Testul Rorschach
Cum s-a nãscut testul Rorschach ?
În timp ce lucra cu adolescenti intr-un spital de psihiatrie, Hermann Rorschach ( 1884 – 1922 ) a observat cã anumiti copii dadeau raspunsuri diferite, dar care se incadrau in anumite categorii.
Pornind de la aceasta observatie, el a alcatuit o serie de 10 planse pe care erau desenate niste pete de cerneala, pentru a le arata pacientilor si acestia sa spuna ce vad in reprezentarile respective.
El considera cã aceste desene pot elucida gandurile din subconstient, care vor da indicii despre personalitatea acelei persoane.
In anul 1921, plansele lui Rorschach au fost publicate intr-o monografie, Psihodiagnosticul.
Rorschach a murit in mod tragic, in urma unei complicatii de apendicita la varsta de 37 de ani, nu la mult timp dupa ce a facut public testul.
Fara ajutorul sau, psihologii au elaborat metode proprii de administrare, gradare si interpretare a testului.
In anii 1940 si 1950, Rorschach era testul administrat in Psihologia clinicã.
El putea fi folosit, de exemplu, pentru a explora fantezia pacientilor, fara a fi nevoie ca acestia sa fie intrebati direct, iar prin repetarea testului, analistul putea monitoriza progresul pacientului.
Testul Rorschach a ajuns sa fie foarte criticat, punandu-i-se sub semnul intrebarii, validitatea si corectitudinea.
Totusi, testul a fost, probabil, cel mai discutat si cel mai des administrat din intreaga istorie a Psihologiei.
Daca nu cumva ati dat testul Rorschach, sunt sanse foarte mari sa nu fi vazut adevaratele planse Rorschach.
Acestea sunt tinute secret, pentru ca reactiile pacientilor la vederea lor, sa fie spontane.
De asemenea, pacientii nu trebuie sa stie cum este administrat sau interpretat testul pentru a ingreuna si mai tare manipularea acestuia.
Nu exista raspunsuri corecte standard, dar testul ar fi inutil daca nu ar exista anumite raspunsuri anticipate, acelea neobisnuite semnaland o problema.
In cazul unora dintre planse, un anumit raspuns este interpretat intr-un mod specific.
De exemplu, daca vezi o femeie sau un barbat in una dintre planse, acest lucru determina preferintele sexuale.
Daca ati vrea ca psihologul sa creada ca sunteti heterosexual, v-ar fi de ajutor sa cunoasteti raspunsul care duce la aceasta concluzie.
( extras din Sã întelegem creierul, dr.Arthur S. Bard, doctor în medicinã ( Magna cum laude ), neurochirurg mai mult de 30 de ani, profesor de medicinã – Universitatea California, [...], presedinte al Societãtii de Neurologie din Sacramento, Comitetul American de Neurochirurgie, membru al Colegiului American de Chirurgie, Dr.Mitchell G. Bard, licentã în Economie-Universitatea California, master în Administratie Publicã, doctor în Stiinte Politice la UCLA, jurnalist, Ed.Curtea Veche, Bucuresti, 2006 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu