|
|
|
Objet :
|
Bonjour à tous! Buna dimineata tuturor! tata ; 13
martie/mars 2019
|
|
De :
|
Olivia Marcov (oliviamarcov@yahoo.fr)
|
|
À :
|
|
Date :
|
Mercredi
13 mars 2019 8h41
|
Bonjour à tous! Buna dimineata
tuturor! tata ; 13 martie/mars 2019
Ieri seara v-am scris putin despre
cursurile mele de Istoria Dreptului Romanesc, ISDR mai exact, si anume ca unul
din cursurile din dosarul cu Note de Curs din anul I 2005/2006 imi lipseste,
sau in tot cazul nu il gasesc.
Azi dimineata la 7h43, tata imbracat
de plimbare pleca - a plecat deja e 7h58 ! - de acasa !
Il intreb unde pleaca, imi raspunde
ca " La plimbare ! "
Mama il intreaba in bucatarie "
la dentist cand (mai) mergi ? "
A fost si ieri la dentist.
Tata ii spune mamei : " Ca vad
ca are ce are cu mine ! Pana la urma ma duc la notar ! "
Nu mi-a venit sa cred !
Dar nici nu stiu cum sa imi explic
faptul ca el, ca niciodata dupa acel AVC din mai 2017, pleaca asa de dimineata,
la.... plimbare !!
Ieri seara le-am spus alor mei, cat
am putut de frumos, ca nu stiu unde imi e cursul, ca ma intreb unde au disparut
notitele mele de curs de la ISDR, ca am asezat dosarul pe birou in camera lor
si nu ma asteptam sa nu mai gasesc unul din cursurile din dosar.
Le-am mai spus - pentru ca bombaneam
in dormitor, pana sa ma mut in sufragerie seara, eram pe picior de mutare, si
cred ca ma auzeau bombanind - ca eu le-as spune si le-am si spus in felul asta,
ca ei au fost rautaciosi cu mine, afurisiti cu mine si eu nu mai am incredere,
ca nu stiu unde mi-e cursul si cum ei mi-au facut mie rautati, eu nu stiu, si
asta ma supara, daca nu l-au luat ei, deoarece dosarul cu Note era in camera
lor si acolo a stat peste noapte intre 8-12 martie 2019.
Si, atata mi-a trebuit, niciodata
parintii mei nu accepta sa le vorbesc deschis, si fie si chiar daca nu le place
ce le spun, ei nu stiu si nu vor mai ales, sa vorbeasca cu mine, niciodata, in
nicio imprejurare.
Pana la urma ei s-au suparat, mai
mult decat mine, i-am spus mamei ca ea niciodata nu a stiut din inima ei, sa
aiba un cuvant bun pentru mine, niciodata nu a spus ceva bun, frumos despre
mine, cu privire la mine, asa, sa fie ca mama, din sufletul ei, dar, nimic !
S-au suparat, tata s-a ambalat, mi-a
spus ca " Tu poti sa-mi gasesti mie dintele ?", si mi-a aratat ca in
fata, jos, nu mai are un dinte...
I-am explicat ca nu pot, si nu are
legatura cu dosarul meu de ISDR si cursul lipsa, m-a intrebat de ce, repetand
nervos " Tu poti , ma ', sa-mi gasesti mie dintele asta ?", i-am
raspuns ca nu pot, ca i-a cazut dintele, si el mi-a spus de ce ? Ca uite,
asa a disparut si cursul meu, a spus el, sau chiar asta, sau cam asta ii era
rationamentul.
Eu i-am replicat ca un dinte cade,
pentru ca asa, mai cade.
El, ca " Cum asa, cade ? Il
gasesti tu ?, eu de colo : " Tata, dintele cade asa, uite asa, biologic,
asa cad dintii, ti-am spus sa mananci vitamina C, portocale, si tu nu vrei ca
nu vrei tu !!!!! "
"Dintele poate cadea biologic (
din lipsa de vitamine ), dar un curs de ISDR nu poate disparea singur dintr-un
dosar asezat pe birou ! "
I-am spus si ca el a platit
facultatea mea si ca mama si fratele meu radeau de mine cand el era in spital,
mama, mama mereu ma face mincinoasa, din mincinoasa nu ma scoate, continuu, cum
deschid gura, cum imi spune ca mint....
Mi-a spus : "Stai ! Cine radea
de tine ?", era revoltata, cum asa, radea ea de mine atunci ?
Silviu n-a mai vorbit cu mine.
Incepuse sa butoneze ceva pe
smartphone-ul lui, si ma gandesc ca a scris prietenilor.
Eu le spusesem alor mei ca niciodata
nu le pot vorbi sincer, deschis, niciodata, ca ei nu accepta, si ca ma fac pe
urma nebuna, rea, mincinoasa, si in fel si chip !
Si s-au suparat, pentru ca i-am spus
lui tata ca nu are legatura dintele lui cazut, natural, fara interventia
nimanui, cu un curs de Istorie care dispare din dosarul meu.
Pana la urma nu le pot spune ca nu
imi gasesc un curs, ca mi-a disparut, pentru ca spun ca nu sunt intreaga.
Nu v-am mai povestit in urma cu
cateva luni, cand intr-o seara, noaptea, o vad pe mama in sufragerie, se dusese
in dormitor in camera ei, ca vine si cauta ceva langa telefonul fix, e un
telefon mobil, insa cu baza, se numeste cred semi-mobil, e un fix pentru
interior !
Si e pus la priza.
Intrucat nu vorbesc la telefon ca
lor nu le place - si chiar tata spunea nu demult ca s-ar fi scumpit telefonul
ROMTELECOM, o spunea exact pe tonul, urma sa spuna ca din cauza mea, ca vorbesc
eu, dar nu a spus, si-o fi adus aminte ca eu nu vorbesc la telefon ( din cauza
mea plateau ei factura, sau venea prea mult )....
Nu vorbesc eu la telefon, dar
telefonul trebuie sa mearga in casa, si ma uit ce face mama in jurul telefonului
??????
Fusese o zi obisnuita, eu la
computer in dormitor, sau cu cartile mele, in dormitorul birou.
o vad pe mama ca parca cauta ceva la
spatele telefonului.
Pana la urma a rezultat ca telefonul
fix nu avea ton, nu are ton si cauta daca e bransat la priza !
Si nu era !!!!!! Nu stiu de cand nu
era bransat la priza !
M-am gandit in sinea mea ca pe mine
ma mai suna, din cand in cand Laura, colega mea de la Drept, singura care ma
suna si stie, orice s-ar spune, Laura stie prin ce trec acasa cu ai mei.
Si ca nu mai sunase de un timp.
M-am apropiat de telefon, nu avea
ton, asa spunea mama.
Piuia, scotea un sunet cand il
asezai in suportul sau, dar ton nu avea.
Mama s-a dus in dormitor. Pana la urma m-am dus sa ma uit mai
atenta la fire, caci telefonul are un fir lung pana la perete, cel anume pentru
telefon, mama spunea ca e pus, ca e cuplat.
Pe urma a spus cred ca o sa vada
Silviu ce e de facut, ca el l-a montat !
Telefonul fusese instalat cu multe
luni in urma si mergea, trecuse mult de la instalarea lui, deci cand il montase
Silviu, daca el l-a fi montat.
Ma uit mai atenta, cat se putea, sa
vedem totusi, ce are telefonul, ca nu are un singur fir !
Cand ma uit, la spatele telefonului,
firul din spate era desprins, decuplat, debransat din priza sa ! Are deci vreo
2 fire, unul la perete special pentru telefon, si atat ; si un alt fir la priza
la perete, priza obisnuita in care introduci si aspiratorul sau alt aparat
menajer sau electrocasnic.
Cuplez firul cel scurt la
prelungitor, are un prelungitor, cel care trebuie sa ajunga la o priza
obisnuita si ma intreb daca acum telefonul are ton. In fapt, nu imi dadeam
seama.
Pentru ca telefonul acesta model mai
nou, nu are un ton, ci, la fel ca un mobil, formezi numarul si pe urma suna
unde ai format tu !
Dar pe cine sa scoli noaptea ? La
cine sa incerci ?
Eu nu stiu numarul mamei de mobil.
A venit si tata, venise si el sa se
uite la telefon, ca ce are ?
Dupa ce am cuplat firele, am cautat
- nu stiu exact cum merge, am dibuit eu, ca parca ar fi numarul mamei ( desi nu
se vede afisat decat un nume " Magda ", cu o litera " g",
care nu stii sigur daca e "g ", ma intrebam, o fi numarul mamei, sau
daca apas pe el, suna la altcineva si deranjez la ora asta ? )
Am apasat si a sunat de vreo 2 ori,
poate 3 ori, am inchis rapid.
Dar dupa asta, dupa putin timp, mi
se pare ca mama a vorbit la telefonul ei mobil pe care uneori il ia in dormitor
cu ea, langa patul ei noaptea.
Eu am dedus ca poate in seara aceea
astepta un telefon, poate cineva a sunat-o pe mobil si i-a spus ca a sunat si
pe fix, si pe fix nu raspunde nimeni !
O intreb : " Acum are ton
telefonul fix, merge ? Ah ! A sunat la tine ( pe mobilul tau ) ? "
Mama, din nou, ma repede, pana
atunci fusese calma, spunea ca nu stie ce are telefonul fix, si,de fapt nu
spunea nimic, se tot invartea si se uita la telefonul fix, tot pe langa el ....
Ea, care nu se apropie de fix, de
cand are mobil !
Imi raspunde tafnoasa, rea : "
Da draga a sunat ! Hai, gata ! "
Deci reusisem sa sun de pe fix la
mama, spre dovada si confirmare ca fixul functioneaza din nou ! dar mama tacea.
Nu mi-a spus : " Olivia ! Suna mobilul meu, de pe fix, gata nu mai suna de
pe fix, ca uite, merge fixul acum, am vazut !"
Da, si acum, in dimineata aceasta,
tata spunea ca se duce la notar. Dupa ce a spus " Vad ca are ce are cu
mine !", era limpede, se gandea la mine si la discutia de ieri noapte,
inainte sa ne culcam.
Pe cand ei se mutau in camera lor si
eu venisem in sufragerie.
"Pana la urma ma duc la notar
!"( tata azi ).
M-am sculat, am intrebat-o pe mama
unde a pornit-o tata asa de dimineata la plimbare.
Ca spunea ca am ce am cu el ! Mama :
" Si nu e asa ?????? "
Pe urma mi-a spus ca se plimba, si
ca eu bat campii daca zic ca ar fi spus ca merge la notar !
Acuma nu stiu, poate nu merge la
notar, ar fi bine, poate doar i-a dat prin gand pentru moment.
Dar e capabil.
Tata e capabil de multe, ca si mama.
Va dati seama, poate imi mai face un
necaz, un altul, mare ????
Si eu pe Silviu nu ma pot bizui in
chestiunile serioase deloc.
Zilele trecute stiti ce spunea si
Silviu : " Pana la urma, daca ma supar, N-O MAI ANGAJAM !"
Adica daca se supara el pe mine,
asa, din senin, pana la urma, eu nu voi mai fi angajata niciunde, la niciun loc
de munca !
Pe Silviu nu ma pot bizui deloc.
Dar dupa ce s-a angajat el la Telus,
sau unde o fi lucrand azi, ca precis acum nu stiu, sau nu inteleg eu cum e
organizat acel Telus, sau s-a mutat undeva, sau nu stiu, dar spunea mama :
" Sa lucrezi si tu cu Silviu !"
Mi s-a parut ca n-aud bine, desi imi
spunea mie ! In fata.
De ce ? Pentru ca tata in 2003
trambita sus si tare in casa " N-o mai lasam sa lucreze, o pensionam !!!!!
"
Anul in care m-au reclamat la
psihiatru, mi se pare ca ma si reclamasera cand a spus asta.
Si deci, mama spunea ca eu sa lucrez
cu Silviu ?
Dar Silviu ma poate angaja pe mine ?
Dar unde ? Dar mi-a spus ceva, m-a intrebat, unde anume, la ce, ce sa fac ?
Dar credeti ca fratele meu e serios
cu mine si cand vine vorba de viata mea si interesele mele ?
Nu e serios.
Nisipurile miscatoare sunt mai
stabile si serioase ca el, cele din desertul Sahara.
Au toane cu mine, fata de mine.
De pilda : " Eu iti dau
pantalonii astia tie, daca iesi din casa !"
Toata viata mi-au facut necazuri, si
eu nu stiu cum sa ma mai rog sa inceteze.
Ma uit ca la Brasov, Mioara Brezaie
Precup pana la urma s-a purtat urat si a lasat-o pe fiica ei, pe care mi-a spus
odata la telefon, eu insistand ca Oana e fiica ei si ea vorbeste neplacut
despre Oana, a spus atunci ca ce mult o iubeste pe Oana, i-au dat lacrimile la
telefon, vroia s-o dea afara din casa in perioada aceea, dar, murind a lasat-o
cu mari datorii, prea mari pentreu bugetul Oanei ! Si poate pierde vila
familiei, vila Mioarei.
Si tata am impresia ca e in genul
Mioarei, oricum e capabil si el de " decizii " nechibzuite sau care
sa iti aduca necaz !
In 2015 vara a plecat la Mioara, asa
a spus mai tarziu, pe drum a cazut, i s-a facut rau, asta e varianta
intamplarii acesteia pe care mi-au spus-o mie acasa...
Plecase la Brasov si in microbuz sau
dupa ce a coborat, nici nu mi-a spus ca zicea ca nu mai stie si nu puteam
insista... nu mai stia, cazuse si punct.
Telefonul mobil luat cu el la
plecarea de-acasa, dupa cateva zile, l-am gasit in casa, cum sa ajunga
telefonul in casa, fara tata ?
Mama si Silviu taceau !
Cand s-a intors acasa tata, am aflat,
nu mi-a spus nici textual, ar fi fost la spital, a intrat pe usa a inceput sa
se planga, sa planga, plangeam si eu de durere, imi arata mainile " Uite
ce mi-au facut ! M-au legat !", adica urme de ace, de perfuzii, se pare ca
l-a salvat cineva, nu stiu ce-a fost, cineva, a sunat la 112 si l-a luat
Ambulanta, nu stiu de unde, era cazut in strada, nu stiu nimic.
MIE DE CE NU MI-AU SPUS ?
Ce dusmanie au mama, Silviu si el
insusi pe mine ? DE CE ?
Ce le-am facut eu lor ?
Uite la mine : toti din casa sunt
impotriva mea, niciun cuvant de bine nu aud de la ei, nici de la mama, Silviu
sau tata, si sunt sora, fiica lor !!!!
Si asta pare normal din partea lor
?????
olivia
|
|
|
Objet :
|
Bonsoir à tous! Buna seara tuturor! 12 martie/mars 2019
|
|
De :
|
Olivia Marcov (oliviamarcov@yahoo.fr)
|
|
À :
|
|
Date :
|
Mardi 12 mars
2019 20h30
|
Bonsoir à tous! Buna seara tuturor! 12
martie/mars 2019
V-am pregatit in continuare Istoria
Statului si Dreptului Romanesc, de Emil Cernea si Emil Molcut, Ed.Sansa, 1994,
sunt cateva pagini de la inceputul cartii, cursului, le-am fotografiat si le
atasez mai jos...
S-a intamplat ca m-am intristat
foarte tare si mi vine sa plang....
Cand, pe 8 martie 2019 am scos din
biblioteca mea Dosarul acela roz-rosu cu Notite de curs de la ISDR din anul I
de la Drept, USH, am asezat intregul dosar pe biroul meu din dormitor, pe colt,
unde sta imprimanta care nu mai functioneaza si acum e pe post de suport de
dosare....
I-am atentionat pe ai mei ca scot si
las in birou un dosar cu Note de Curs din facultate si ca vreau sa fie si ei
atentie, pentru ca nu doresc sa-mi dispara ceva din el.
Cand mai tarziu am scos filele din
dosar sa le fotografiez, atunci am avut grija sa pastrez dosarul adunat,
filele, paginile din el, in cuvertura sau coperta dosarului, totul adunat, sa
nu cumva sa se imprastie vreo foaie...
Imediat ce am fotografiat ce mi-a
trebuit, am asezat materialul la loc, am inchis dosarul si l-am asezat pe
birou, caci mai trebuia, doream sa fotografiez si ISDR-ul lui Cernea &
Molcut.
Asa fiind din 8 martie pana in 12
martie, azi, dosarul cu notele de curs a ramas pe birou.
Azi l-am deschis, si imediat mi s-a
parut ca lipseste ceva !
Si lipseste !
Un curs fotocopiat de mine, era cu
un scris cursiv, mare, pe foaie velina, pe coli A 4, neliniate adica. Apare un colt
din el, cand am fotografiat, ca imagine de ansamblu, o parte din continutul
Dosarului ISDR Anul I 2005-2006, apare un colt din acea foaie, si acum nu
stiu unde e cursul ?
M-am plans mamei, a auzit si Silviu
care nu suporta ca eu sa ma plang de ceva, sa ma supar, de fapt el nici nu
simte, oricat de vizibil ar fi, si mai spun si eu - cand ceva ma doare, ma
supara, el nu suporta pur si simplu sa am o nemultumire, o durere, sa fiu
indignata, sa expun o situatie care nu e buna pentru mine si sa spun ca nu stiu
ce pot face.
In loc sa ma ajute. Si nu i-am cerut
nimic. Nu l-am bagat in seama.
Vorbeam cu mama in bucatarie, si el
era in sufragerie.
Tata mi-a spus : " Pe mine ma
intrebi ? ", cand i-am spus ca imi lipseste ceva si i-am aratat dosarul.
Nu intentionam sa citesc acel curs,
asa ca nu l-am scos din dosar.
Sa-l fi scos din dosar, sa-l pun
deoparte - dar numai daca as fi voit sa-l citesc si nu e cazul, nu a fost
cazul.
Mai am in dosarul ISDR cateva
curusir, dar subtiri, putine, fotocopiate, cand pesemne eu nu am ajuns la curs,
dar de regula mergeam la cursuri.
Am fotocopiate de la un coleg sau o
colega pe 18 pagini A 4, subiecte de examen la ISDR, le-a dictat profesorul
Negoita colegilor mei la curs, cu intrebare si cu raspuns cu tot ! Eu am lipsit
se vede treaba si atunci am xeroxat de la cineva.
Nu stiu de la cine insa.
Mai am si unul sau 2 cursuri, unul
de la Camelia Munteanu, unul xeroxat, altul scris de mana de Camelia, nu stiu
in clipa asta daca din aceeasi data, sau dati diferite, apoi un alt xerox, alt
curs, scris de alta mana, alt coleg/ colega.
Acestea sunt mai subtiri insa.
Am insa Cursul 1 care e mai bogat,
xeroxat.
Scrisul Cursului 1 desi mare, e
diferit de scrisul tot mare, cursiv, din xeroxul care imi lipseste, pe care il
aveam pe 8 martie si pe 12 martie nu il mai am.
Ieri am citit, adica eu am re-citit,
o parte din materialul din Vladimir Hanga pe care vi-l trimisesem. Apoi am
lasat lectura deoparte, am pus materialul in dosar, la loc, sa nu se piarda.
Sunt unele note de curs fotocopiate,
pe care le am de la colegi, si e interesant uneori fiecare cum noteaza, unul
mai mult, altul mai putin.
Dar sunt note din facultate si tin
la ele si nu vreau sa le pierd.
Si in fond si propriile mele Notite,
le pastrez si nu vreau sa le pierd.
Eu numai uneori, in anul I mai ales,
am scris cursurile pe computer, dar dupa notitele mele, luate la facultate la
curs.
Insa nu am dubluri la fiecare curs.
Nici nu mai stiu ce sa zic. Poate mi se
intampla mie ceva ciudat, dar cum sa scap de asta in cazul acesta ?
Sa ma rog, dar cum ?
Mie chiar mi se intampla ceva.
La Judecatorie imi lipseau uneori
dosare, mai ales in ultimul an, as spune ca cineva care le lua, nu stiu cine,
se obisnuise, si cand am predat dosarele, din pacate e adevarat, eu am avut un
dosar care mi-a lipsit, nu stiu daca si altul, dar nu e exclus.
Eu raspundeam de dosare si personal
nu am ce face cu un dosar al instantei. Si nu aveam ce face cu ele.
Si asa, a fost o mirare ca m-au
lasat sa plec si nu au spus nimic, dar eu mai cred ca la judecatorie se stia,
sau erau sefi care stiau sau aflau ce se intampla, adica daca as fi fost
vinovata, precis mi-ar fi cerut dosarul lipsa.
La fundatia Tdh, peste cativa ani
cand m-am angajat, odata cineva, nu mai stiu nici ce era, pe masa mea, masa
secretarei, mi se pare plina cu multe hartii, asa o preluasem, nu stiu ce a
fost? o scrisoare, sau nu stiu ce....
Contabila - administratoarea mi-a
spus ca era pe masa mea, o putea pune ea sau oricine de altfel, eu nu stiam
despre ce e vorba exact, nu cred ca apucasem sa vad, si nu s-a mai gasit.
Cel putin daca au gasit scrisoarea,
hartia mie nu mi-au spus, eu nu stiu. Teoretic nu s-a mai gasit.
Acum un an, doi, am luat niste
dosare - acasa, personale ale mele CU RUGACIUNI, dosare in care imi pun
rugaciuni pe care pe scot la imprimanta...
Le-am luat la aranjat putin si
pentru ca imi cautam niste rugaciuni.
Rugaciunea Rozariului mai ales.
Am gasit ce cautam, am pus deoparte
acea rugaciune in franceza, a Rozariului. Peste foarte scurt timp, o ora, o zi
? - nu am mai gasit-o.
O pusesem pe birou, unde am pus si
Dosarul ISDR cu note de curs 2005-2006, in acelasi loc.
Am remarcat atunci ca nu mai gasesc
Rugaciunile Sf. Brigita care n-au aparut de atunci, dupa cum nici acel rozariu
n-a aparut, il aveam insa drept dovada, in computer. Si fusese imprimat.
Prin 2015, in primavara, mi-am luat
de pe internet niste Acatiste, le-am imprimat.
Dupa o zi, doua, am vazut ca nu mai
sunt, sau poate mai mult timp, ma rog, am descoperit ca nu mai sunt.
Am luat teancurile cu rugaciuni si
le-am cautat, de nu stiu cate ori la rand : aceleasi teancuri, fila cu fila.
Nimic.
Dupa un timp le-am RE-IMPRIMAT, si
acum, adica de asta data am scris in partea de sus pe computer, in Acatist,
sus, ca am imprimat sau reimprimat, data si ora.
Asa au aparut si scoase - din nou -
la imprimanta, cu mentiunea respectiva.
Dupa inca un timp, cautand un
Acatist, am constatat cu uimire ca acele Acatiste disparute, RE-APARUSERA !
Drept dovada : pe unele le am in dublu exemplar !
Dar acum imprimanta nu mai
functioneaza.
Rugaciunile Sf. Brigita, pe care le
spuneam intr-o vreme destul de des, des, sau zilnic, seara mai ales si nu
numai, niciodata nu le-am mai gasit.
Rozariul acela, versiunea in
franceza, nu il pot reimprima, as putea, teoretic ( daca nu a disparut si de
acolo ), il am pe un stick.
Dar nu am imprimanta.
In schimb, Notele de curs din anii
facultatii, de unde sa le imprim/ re-imprim ? De unde ?
Sunt exemplare unice care imi
dispar, nu am de unde sa le refac.
Si tocmai asta i-am spus mamei, pe
un ton amarat, ca imi vine sa plang, si Silviu vine si pune sare pe rana !
Odata nu i-ar da prin minte lui
Silviu sa spuna si el un cuvant bun, un cuvant frumos, acolo ceva linistitor,
incurajator, sau sa aiba chiar o idee, un sfat bun, ceva, sa fie cat de putin
de ajutor, sa te sustina putin.
Niciodata lui Silviu nu ii da prin
mintea lui, sa spuna un cuvant bun, un cuvant sincer de sustinere, de
incurajare, sau sa-ti dea un sfat cu privire la problema care te supara sau
framanta !
Eu, varsandu-mi amarul in seara
asta, in fata mamei, era zic eu, cred eu, destul de limpede ca din felul in
care ma plangeam, rezulta ca ii cer si ei un sfat.
Dar nu pricepe.
A priceput ce i-am spus : ca mi-au
disparut un curs de ISDR si acum un an, doi poate, niste rugaciuni.
Imi spune - deci ma intriga felul
cum pune problema - zice :" Dar tu ai multe rugaciuni, spune altele
!"
Problema mea, esentiala, era ca mi
se petrec lucruri ciudate si ca imi dispar hartii, note de curs, rugaciuni ( la
judecatorie dosare, la TDH o scrisoare ... ), si ma intrebam in sinea mea, cum
sa ma mai rog ?
Sfantul Anton de Padova ajuta la
gasirea lucrurilor fie : pierdute, fie furate de-a dreptul - dupa caz.
Dar nu stiu ce sa zic, ca pesemne nu
am eu sufletul tihnit, linistit si nu ma rog cum trebuie mereu, ca mie odata disparute
hartii, documente - nu reapar, nu mi-au re-aparut !
Eu discutam ca imi lipsesc hartii,
rugaciuni, etc - nu am spus ca am ramas fara rugaciuni si nu mai am rugaciuni
si nu ma mai pot ruga !
Pe de alta parte, daca iti lipseste
ceva anume, nu vrei sa-ti lipseasca, nu vrei sa-ti dispara !
Sau : sunt rugaciuni care, cu
precadere, se spun de pilda in Postul Pastelui, sau in alta perioada din an,
sau inainte sau in ziua unui sfant, etc.
Sau se spun pentru ceva anume. Si tu
nu le mai ai.
Poate cauti o rugaciune anume, si
poate nu o poti inlocui cu alta.
La Maslu nu spui rugaciuni de
Acatist si nici Paraclise, si tot asa.....
Mama spune ca ea nu-si gaseste un
Caiet ( repertoire ) - de telefon, unde notase ea mai multe numere de telefon.
Si nu il gaseste de mult timp.
In vara 2018 cand am fost sa-mi fac
carte noua de identitate, tata spunea ca el nu isi gaseste certificatul de
nastere sau cam asa ceva, adica acest act anume.
Mai multe fotografii de familie nu
se mai gasesc in casa, dar cat le priveste, eu sunt sigura ca totusi le-a luat
tata, pentru ca nu vad nicio alta explicatie.
Exemple : in cutiile-albume cu
fotografii de familie foarte, foarte.... foarte ( de n ori, foarte ) multi ani
am avut pozele de la nunta Mioarei Precup Brezaie din Brasov cu Dan Leoveanu
primul ei sot.
Au disparut.
La un moment dat, si pentru scurt
timp, au aparut in aceleasi cutii cu poze, pozele de la nunta Irinei Vatav
Moscalenco din Chisinau ! La nunta ei nu am fost, niciunul dintre noi, nu ne-am
dus pana la Chisinau si pozele ei nu le-am avut, de la nunta.
Daca ii spun, sunt sigura ca Irina
nu-mi da niciun raspuns.
Nu este decat o explicatie : tata
s-a intalnit ( sau mama ) fie cu Valentina Vatav mama Irinei, la Bucuresti, fie
cu cineva dintre ei, familia Vatav, veniti la Bucuresti.
Si i-au dat lui tata pozele.
Dupa scurt timp nici aceste poze nu
au mai fost de gasit, cu totul au ramas la noi foarte putin timp.
Mama nu se suporta in poze.
Am avut multi ani, foarte multi,
oricum prin 1999 mai aveam, o poza alb-negru a verisoarei mamei Catela Stoian,
tanara, inca cred nemaritata la data aceea.
Dupa niste ani poza a disparut
complet.
Fotografii cu bunica mea Feodosia
Sestocenco au disparut, era in poze ea, pe vremea cand inca o chema Feodosia
Sestocenco, posibil si mai tarziu cum se numea, maritata fiind cu Alexei
Marcov, si cu prenumele ei schimbat : Teodora Marcov.
Nu au reaparut nici pozele ei.
In urma cu multi ani, tata a avut in
casa niste plicuri / cutiute cu fotografiile familiei lui, altele decat acestea
cu bunica mea si bunicul meu si sora lui tata.
Alta serie.
Mi le-a aratat o data, nu stiu daca
pe toate, o parte oricum, si tocmai ca printre ele se afla stra-bunicul meu,
tatal bunicii Feodosia Sestocenco.
Niciodata nu am mai gasit acele
poze, dar, ele erau pastrate de tata, nu erau la indemana mea, nu stiam exact
unde si le ascunde prin casa.
Stiam in mare ca are un raft in
debara cu lucruri personale.
Tata isi tine si el toate notitele
din facultate, caiete, carti, tablouri cu Feodosia Sestocenco fata, domnisoara,
o poza mare, inramata, a avut tabloul Adei sora lui, el a dezramat cred
poza....
Am avut niste iconite mici, pe
hartie, daruite de Sr Dominique, calugarita Doctrinei Crestine si invatatoarea
mea din anii de scoala primara din Constantine, mi le trimitea prin scrisori in
plic, din Franta in Romania.
Au stat multi ani, cine sa-i mai
numere ( vorba vine )... si s-au aflat in acelasi loc.
Intr-o zi, vad ca au disparut !
Asa am plans !
Iconita mica a Rozariului,
Fecioara cu Pruncul oferind Rozariul, apoi Pruncul mic, micut in alta
iconita, in Iesle...
Am plans, mi-au venit asa lacrimi
din toata inima, cu tot amarul si toata deznadejdea !
Aflati ca pe acestea le-am regasit,
miraculos !- intr-o zi, in locul in care le cautasem, netezisem locul si nu
erau.... au reaparut exact unde s-au aflat multi ani de zile...
Am sa atasez acum ISDR de Emil
Cernea si Emil Molcut....
DOAMNE, SPER SA NU IMI DISPARA TOATE
NOTELE DE CURS, SAU SI ALTELE SAU SI LA ALTE MATERII !!!!
Si azi mama mi-a luat 2 cutii de
BIOMICIN SI 1 cutie ALGOPLANT, le vedeti si pe ele in fotogafiile, am
inceput sa iau o capsul de Biomicin deja....
In prospect scrie la ce sunt bune si
ce contin !
Eu o rugasem, am gasit pe Facebook,
si era de mai mult timp, reclama la Biomicin...
De la FARES...
De vreo 2 nopti, mi-am luat
smartphone-ul si castile care se potrivesc la el, si ascult rugacinile de
noapte si paraclisul care urmeaza acestora, incepand cu ora 23h00, pana pe la
00h40....
Dupa acestea urmeaza emisiuni
diferite....
Ieri noapte au fost Marturii si
evocari, despre Unire si Basarabia, a fost si un film ( o emisiune adica, cum
se numea ? ) despre o doamna in carut cu rotile de la 22 de ani cand a
paralizat de la mijloc in jos, are 3 copii si 2 facultati : Litere, ASE si 1
master in Teologie.
S-a mutat de undeva din provincie in
Bucuresti.
Cat am vazut eu, parca ar fi
rezultat ca avea si sot, dar nu stiu sigur daca il are sau il mai are, in
principiu cred ca da.
Dar o femeie foarte optimista,
luptatoare, a nascut ea 3 copii ? Si doctorul i-a spus ca nu duce sarcina peste
2 luni, la prima ei sarcina !
In general, am vazut emisiuni sau
secvente Trinitas, o emisiune despre MANASTIREA STAVROPOLEOS, Comorile
Ortodoxiei.
Dar nu noaptea, mai devreme.
M-am culcat la 1h25 a.m.
E liniste, in Catedrala patriarhala
noaptea rasuna parca mai in largul lor, in toata splendoarea canturile
calugarilor, preotilor de la slujbe... nu e nici tipenie de om in Catedrala cu
exceptia lor.
Se simte, se aude, suna altfel
vocile lor, canturile lor, se simtea pacea, linistea deplina, desi in Catedrala
e in Catedrala, totusi ziua, odata cu oamenii care intra necontenit la slujba,
intra parca si forfota zilei sau serii...
IN schimb, noaptea parca si
cantaretii la strana se simt mai in largul ei, numai intre ei, si as spune, isi
arata tot talentul, sunt in largul lor si se simte !
Ai spune si ca sunt mai odihniti,
mai, inca si mai rabdatori...
Am vazut cateva documentare si pe
youtube....
Altele decat cele realizate de
trinitas.
Am vazut si Minunea parintelui Ionut
Butoiu, un tanar care la 25 de ani a plonjat, fara voia lui, a cazut,
alunecand, in apa, la mare, de pe o stanca si si-a frant gatul, era pe fundul
marii si nu l-ar fi gasit nimeni, familia era la mare cu el, dar se afla singur
la momentul caderii in apa....
Cine avea sa-l descopere ?
Si-a rupt gatul, maduva, coloana
cervicala, substanta cenusie, spune el, se varsa printre vertebrele rupte...
A fost declarat in moarte iminenta,
sau decedat mai exact.
Dupa multe peripetii - DAR TOATA
INTAMPLAREA E PLINA DE MINUNI DUMNEZEIESTI DE LA UN CAPAT LA ALTUL, minuni mari
! - l-au operat la spital.
INainte insa de a-l opera, i-au
introdus cu surubelnita, pe viu, fara nicio anestezie, in frunte si in zona
temporala, 2 suruburi de metal in si prin frunte, si 2 suruburi de metal prin
zona temporala, simetric, dreapta, stanga. 4 suruburi in total, tija de metal
prin spatele coastelor....
Pentru ca capul sa stea complet
neclintit si maduva sa se refaca.
Procedura a avut loc inainte de a fi
operat. Pe viu. Cu o surubelnita, sa introduci in frunte, deci in craniu, in
os, surub de metal ! Ii curgea sangele, era cu o coroana din metal pe cap si ii
siroia sangele pe unde strapunsese osul, surubelnita !
L-au operat apoi. Insa i-au spus ca
ii salveaza viata, dar dupa operatie ramane paralizat pe veci, de la gat in
jos.
Pe masa de operatie a murit.
Sufletul i s-a desprins de trup si
vedea TOTUL, a vazut si a descris mai tarziu, INTREAGA OPERATIA, TOT CE
FACEAU MEDICII, in plus, ii vedea afara din sala, pe cei din familie : sotia,
parintii, prietenii daca erau, era fratele lui mai mare la mare, atunci, cu
el...
Se rugau sau plangeau sau orice
faceau, expresiile fetei, ce vorbeau, ce isi spuneau, EL VEDEA SI AUZEA TOTUL.
A fost resuscitat, cand toti au
renuntat dupa 25 de minute, si nu mai era speranta sa il readuca la viata,
anestezistul a continuat sa il resusciteze, singurul care n-a renuntat la
manevrele de resuscitare !
Si a revenit la viata - dupa 25 de
minute !!!!
Operatia a continuat.
A ramas in scaun cu rotile.
Preotii - multi, foarte multi,
auzisera cazul lui, si din spital si din afara - s-au adunat colegii lui anume
CINCIZECI DE PREOTI SI I-AU FACUT TAINA SF. MASLU CU EL IN SCAUN CU ROTILE IN
MIJLOCUL BISERICII.
Plangeau mai mult decat se puteau
ruga. Totusi maslul s-a facut.
Dupa maslu s-au dus la o Agapa cu
familiile lor, toti.
Si cu el si familia lui.
Inainte sa manance, ei, ca preoti ce
erau, sa spuna rugaciunea de binecuvantare a mesei ( si noi ar trebui sa o
spunem ), si unul dintre ei a propus in clipa aia : " SA O SPUNA PR. IONUT
!!!", adica cel din scaun cu rotile, cel paralizat !
Si : Ce credeti ?
Parintele Ionut, in scaun, foarte
natural ( procedand din reflex ca atunci cand era sanatos ) a avut asa, brusc,
impulsul, sa se ridice in picioare, sa spuna rugaciunea SI NU SI-A DAT SEAMA CA
S-A SI RIDICAT CONCRET, SE AFLA IN PICIOARE SI A SPUS-O.
Toti doctorii au spus mai intai ca
nu putea trai cu maduva rupta ( si varsata ! ), apoi ca dupa operatie ramane
paralizat pe veci.
Si uite minune ! Azi umbla, merge,
tine slujbele.....
Cand a cazut in apa, de pe stanca in
ziua aceea, corpul in cadere, de la inaltime, corpul a venit PE DEASUPRA
CAPULUI SI PESTE CAP, capul i-a ramas in nisipul de pe fundul marii, si trupul
/ corpul ii venea peste cap !!!! Capul i s-a rupt instantaneu de trup !
In cateva secunde, pe fundul marii,
singur, nu il vazuse nimeni unde se afla cand era sus pe stanca - s-a rugat la
Maica Domnului, cu cuvintele sale, in cateva secunde !
Si a auzit o voce ca spune : "
SCOTETI-L DIN APA !!!!! ", iar in clipa urmatoare a simtit cum cineva
IL SMULGE, IL TRAGE DE PAR, DIN FUNDUL APEI, SI IL SCOATE SUS DIN APA, IL
TRAGE SUS SI L-A ARUNCAT PE TARM, afara, pe plaja !
Acolo pana la urma a venit rapid
Ambulanta, dar l-au plimbat mult, la Costinesti, de acolo la Constanta, de la
acolo la spitalul Bagdasar din Bucuresti unde a ramas ! In tot acest
interval de timp murea de mii de ori ! De fapt primul diagnostic pus a fost de
moarte iminenta, l-au declarat mort intrucat AVEA SECTIUNE DE COLOANA
CERVICALA, deci la gat in spate, si-a rupt gatul.
In Ambulanta, o doctorita sau
asistenta l-a tinut in viata.
In apa, cand zacea pe fundul marii
si s-a rugat, A VAZUT SI AUZIT CEVA, UNELE LUCRURI, despre care nu a vrut
sa vorbeasca, de la Dumnezeu si Maica totul !!!!
Cred ca era ceva personal, ce il
privea numai pe el, asa cred.
Sau poate ca nu.
Poate nu poate spune.
Sotia lui era insarcinata in luna a
7-a, si aveau o fetita, Teodora de 2 anisori.
Toti au auzit cazul lui in spital si
mai apoi printre preoti, in spital il vizitau continuu, in flux continuu
preoti, preoti, preoti....
Inainte sa nasca sotia lui.....
Mergea fireste la control la medic.
Si i-a spus ca naste peste 2
saptamani.
Dar noaptea, lui, care era in in
spital, Maica Domnului i-a spus clar : Sotia ta va naste MAINE UN BAIAT SI SA-L
NUMESTI DAVID.
El a inceput sa spuna tare in salon
si era noapte, s-au plans tovarasii de salon ca nu pot dormi, dar peste un
timp, el, din nou, si mai tare, striga ca a doua zi ii naste sotia...
Era cam 2 noaptea sau dupa.
Nimeni nu l-a crezut.
Mai erau 2 saptamani pana ii venea
sa nasca.
LA ORA 5H30 DIMINEATA a sunat
telefonul ( mama lui il veghea la capatai in spital ), suna sotia lui ca i s-a
rupt apa !!!!!!! Dupa 3,4 ore, sotia suna CA A NASCUT UN BAIAT.
El i-a spus la telefon sa-l numeasca
DAVID.
N-a rezistat sa nu vada copilul ,
desi sotia lui era la spitalul din Campina.
Colegii l-au rapit din spital ( si
era imobilizat complet va dati seama ) si l-au dus la Campina si si-a vazut
fiul si pe sotia lui, apoi s-a intors la spital la Bagdasar.
Minune dupa minune, trebuie sa
vedeti povestea lui adevarata ....
A scris si o carte... banii obtinuti
din vanzare sunt pentru scopuri filantropice si pentru Biserica.
A ridicat o Biserica, cu banii din
vanzarea cartii.
Probabil si cu alte donatii.
Parintii lui cand au primit vestea
despre accidentul lui se aflau la fan, au plecat cum erau in clipa aceea, in
papuci, si au venit la Bucuresti.
In cateva ore LE-A ALBIT PARUL
COMPLET.
|
Cartea " Lupta, Rabda si
vei trai ", a Parintelui Ionut Butoiu :
|
Si o scurta emisiune :
Secvențe TRINITAS.
Rugăciunea, cel mai bun medicament (05 02 2019)
|
olivia
Pièces jointes
- ISDR E.Cernea, E.Molcut, pana la p 47.pdf (15,04 Mo)
- Biomicin si Algoplant olivia
12 martie 2019.pdf (2,97 Mo)
- POZE OLIVIA 23 AOUT 2016 007.jpg (610,63 Ko)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu