua clase principale :
  1. excitatori, si
  2. inhibitori.

Prima clasa face ca neuronul primitor sa accepte un semnal, iar a doua blocheaza primirea unui semnal.
Aceste substante chimice apar in mod natural in corp, dar pot fi introduse si prin medicamente.
De exemplu, cofeina are un rol excitant, usurand traversarea impulsurilor peste o sinapsa.
Alte medicamente, cum ar fi morfina, pot inhiba transmisia, pentru a ajuta la prevenirea sau inlaturarea durerii.
Tineti minte faptul ca, neurotransmitatorii au receptori pereche.
In prezent, se cunoaste faptul ca, acesti receptori apartin unor familii, asa cã un grup de receptori dintr-o anumita familie, este specific unui neurotransmitator.
Afland despre aceste relatii, cercetatorii ar putea sa elaboreze medicamente, care sa tinteasca anumiti receptori, pentru a trata diferite dereglari.
Echilibrul acestor substante chimice influenteaza functionarea creierului.
S-a descoperit cã, mai multi neurotransmitatori joaca un rol in anumite modalitati de comportament.
De exemplu, lipsa de serotonina se crede ca influenteaza agresivitatea.
Endorfinele sunt implicate in producerea senzatiei de placere.
Schizofrenicii se pare cã au lipsã de dopaminã, iar cei bolnavi de Parkinson, la fel, se crede cã sufera din cauza unei scaderi drastice, a nivelului de dopamina.
Relatiile dintre proprietatile chimice si cele electrice ale creierului, si comportament, stau la baza domeniului Psihologiei fiziologice.



( extras din Sã întelegem creierul, dr.Arthur S. Bard, doctor în medicinã ( Magna cum laude ), neurochirurg mai mult de 30 de ani, profesor de medicinã – Universitatea California, [...], presedinte al Societãtii de Neurologie din Sacramento, Comitetul American de Neurochirurgie, membru al Colegiului American de Chirurgie, Dr.Mitchell G. Bard, licentã în Economie-Universitatea California, master în Administratie Publicã, doctor în Stiinte Politice la UCLA, jurnalist, Ed.Curtea Veche, Bucuresti, 2006 )


Sistemul nervos : functii, neuroni, sinapsã, neurotransmitãtori, potential de repaus ( 1 )

Sistemul nervos : functii, neuroni, sinapsã, neurotransmitãtori, potential de repaus ( 1 )

Sistemul  nervos sau adevãrata autostradã a informatiei :

Ganditi-va un moment, la felul in care lumea comunicã prin firele si cablurile de telefon care strabat uscatul si marea.
Fara acestea, nu am putea vorbi unul cu celalalt.
In mod similar, fara o retea de “cabluri” in interiorul corpului, creierul nostru nu ar putea sa comunice cu celelalte parti ale trupului.
Aceasta retea de “cabluri” este numita sistemul nervos.
Corpul contine 48,3 kilometri de nervi, impartiti in trei tipuri :
  1. senzitivi,
  2. motori, si
  3. conectori.
Nervii senzitivi transportã semnale catre creier de la urechi, ochi, nas si alte organe de simt.
Nervii motori transmit mesaje de la creier catre muschi.
Celulele nervoase conectoare leaga nervii senzitivi si motori, pentru a va ajuta sa luati decizii.

Functiile sistemului nervos :

Sistemul nervos are trei functii majore :
  1. orientarea,
  2. coordonarea, si
  3. gandirea conceptuala.

Aceste functii se suprapun si lucreaza impreuna.
( 1 ) Orientarea este legata de felul in care corpul reactioneaza la schimbari ale mediului interior sau exterior.
In cazul mediului exterior, stimulii genereaza semnale transmise prin nervii senzitivi catre creier, care dã un raspuns muschilor, sau altor parti ale corpului.
De exemplu, daca sunteti afara in soare, si atingeti un scaun de metal care este fierbinte, mesajul “Fierbinte !” este transmis catre creier, care comandã muschilor din brat, sa indeparteze mana de pe acel scaun.
( 2 ) Creierul coordoneaza acest proces, sortand impulsurile ce sosesc si directionandu-le catre locurile in care trebuie sa ajunga.
De exemplu, creierul se asigurã cã un mesaj pentru ochi, nu ajunge la cot.
( 3 ) Gandirea conceptuala este legata de capacitatea oamenilor de a inregistra, stoca si de a se folosi de acele cunostinte, ca experientã pe care sa isi bazeze viitoarele decizii despre raspunsul la schimbari ale mediului.
Creierul nostru are capacitatea de creativitate, rationamente abstracte, predictii, imaginatie, precum si alte abilitati care ne separa de animale.

Orientarea, coordonarea si gandirea conceptuala sunt posibile datorita nervilor.
Probabil de aceea sistemul care regleaza reactiile corpului la stimuli este numit sistemul nervos, si nu sistem creierului.
Medicii din Antichitate, in special Herophilus, in secolul al III-lea î.Hr., au descoperit cã nervii sunt legati de senzatii si miscari, iar marele medic grec Galen a identificat faptul ca nervii au un rol in coordonare, in secolul I, dar multe secole la rand s-a crezut, in mod gresit, ca acestia (nervii) sunt goi de dinauntru.
Opinia dominanta era ca nervii constituie calea prin care pneuma ( spiritul ), in mod esential aerul, circula prin corp.

Neuronii :

Unitatea de baza a sistemului nervos este celula nervoasa, cunoscuta si sub numele de neuron.
In creier se aflã, circa 100 de miliarde de neuroni, iar in restul corpului se mai gasesc inca aproximativ 100 miliarde.
Aceasta comparatie arata cat de multe conexiuni sunt concentrate in cap.
Neuronii pot varia ca marime si forma, dar, in mod tipic, corpul celulei are un diametru intre 4 si 100 de microni.
( In caz ca va intrebati, un micron este egal cu o miime de milimetru, astfel incat 30 000 de neuroni pot incapea intr-un varf de ac ).
Cele 50 de tipuri de neuroni care se gasesc in creier sunt putin diferite, variind ca aspect, de la lung la scurt, de la gros la subtire, si asa mai departe.

Proprietatile neuronilor :

Neuronii au doua proprietati importante :
  1. excitabilitatea, si
  2. conductibilitatea.
Prima insusire inseamna ca acestia pot raspunde la stimulare.
Cea de-a doua se refera la capacitatea neuronilor, de a propaga activitatea electrica generata de stimuli.
Aceasta activitate este numita impuls nervos.
Nicio alta celula din corp nu poate produce impulsuri nervoase.

Nota : Nu este usor sa ne imaginam 100 de miliarde de neuroni. Ganditi-va asa : acesta este numarul aproximativ, al stelelor din galaxia Calea Lactee.

Corpul - sau soma – neuronului, este similar celor intalnite la toate celelalte celule.
Totusi, are in plus si niste trasaturi unice.
Una dintre acestea este reprezentata de o serie de ramuri sau tentacule micute, care se extind de la corpul celular, si se numesc dendrite ( cuvantul grecesc pentru copac ).
O singura fibra lunga si subtire, ce se intinde de la corpul neuronului, este numita axon.
In fotografii, neuronul seamana putin cu un desen al Soarelui, care isi intinde razele catre cea mai apropiata planeta.
Dendritele primesc mesaje de la alti neuroni, si le transmit catre corpul celular, in timp ce axonul trimite impulsuri nervoase, de la corpul celular catre alti neuroni.
Grupurile de fibre nervoase sunt numite tracturi.
Asemenea cablurilor telefonice, unii neuroni au un fel de izolatie care ii protejeaza si le faciliteaza capacitatea de a transmite mesaje.
Acest invelis moale si vascos, este numit mielinã.
Neuronii care au un strat de mielina sunt albi si compun substanta alba a creierului.
Axonii mielinizati se mai gasesc si in fibrele nervilor senzitivi si in nervii conectati la muschii scheletici.
Dupa cum poate ca ati ghicit deja, neuronii care nu au un strat de mielina formeaza substanta cenusie.
Nervii motori, uneori numiti si nervii efectori, sunt conectati la muschi si la glande.
Sunt, in principal, nemielinizati.
Alti nervi asociati cu muschii scheletici, sunt mielinizati si se afla in substanta cenusie a coloanei vertebrale si a creierului.
Spre deosebire de cablurile de telefon, neuronii nu sunt intr-adevar conectati unul cu celalalt.
Dupa cum am vazut in capitolul 3, Golgi considera ca neuronii sunt conectati unul cu celalalt, asemeni unei panze de paianjen, dar Cajal a lansat, mai tarziu, ipoteza conform careia neuronii sunt separati.
Cajal avea dreptate.
Fiecare neuron este separat de ceilalti, prin aproximativ 10 000 de spatii micute, numite sinapse.
Impulsurile electrice trec de la un neuron la altul, traversand aceste spatii.

Nota : Cuvantul sinapsã a fost folosit pentru prima oara, intr-o carte de Fiziologie publicata in anul 1897 si scrisa de Michael Foster, asistat de Charles Sherrington.
Sinapsã vine din cuvintele grecesti syn, care are sensul de “impreuna”, si haptein, care inseamna “a tine strans”.

Nu suntem constienti de procesul prin care creierul transmite informatia catre muschi, pentru ca muschii sa se miste, datorita vitezei extrem de mari la care decurge acest proces.
Impulsurile electrice pot trece prin neuroni si cu 350 de kilometri pe ora.
Viteza variaza in functie de diametrul axonului, si de prezenta sau absenta stratului de mielina.
Viteza din fibrele nervoase mai mici, poate fi ceva mai mica, doar de 20 de kilometri pe ora.
Un semnal nervos tipic, nu este foarte puternic.
Acesta are cam o zecime de Volt, ceea ce inseamna de 15 ori mai slaba, decat o lanterna obisnuita de 1,5 volti.
Magnitudinea unui impuls nervos ce vine de la un neuron senzorial, nu determina intensitatea unei senzatii, si nici puterea unei contractii musculare comunicata de un neuron motor.
Intensitatea depinde de frecvente impulsului.
In general, cu cat este mai puternica stimularea, cu atat sunt produse mai multe impulsuri nervoase.
Cu alte cuvinte, daca puneti mana pe un aragaz fierbinte, senzatia de durere groaznica nu va fi produsa de un impuls nervos puternic, ci de un numar mare de mai multe impulsuri rapide.

                        



( extras din Sã întelegem creierul, dr.Arthur S. Bard, doctor în medicinã ( Magna cum laude ), neurochirurg mai mult de 30 de ani, profesor de medicinã – Universitatea California, [...], presedinte al Societãtii de Neurologie din Sacramento, Comitetul American de Neurochirurgie, membru al Colegiului American de Chirurgie, Dr.Mitchell G. Bard, licentã în Economie-Universitatea California, master în Administratie Publicã, doctor în Stiinte Politice la UCLA, jurnalist, Ed.Curtea Veche, Bucuresti, 2006 )


Tratamentul bolilor mentale, din trecut si pânã astãzi : Tratamente controversate : lobotomia si terapia prin soc

Tratamentul bolilor mentale, din trecut si pânã astãzi :
Tratamente controversate : lobotomia si terapia prin soc

Astazi, atunci cand ne gandim la tratamentul bolilor mentale, primele lucruri care ne vin in minte sunt :
  1. terapia, si
  2. medicatia.
Daca v-am ruga sa descrieti felul in care erau tratati in trecut, cei care sufereau de boli mintale, probabil ca va veti gandi la metode dure si, intr-o oarecare masura, inumane.
Desi, probabil ca nu cunoasteti pe nimeni care sa fi trecut prin astfel de tratamente, diferitele surse media pe care le urmarim cu totii, ne-au prezentat practici ca lobotomia si terapia prin soc, foarte des intalnite odinioara.

Lobotomia :

În anul 1927, neurologul portughez Egas Moniz a fost primul care a folosit angiografia cerebrala, o metoda elaborata de acesta pentru studiul arterelor din creier.
Totusi, el este mai bine cunoscut pentru descoperirea facuta in anul 1936, atunci cand a aflat cã poate reduce anxietatea tãind fibre nervoase din lobii frontali ai creierului.
Aceasta interventie, care a ajuns sa fie cunoscuta sub numele de lobotomie, avea un impact similar asupra oamenilor.
Procedura afecta comportamentul, de obicei, reducand intensitatea starilor emotionale, in dereglari cum ar fi :
  1. anxietatea,
  2. nevroza,
  3. depresia severa si
  4. psihoza maniaco-depresiva.

Nelinistile, gandurile sau confuziile de care suferea pacientul si care il faceau incapabil sa functioneze normal, uneori, persistau, dar deveneau mai rare, si mai putin sau deloc ingrijoratoare.
Din pacate, si alte lucruri cum ar fi :
  1. atributiile in gospodarie,
  2. proprietatile sexuale sau
  3. consideratia pentru sentimentele altora,
 isi pierdeau din interes pentru pacienti.
In medicina, leacul este uneori mai greu decat boala.
Asa poate fi descris si cazul unei forme de lobotomie folosita candva, pentru a trata epilepsia.
In anul 1953, un pacient care suferea de crize severe de epilepsie a fost vindecat prin inlaturarea mijlocului lobului temporal.
Din pacate, operatia i-a afectat permanent memoria.
El isi putea aduce aminte, doar de ceea ce se intamplase cu putin timp inainte de operatie, dar nimic din ceea ce se petrecuse dupa operatie.
Aceia dintre noi, cu memorie mai putin buna, mai glumim spunand cã nu ne putem aduce aminte ce am mancat de dimineata, dar, saracul om chiar nu isi mai amintea.
“Nu am zile de ieri !”, asa descria el starea sa.
Singurul rezultat pozitiv al operatiei, a fost faptul ca, efectele negative au fost date publicitatii destul de mult pentru ca procedura sa nu mai fie repetata.
De curand, lobectomia partiala si chiar hemi-emisferectomia ( indepartarea a jumatate din encefal ) sunt tratamente frecvente pentru epilepsie.

Nota : Doar in Statele Unite, la circa 35 000 de oameni li s-au facut lobotomii, timp de 40 de ani dupa descoperirea facuta de Moniz, aceasta devenind o metoda populara de tratament a afectiunilor mintale severe.
Atunci cand gravitatea efectelor secundare a devenit clara, tehnica a cazut in dizgratie, azi operatia fiind efectuata foarte rar.


Terapia prin socuri electrice :

Termenul “terapie prin socuri electrice” ne aduce, de obicei, in minte imaginea personajului interpretat de Jack Nicholson, din “Zbor deasupra unui cuib de cuci”, legat de pat, cu electrozi fixati pe cap prin care trecea intr-atat de mult curent, incat putea fi transformat cu usurinta intr-o leguma.
Totusi, primele terapii prin socuri nu implicau curent.
In anul 1917, Julius von Wagner-Jauregg ( 1857-1940 ), psihiatru cu un interes special in drepturile legale si tratamentul oamenilor cu probleme psihice, a inceput sa faca experimente inoculand tuberculinã, pentru a produce febrã.
El spera ca “socul” febrei sa vindece bolile mintale.
Nu s-a intamplat asa.
Desi tratamentul aplicat de Wagner-Jauregg nu a dat rezultatele scontate, abordarea pe care a urmat-o el, a avut alte rezultate pozitive.
El a vindecat oameni ce sufereau de parezã generalã – o boala des intalnita, ce te tintuia la pat, manifestare înainte incurabilã a sifilisului tertiar inoculand paraziti ce produceau malaria.
Descoperirea penicilinei a facut ca acest tratament sa devina invechit.
Totusi, lui Wagner-Jauregg i s-a acordat Premiul Nobel pentru munca sa, care mentinea vie speranta de a gasi alte leacuri pentru bolile mintale.
( Ca sa avem in vedere si un alt aspect, Wagner-Jauregg a fost un antisemit care s-a alaturat nazistilor, si a sustinut cruciada de prevenire a procreãrii printre criminali si bolnavi psihici. )
In anul 1918, Ugo Cerletti si Lucino Bini au folosit electrosocuri “reale”, pe primul pacient uman.
Acest tratament implica folosirea unui curent electric generat de doi electrozi, fixati la nivelul tâmplelor.
Socul cauza o stare de inconstientã si convulsii de tip epileptic.
Dupa tratament, pacientii aveau unele pierderi de memorie, dar, de regula, acestea nu erau permanente.
Dezvoltarea medicamentelor tranchilizante puternice, impreuna cu imaginea negativa a tratamentului, au dus la un declin in folosirea sa.
Totusi, acesta ramane printre cele mai eficiente tehnici folosite in cazul unor boli mintale severe, cum ar fi depresia si schizofrenia.


Nota : În anul 1946, presedintele Truman a semnat Acordul sanatatii mintale, prin care erau acordate fonduri pentru construirea de clinici psihiatrice si centre de tratament pentru bolnavii psihici.
Tot in acea perioada in SUA, s-au pus bazele Institutelor Nationale pentru Sanatate Mintala.




( extras din Sã întelegem creierul, dr.Arthur S. Bard, doctor în medicinã ( Magna cum laude ), neurochirurg mai mult de 30 de ani, profesor de medicinã – Universitatea California, [...], presedinte al Societãtii de Neurologie din Sacramento, Comitetul American de Neurochirurgie, membru al Colegiului American de Chirurgie, Dr.Mitchell G. Bard, licentã în Economie-Universitatea California, master în Administratie Publicã, doctor în Stiinte Politice la UCLA, jurnalist, Ed.Curtea Veche, Bucuresti, 2006 )