Sistemul nervos : functii, neuroni, sinapsã, neurotransmitãtori, potential de repaus ( 2 )
Neurotransmitãtorii :
Asemeni unui sistem de telefonie, mesajele din corp sunt purtate de semnale electrice.
Aceste semnale parcurg distanta reprezentata de lungime axonului, si apoi, intocmai unei masini ruland de-a lungul unui drum ce ajunge la o apã peste care nu existã pod, trebuie sa gaseasca o modalitate de a traversa sinapsa.
Impulsul nu poate fi transmis electric, ci trebuie mai intai sa fie modificat in formã chimicã.
Am putea sa va uimim ( sau sa va adormim ) cu o interpretare complicata despre ioni, voltaj, canale de sodiu, potasiu, si alte elemente care intra in explicatia semnalelor electrice folosite de neuroni pentru a comunica, dar vom lasa acest lucru in seama autorilor cartii Complete Idiot’s Guide – Chimie si Fizica.
Ceea ce trebuie noi sa stim, este ca organismul are “bãrci” care duc mesajele electrice catre alti neuroni.
Impulsul electric ajunge in pontonul neuronului, o structura asemanatoare unui balon numit veziculã, care elibereaza o substanta chimica ce apare in mod natural, numita neurotransmitator.
Acest neurotransmitator este ambarcatiunea ce conduce mesajul peste fanta sinaptica ( spatiul dintre sinapse ) in miimi de secunde.
Dendrita neuronului apropiat are un doc, sau receptor, pentru a primi barca, si fiecare barca dispune de o cheie pentru un anumit doc.
In acest moment, neurotransmitatorul se combinã cu alte substante chimice ale neuronului primitor, pentru a produce un nou semnal electric.
Nota : Un neurotransmitator este o substanta care transmite impulsuri nervoase, de-a lungul sinapselor.
Tipuri de neurotransmitãtori :
Un singur neuron poate avea, pana la 100 000 de sinapse ce transmit si primesc, in mod constant, mesaje de la sute de mii de neurotransmitatori eliberati de 100 000 de neuroni inconjuratori.
Pentru a avea o perspectiva asupra acestui numar, ganditi-va cã, padurea tropicala amazoniana contine aproximativ 100 de miliarde de copaci, iar creierul are cam tot atatia neuroni.
Pentru a ne imagina numarul conexiunilor dintre neuroni, ganditi-va la frunzele tuturor acelor copaci.
Cineva a calculat cã, numarul conexiunilor diferite posibile, ar fi de 40 de cvadrilioane, sau un 4 urmat de 16 zerouri.
Cercetatorii au descoperit mai mult de 50 de tipuri de neurotransmitatori.
Printre cele mai des intalnite se numara :
- acetilcolina,
- dopamina,
- serotonina, si
- norepinofina.
Neurotransmitatorii particulari se afla in anumite zone ale creierului.
De exemplu, neuronii care eliberaza dopamina, sunt produsi in creierul mijlociu.
Neurotransmitatorii sunt impartiti in doua clase principale :
- excitatori, si
- inhibitori.
Prima clasa face ca neuronul primitor sa accepte un semnal, iar a doua blocheaza primirea unui semnal.
Aceste substante chimice apar in mod natural in corp, dar pot fi introduse si prin medicamente.
De exemplu, cofeina are un rol excitant, usurand traversarea impulsurilor peste o sinapsa.
Alte medicamente, cum ar fi morfina, pot inhiba transmisia, pentru a ajuta la prevenirea sau inlaturarea durerii.
Tineti minte faptul ca, neurotransmitatorii au receptori pereche.
In prezent, se cunoaste faptul ca, acesti receptori apartin unor familii, asa cã un grup de receptori dintr-o anumita familie, este specific unui neurotransmitator.
Afland despre aceste relatii, cercetatorii ar putea sa elaboreze medicamente, care sa tinteasca anumiti receptori, pentru a trata diferite dereglari.
Echilibrul acestor substante chimice influenteaza functionarea creierului.
S-a descoperit cã, mai multi neurotransmitatori joaca un rol in anumite modalitati de comportament.
De exemplu, lipsa de serotonina se crede ca influenteaza agresivitatea.
Endorfinele sunt implicate in producerea senzatiei de placere.
Schizofrenicii se pare cã au lipsã de dopaminã, iar cei bolnavi de Parkinson, la fel, se crede cã sufera din cauza unei scaderi drastice, a nivelului de dopamina.
Relatiile dintre proprietatile chimice si cele electrice ale creierului, si comportament, stau la baza domeniului Psihologiei fiziologice.
( extras din Sã întelegem creierul, dr.Arthur S. Bard, doctor în medicinã ( Magna cum laude ), neurochirurg mai mult de 30 de ani, profesor de medicinã – Universitatea California, [...], presedinte al Societãtii de Neurologie din Sacramento, Comitetul American de Neurochirurgie, membru al Colegiului American de Chirurgie, Dr.Mitchell G. Bard, licentã în Economie-Universitatea California, master în Administratie Publicã, doctor în Stiinte Politice la UCLA, jurnalist, Ed.Curtea Veche, Bucuresti, 2006 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu