Tr : salut !- III - 24/12/2016 vesti de acasa rele ! Cablul USB firul alb taiat
Am descoperit ca firul alb e taiat, in cablul USB al smartphone-ului exista fire : unul alb, unul rosu, unul verde si unul negru, si cel alb e taiat, ca nu vad cum s-a rupt el singur ?!
De aceea, aparatul nici nu mai dadea semn de viata, cuplat la computer, computerul nu il mai detecta deloc, si ma miram ce se intampla ?!
Daca nu e taiat, cum s-a rupt signur, cablul alb ?
Firisorul alb ?
In schimb, smartphone-ul s-a incarcat la priza.
Dar pus la computer, la spate, nu mai reactiona, nu imi aparea iconita simbol pentru smartphone, si imi aparea uneori ca nu functioneaza cablul USB, sau ca PC-ul nu il vede/ recunoaste !!!!
Vedeti, lui Silviu aparent, din cat stiu eu, nu i se intampla astfel de "lucruri".
Dar mie da, si el imi spune : "numai tie ti se intampla olivia !"
Silviu isi duce viata, mai liber oricum decat mine si vad ca il lasa, pe mine nu ma lasa.
Eu cred ca il si ajuta, si am auzit cand tata discuta la cu o colega a sa din facultate, sau de facultate, ca tata ii spunea " acum are colegi, vede si el ce bine e sa ai colegi, e bine asa... e multumit !"
Deci cablul , firul alb al cablului e taiat.
Pentru ca ai mei nu suporta sa scriu "pe internet", nu suporta nimic la mine, ASTEAPTA SA MOR EU, ASTEAPTA SA MA INGROAPE.
Ai mei nu ma suporta, e o evidenta deja.
Dar imi blocheaza toate initiativele, si daca ii arat iubire lui tata, el ma uraste.
Ieri l-am intrebat seara tarziu daca ii e mai bine, ca uneori parca iese din criza, parca redevine lucid oarecum.
Si se uita la mine mlt mai "lucid" si calm, poftim si azi gasesc cablul rupt, pare taiat, cum sa se rupa asa, singur ?
Nici Dumnezeu nu stiu ce asteapta de la mine ?
Ce anume vrea Domnul de la mine ?
Parintii mei imi opresc orice initiativa.
Am simtit pe pielea mea si cand lucram.
olivia
Le Samedi 24 décembre 2016 18h02, Olivia Marcov <oliviamarcov@yahoo.fr> a écrit :
Am vrut sa descarc fotografiile, dar aparatul sau cablul nu mai functioneaza, desi tot prin cablu se incarca telefonul la priza si pentru a-l incarca, cablul functioneaza.
Am citit un articol, si mi s-a parut un caz oarecum mai deosebit, dar sunt sigura ca si acolo tot exista o explicatie, un sens, despre un tanar din Sibiu care s-a sinucis acum de curand de tot.
Intotdeauna m-au nedumerit cazurile de sinucigasi, in sensul ca nu sunt iubiti si admisi de Biserica, desi eu cred ca a te sinucide nu e putin lucru, cred ca este cel mai disperat gest care poate fi facut de un om, si cred cu tarie acest lucru, deoarece specia umana este inzestrata cu instinctul de CONSERVARE, cel mai puternic instinct, inaintea celui ( bestial, dupa mine si prin prisma celor traite, citite, auzite, si vazute si la altii ) de reproducere.
Deci daca un om se sinucide, e deja o pedeapsa enorma pentru el, pe care si-o administreaza singur, DAR MAI ALES CRED CA DUREREA II este mult prea mare, dincolo de orice prag al suportabilitatii.
IN scrierile Pr.Arsenie Boca am citit, undeva in aceste opere ale Parintelui, ca de fapt, oamenii care sunt semeti, aroganti, nfumurati, MANDRI, acestia sunt oamenii care se sinucid, deoarece mandria lor e prea mare si nu suporta sa li se reproseze nimic, iar daca patesc ceva ( li se reproseaza, sau viata le arata ca ei au gresit, au facut un rau, atunci ei nu suporta sa recunoasca raul facut si prefera sa se sinucida.
Asa explica Pr. Arsenie Boca faptul ca e un pacat de neiertat, faptul la un om, de a-si lua singur viata.
Practic, inseamna ca viata si-o iau - prin prisma explicatiei date de Parintele - numai oamenii rai, daca au facut fapte rele, si daca cumva, prin minune, oamenii, un om, sau printr-o si mai mare minune, Justitia, ii pune sa plateasca si ii arata cu degetul, spunand, denuntand raul sau faptele rele savarsite de acesti oameni.
Dar imi e greu sa cred, din cazuri citite in presa, de femei - o femeie tanara din cartierul Crangasi s-a sinucis acum un an, sau doi, si a luat cu ea, aruncandu-se de la etaj, impreuna, si pe copilasul ei, de cativa anisori, ea se certa cu tatal copilului, sau acela cu ea, si nu a vrut sa ii lase copilul, judecand poate ca era un om care nu merita copilul pe care nu avea sa il iubeasca si caruia nu avea sa ii ofere un model de comportament.
Si ma intreb daca din trufie, o amarata de mama tanara isi ia copilul nascut de ea, si isi ia viata impreuna cu copilas ?
Oare asa mare sa ii fi fost ei trufia, in raport cu sotul ei ( cred ca nu mai era, sau nici nu fusese maritata, cu acte, cu tatal copilului ) ?
Oricum ar fi viata nu ii sanctioneaza pe cei rai, iar daca un om se sinucide, si daca e impins la sinucidere, e uitat de lume si de Dumnezeu.
Dumnezeu nu accepta sinuciderea, dar accepta oamenii rai, care de altfel abunda in lume.
Cazul tanarului din Sibiu mi se pare deosebit, intrucat scrie in Libertatea ca el avea succes, avea loc de munca, era un hairstylist apreciat, si deci nu ducea lipsa de bani, avea casa si poate ( sau sigur ) masina si tot ce ii mai trebuia lui, din moment ce scrie ca era plin de succes !
In schimb, uimitor pentru mine este ca nu avea prieteni !
Scrie presa ca fusese casatorit, si nu mai era, avea insa un frate !
Fratele lui traieste si azi si se minuneaza de numarul mare de Condoleante scrise pe pagina de Facebook a raposatului ( celui ce sa sinucis ), cand traia, se pare ca omul acesta se plangea adesea ca nu are prieteni si ca e singur.
Cand a murit, se pare ca mesajele de condoleante au fost foarte numeroase.
Si pana acolo, incat fratele supravietuitor a scris : "Dar unde ati fost pana astazi, voi acestia toti ?"
Cel care a murit, se plangea ca i-au plecat prietenii din Romania, iar cei ramasi traiesc in cuplu ( ar rezulta ca nu aveau timp si de el ).
Si ma minuneaza la cazul acesta, faptul ca avea succes, deci, avea bani putem deduce de aici, fusese casatorit, totusi nu il cautau, sau nu il doreau oameni care sa ii devina prieteni, in anturajul lor !
E un caz uimitor pentru oameni care vor doar bani in viata si stomacul plin si concedii si sa se arate prin ziare in haine elegante, sau pe jumatate goi cum fac ei gimnastica la sala si ce muschi au pe ei.
Problema cu oamenii este ca vor, da, numai succesul,
E posibil ca unii mai vor si ceva fericire, dar o vor pentru ei, si nici nu se uita cu ochi buni, daca cumva o identifica si pe la altul.
In toata viata lui, peste 40 de ani de munca, eu nu l-am auzit pe tata avand la telefon conversatii omenesti cu colegii lui profesorii, inteligentii si savantii, nu discutau decat despre viata universitara, in legatura deci cu serviciul lor, ca si cum nimic omenesc nu exista, ca si cum erau niste roboti.
Intr-un fel, tata a si fost, doar ca un "robot urlator.
Pentru ca el nu a avut o relatie buna cu mama si eu stiu ce spun, si noi, eu am fost la mijloc.
Si tata isi vedea de matematica lui, e mult orgoliu....
Discutiile au inceput cand tata mai era demult de tot, in tineretea lui, invitat cu alti profesori la vreun eveniment stiintific, o reuniune, o sarbatorire, ceva, si mama refuza sa il insoteasca, pe motiv ca ea nu are diploma si facultate, la inceput tata s-a suparat, a reactionat, prin nervi, ca de obicei, dupa aceea, cu timpul el a incetat sa mai spuna ceva, iar, pe de alta parte, nici evenimente nu se mai prea organizau, deci nici ocazii nu mai apareau.
Mie mi se pare clar ca oamenii te vor rau, al dracului, la un loc de munca.
Sunt de acord ca unii, foarte putin, au avut o soarta mai buna, si au mai avut un loc de munca mai 'clement" cat priveste ambianta, anturajul, adica oameni ceva mai umani si nu au fost rautati, sau atat de mari rautati la locul de munca.
Dar oamenii rai sunt ca si infractorii, de fapt ei nu au cazier, dar au acelasi suflet, si ii vezi, intr-un colectiv, nu numai ca ii vezi, dar ei vor sa se faca vizibili, ies in fata, pentru ca mereu au o initiativa rea, urata fata de vreun coleg sau colega.
Mai sunt si cazurile in care seful, direct, sau mai mare, cel peste seful direct, asteapta sa stie ce face un colectiv, din spusele cuiva, din acel colectiv.
Probabil ca face astfel de propuneri si altor colegi de-ai "tai", nu numai tie, sau poate te-a ales, si in felul sau, te apreciaza si poate ii esti "drag" si iti spune sa te mai uiti si ce fac colegii si sa mai si spui.
Si daca spui ?
Uite, a spus MIhaela Ciocea, si cu ce s-a ales spunand ????
S-a ales cu relplica asa : "Plecati de aici, dna judecator !"
Sunt de acord ca un sef, si un simplu angajat de fapt, toti trebuie sa cunoasca viata colectivului, ok, sa fie transparenta, dar nu s-a vrut transparenta, s-a vrut totul pe ascuns, oarecum in secret, unul / unii sa stie, si obligatoriu altul/ altii sa nu stie.
Si deci sa fii rau la un loc de munca... pe care nici nu il obtii vad, pe cale normala, ca nu se poate, vad ca esti respins.
E atata simpatie si dragoste cand un om e sprijinit, pentru sprijinul primit de acel om, li se pare omul in sine, mai bun, mai valoros, oamenii vin unde vad sprijin mai mult.
Fetita aceasta, Andreea de 11 ani cu fratiorul ei Ionel de 7 ani, vad ca mi-a postat si azi pe FB ( unde am stat maxim 20 minute ) niste poze cu ea si fratele ei, cred ca din trecut, acum sunt un pic mai marisori frati acestia, dar nu prea mult.
Intotdeauna mi-am dorit sa pot ajuta cat de cat, oameni, macar unul, doi, sa pot ajuta, sa nu traiesc degeaba.
Si uimitor a fost cand, vrand sa ajut, sunt pusa acasa la mine in situatia ca ma vor afara, in strada, sa mananc din gunoi.
Aceasta dorinta in sine, nu poate fi nutrita de o minte echilibrata si sanatoasa.
Dar, se vede ca e un lucru normal in ziua de azi.
Sa vrei sa iti vezi fiica pe strada, si sora in gunoi.
Nu cred ca gresesc cand spun ca acest lucru spune ceva, totusi, si despre anturajul pe care il au oameni cu astfel de dorinte !!!!
Ma gandesc si in facultate, acelor oameni, ajunsi profesori, viata in sine, nu mai are ce anume sa le dea, le-a dat totul, tot ce poate o viata si o viata in Romania, sa le dea : diplome, grade universitare, salarii, venituri, se poate spune : faima, reputatie, succes.
Dar, degeaba ! Erau plini de acreala si unii si de venin si rautate, si o singura data, cineva, unul mi-a spus ca : " Dar eu in viata am facut [ mult ? a zis mult ? ] rau !!!!"
Da, o data unul dintre profesorii universitari si unul pe care eu il apreciam ca profesor, imi placea cum preda, si cum si-a scris manualele, acesta a fost mai sincer, desi avea si intolerante, insuportabilitati, manifestate cand nu te asteptai, acesta a fost mai sincer, si uite, discutia cu el, a inceput asa, nu stiam ca va incepe si au fost doar cateva cuvinte, totusi el a recunoscut, ceea ce altii nu vor recunoaste nici dupa moartea lor.
Pentru ca la un om veninos, se vede ca veninul acela, daca omul are si succes, nu indica absolut nimic bun, dar nimic bun !!!!
Este evident ca un om veninos nu are un trecut de om bun si de fapte frumoase.
Fratele meu astazi dupa ce l-am rugat, i-am spus si te rog, i-am vorbit frumos, dar frumos, si l-am rugat sa ma ajute cu monitorul sa il curat : mi-a spus Silviu, razand, imi rade deja in fata mai mult ca oricand, a prins curaj avand serviciu si fiind rasfatat, a gasit si un loc de munca bun pentru insomniile lui, caci el avea insomnii.
Vine tarziu noaptea si uneori mai sta si 1,2 ore dupa serviciu, treaz, acasa.
Imi rade in fata si imi spune asa :
"Nu ma rogi frumos !"
I-am spus " Pai eu TE ROG- frumos - si tu in fata imi spui ca nu te rog frumos, dar "CAT" de frumos vrei sa te rog, sau CUM ? sa ma tarasca in fata ta, in genunchi, si sa te implor, sau cum ????
Rade, rade, rade.
Sora lui e bolnava ?
Pe langa ca il lasa indiferent si rece, il apuca si dispretul dupa un timp, si in afara de asta, nu propune niciun ajutor, nici nu ma ajuta, nici nu vorbeste cu mama sau tata, sa ii roage sa ma ajute. Nimic din toate astea.
In schimb vine Silviu si spune : "O SA TE IA SANEPIDUL !", vine recent acasa de la munca si spune : "sanepidul nu vrea sa o ia !"
Deci sora lui, bolnava, trebuia luata CU SANEPIDUL PE SUS.
Pentru ca e bolnava.
Cat priveste patul meu canapea : deasupra, pe perete, sunt puse de mine icoane, agatate icoane din lemn.
Cand tata in noiembrie 2015 a revenit din spital ,unde se operase si eu nici nu stiam ca s-a operat, i-am spus : "Asa tata, aseaza-te aici, SUB ICOANE, SUB ICOANA MAICUTEI DOMNULUI, sa te ajute, daca stai aici, Maica te va ajuta !"
Pentru ca tata nu vrea sa stea, si nici nu poti, asa este, in camera lui tot timpul.
Da, e drept, si eu vreau la computerul mare.
Asa este.
dar el nu sta doar in dormitor, mai schimba decorul.
Si de cand s-a obisnuit cu laptopul, tata acum, eu il vad totusi ca e mai bucuros ( dar tot al naibii de rau ), si se bucura de ce vede pe laptop, sta ore intregi cu laptoul deschis, pe langa ca mai lucreaza cand si cand, sau poate mai des pe laptop.
Si cand ma trezesc, imediat, Hop ! el apare cu laptopul in camera "mea" si se aseaza pe pat, isi aduce pernele, un cearceaf, il pune peste patura de pe pat, isi aduce un scaun din bucatarie, il pune in fata patului si isi pune laptopul, isi aduce firele, il introduce la priza si sta acolo multe ore, se scoala la ora mesei, cand ii da mama de mancare.
Dar, iata ce spune fratele meu Silviu, uneori, razand, alteori nerazand :
"L-ai dat afara Olivia ! Hai ca iar l-ai dat afara pe tata !" "Il dai afara pe tata !" - si alte exclamatii pe aceeasi tema.
Sau spune : "Nu vezi ca il dai afara pe tata ?"
Eu il intreb unde, cum il dau afara.
Si de aceea, si din acest motiv, acum ca am facut curat putin cat am reusit, prin casa , si nu poti cand ai mei sunt acasa e greu sa faci curat, acum i-am spus lui tata : "Tata, stai, - si i-am repetat, pentru ca in zilele anterioare degeaba i-am spus ! - stai in camera ta, ca eu fac curat in sufragerie !"
"deci, stai, stai pe loc, intelegi tata ce spun ? nu te muta cu lucrurile tale, ramai aici !"
degeaba.
Stiti ce inseamna "degeaba" ?
Se muta.
Ieri i-am spus : "Tata, acum azi in seara asta, preotul poate chiar vine cu icoana, ramai aici, sau muta-te daca doresti, eu m-am spetit toata ziua sa fac curat, si uite am si tanspirat, uite cum sunt, dar tu esti in pijama, daca vrei sa vina asa si sa il primesti asa, du-te in sufragerie, nu ai decat, eu nu te tin !"
"Faci cum vrei, dar esti in pijama, eu nu te acuz de nimic { i-am subliniat pentru ca e paranoic, zice pe urma ca il acuz ca e in pijama ! ], eu nu te acuz de nimic, decat ti-am spus, ti-am adus la cunostinta, acum, faci cum vrei !"
Si tata s-a dus in bucatarie, in pijama, dar a renuntat pe moment sa se mute pe patul meu cu computerul lui mic.
Iar Silviu de cand e sigur pe el, angajat in munca, rade de mine, imi spune cinic ca nu are cine sa imi plateasca intretinerea, mai ales dupa ce moare tata, si rade...
De mult timp deja, eu stau toata ziua in dormitor la PC si Silviu fie e plecat de acasa, fie e in sufragerie.
Nici nu ne vedem macar !!
Si cand ii spun ceva, normal ii spun frumos, nu am ce, pentru ca refuza sa vorbeasca cu mine si il mai intreb si eu "Ce mai faci tu Silvica ?"
Si daca insa vreau sa- l rog ceva, ma refuza automat si spune "Nu ma rogi ! NU MA ROGI !"- asta imi spune.
In alta ordine de idei, el munceste.
Si eu munceam, dar faceam si curat in casa, eram mai in putere atunci, poate am fost eu mai slabuta ca alte fete, insa in putere si mai energica si curatenie n casa faceam mereu, des, si chiar curatenie mare.
Si mergeam la serviciu.
Silviu nu munceste in casa nimic.
Incepuse sa spele 2, 3 pahare si farfurii in chiuveta gasite, si a aparut cum le-am asezat acolo si le-a spalat in felul lui ( eu ca femeie le spal, e drept cu apa mai multa ), si le-a pus langa, in stativul din plastic si mi-a spus ca eu nu fac nimic, nu spal un pahar !!!!!
Deci lui i se pare normal ca eu singura, sau poate mama ( aici el nu discuta ) sa fac/ sa facem curat in casa.
Pentru ca el are serviciu.
De fapt Silviu niciodata nu a fost adeptul curateniei in casa, sa puna el mana sa faca.
Cred ca o sa faca cand o sa ramana singur mostenitor cum se visa si vroia el prin anii 2000 si cred eu, si pana atunci.
Sau o sa aiba bani si sa isi puna femeie de serviciu, desi intr-un fel ma indoiesc, dar parca stiu eu ce aduce viitorul ?
Ca vad ca oricat de rai sunt "unii", vad ca viitorul e bun cu ei, sau destul de bunut, bunicel, si rau cu mine.
Vad, remarc ca spun un Acatist si pe tata il apuca furiile.
Odata, in trecut, i-am scris si lui Dumnezeu acest lucru si anume ca remarc furie chiar la ambii parinti, dupa ce ma rog, sau ca nu ma pot ruga cu voce tare, pentru ca pe strada incep masinile sa faca zgomot, altfel e liniste pe strada, sau nu striga oamenii pe strada.
Sau cand ma rugam in dormitor si s-a sculat tata si a zguduit usa dormitorului, atunci, pe motiv ca nu se tinea pe picioare.
Zguduia usa aia cu furie si eu cu fata la icoane, m-am si speriat.
Si ma rugam pentru el, mama, silviu, si alte persoane, ma rugam sa primeasca ajutor din Cer, sa nu fie lasati singuri, parasiti de Dumnezeu, pentru ca au nevoie de sanatate, fizica, si psihica.
Uite, rugaciunile mele sunt toate cu acest soi de "refren".
Si inca ma rog pentru ei sa fie in putere, bine, pe picioarele lor, sa nu cada la pat odata cu varsta, si Dumnezeu sa le mai dea ani lungi de viata .
Si ei incep sa urle la mine.
Am intrebat-o ieri pe mama, daca la manastire la Ciorogarla s-a rugat si pentru mine, la "faza" asta s-a enervat si mi-a raspuns iritata, nervoasa, cu tonul ridicat si certandu-ma : "DA MAI, LASA-MA , M-AM RUGAT MAI SI PENTRU TINE !"
Apoi, am inceput sa ii spun ceva despre Cornelia Stanescu.
Dupa ce i-am spus mama, pe care am rugat-o sa repete serioasa daca chiar s-a rugat si pentru mine, mi-a spus altfel, asa : "M-am rugat pentru un coleg de la servici, un coleg din copilarie cum face Cornelia, cum zici tu !"
Despre Cornelia ii spusesem asa :
"Asculta, mama, nu mai are Cornelia duhovnicul ei, Pr. Dimitrie ... si aici i-am povestit mamei .... si pe urma i-am spus ca mi-a placut in imprejurarea aceea Cornelia Stanescu cand mi-a povestit ca : s-a dus la duhovnicul ei si ii vorbeste despre tatal meu. Si odata, Pr. Dimitrie i-ar fi spus cam asa : "Cornelia, dar mai lasa-l in pace, mai lasa-l !", cuvintele au fost cam acestea, la modul " nu te mai amesteca tu atat in viata lui "
Pr Dimitrie de la Biserica Sf Spiridon dn Bucuresti a fost multat la Alba-IUlia, zice Cornelia ca nu l-a mai placut Patriarhul Daniel, si de aceea.
Incerc sa descarc pozele mele din aparat si nu merge, aparent, cablul.
Nu mai vrea.
Nu in ultimul rand mama m-a vazut plangand in urma cu vreo ora, o ora si ceva, la bucatarie si a inceput sa zambeasca de fericire.
Ii zicea dupa aceea lui tata, care sosise si el la bucatarie, ca "nu mai ma ocup azi de cozonaci cu Eliza !", deci ieri mama a adus cozonac, a anuntat ea din usa, pe tata, si Eliza trebuie ca e vecina din A 5, Eliza Gheorghiu.
Tata s-a lungit pe pat in sufragerie, desi am lasat liber computerul azi, dar vazand ca sta in sufragerie pe patul meu, ba nu, s-a dus si pe patul lui Silviu, s-a culcat acolo, desi acolo nu se prea culca.
olivia
Le Samedi 24 décembre 2016 14h18, Olivia Marcov <oliviamarcov@yahoo.fr> a écrit :
Salut !
Nu am vesti bune nici azi.
I-am propus lui tata : "Tata iau eu, tin eu in brate monitorul, si tu scoate ambalajul ala de plastic, ca s-au luat molii pe el, din fotoliu unde l-ai asezat !"
Cand i-am spus despre molii, a clatinat din cap, mie mi s-a parut cu oarecare intelegere, dar imi dau seama ca uite, si reactiile unui om te inseala, desi il cunosti, pentru ca imediat dupa aceea a venit din dormitor, de unde si-a luat servieta lui, o servieta grea de dosare si grea si daca nu contine nimica, si a sosit in sufragerie, s-a postat teapan in fata mea, cu ochii larg deschisi, si ca si hipnotizat a inceput sa urle la mine :
"NU AM VOIE SA RIDIC GREUTATI, MI-A SPUS DOCTORUL !"
Stiu ca vroia sa adauge "tampito, nu pricepi !", de obicei, in trecut asa si proceda cand credea ca nu pricep ceva.
Dar uitati-va ce raspuns primesc cand spun :
Eu : "Tin eu in brate monitorul, si tu scoti ambalajul de pe el !"
Tata : "Nu am voie sa ridic greutati mi-a spus doctorul !"
Mama ieri ii spunea lui tata ca s-au facut molii in fotoliu pe unde "nu puteam noi sa umblam ca sa nu o deranjam pe ea [ pe mine, pe Olivia ] !"
Silviu imi rade in fata si imi spune ca eu o sa ajung pe strazi si tata la fel, afirma ca eu sa sun sa il inchida pe el.
Imi face scandal, ma reclama si imi spune : "Da telefon sa ma duca la nebuni, ca sunt bolnav, am ceva la cap !"
Asa spunea si in 2003, dar dupa externarea mea.
Acum spune azi : "Sa ma inchida, da telefon la Laura sa vina sa te apere ca e avocat, sa auda cum faci, si sa ma inchida !"
Stiti e convins ca el murind, eu ajung pe strazi si mi-a spus ca o sa ajung sa caut in gunoaie !!!!!!!!!!!!
Silviu rade, rade, imi rade in fata.
Daca vad ca e asa, am sa incep sa ma rog sa fie despartit de oameni care il cunosc si care il incurajeaza in purtarile lui sadice fata de mine, pana acum asa rugaciune nu am spus, ma rog mereu sa fie ajutat.
Dar daca vad ca Silviu se bucura de o sustinere printre oameni si Silviu ma vrea in strada sa mananc din gunoaie, ca nu o sa aiba cine sa imi plateasca mie intretinerea si eu acolo voi ajunge - atunci am sa ma rog si Il rog expres pe Dumnezeu sa il desparta de oamenii care l-au sustinut, poate si numai indirect impotriva mea pe Silviu Marcov, fratele meu.
Daca are prieteni care ma vor pe strada, in strada, eu nu mai am cuvinte, insa ma voi ruga sa nu li se indeplineasca o astfel de, pesemne, dorinta, pe care, nu stiu, ma intreb daca nu o impartasesc impreuna cu fratele meu, sustinatorii lui !?
Eu nu pot sa cred ca se bucura de sustinere si in conditiile acestea bune pentru el, imi doreste sa mor pe strazi !!!!
Si ca prietenii lui nu ar sti ce vrea el, ma indoiesc deja, de acuma incep sa ma indoiesc de bunavointa unor prieteni sau cunostinte.
Rugati-va cu mine, si pentru mine, sa nu ii reuseasca lui Silviu Marcov sau oricui ar dori impreuna cu el, raul meu, sa nu ii reuseasca raul pe care el il urmareste impotriva mea !!!
Fratele meu imi spunea ca ajung cu Johnson pe banca, sa dorm, un om al strazii alcoolic din cartier, dat afara de sotie si copii din casa, avea, se zicea, si un fiu mare care era stabilit in SUA, dar el dormea pe banca.
Acum am auzit de la mama ca Johnson acesta a murit de cativa ani deja, si ca pe banca lui au scris oamenii, nu stiu cum dar au scris " BANCA LUI JOHNSON ".
Au pus un carton sau au scrijelit sau au scris cu vopsea, - nu stiu cum.
Tata, mi-a spus peste 20 de minute, se uita cu cruzime la mine, eu ma mir sincer ca atatia oameni si profesori din jurul lui niciodata nu l-au vazut, ei nu vad, nu inteleg, nu li se pare normale, acestor oameni, starile emotionale, sufletesti, ei nu au vazut nimic la tata, decat dadeau telefoane de Felicitare, iar cand lucra, uneori, desi mai rar, au rar, mai era rugat sa tina un curs sau seminar in locul vreunui coleg sau colege, primea telefoane in legatura cu facultatea, orele de facut, notele ( eventual ) studentilor, deci in legatura, as spune, in mare, cu serviciul lui.
Acum tata mi-a spus peste 15, 20 de minute :
"Nici tu nu muti in biblioteca cartile tale, din dormitor, nici eu nu pot sa ridic monitorul din fotoliu !!!!"
Ca sa vezi coerenta.
Ii spun mereu ca nu am unde sa pun cartile, imi spune ca de unde le-am scos, dar nu e asa, eu am cumparat carti continuu, chiar daca nu foarte multe si treptat nu a mai fost loc de carti nici in rafturile bibliotecilor mele din sufragerie, deci le-am pus pe masa si cand s-a facut teancul, vraful de carti prea inalt, le-am adus si in dormitor.
O parte din carti, putine, sunt scoase din biblioteca, de pe raft, dar acolo nu incep nici macar un sfert din cartile din dormitor si de pe masa din sufragerie.
SILVIU MI-A SPUS ca orice as face eu - asta e amenintare pe fata ! - si radea, eu o sa ajung in strada, pentru ca e normal, eu nu o sa am bani sa imi platesc intretinerea.
Si ca el face ce vrea - am vazut de ani si ani de zile vine cu mici, dar frumoase, cadouri acasa, si le tine pentru el, sau pe unele le ofera si el altora, le tine pentru el, bucuros cand intra in casa cu ceva primit, cand nu e ceva ce isi cumpara.
Eu nu am dorit oamenilor pe care ii cunoaste Silviu Marcov sa ajunga in strada, DE ACEEA INCEP SA MA INGROZESC DE DUSMANIA FRATELUI meu, si imi pun intrebarea de ce se fac ca nu vad prietenii lui, si daca vad, imi doresc ei raul, dar chiar asa au ajuns, dar ce am eu cu oamenii acestia ? Nimic.
Nu avem nimic in comun, dupa cum si ei au dorit acest lucru.
Pe noii colegi ai lui Silviu, de munca, nici vorba, nu ii cunosc, nu stiu nici unde anume lucreaza Silviu Marcov.
Dar observ, si cred, ca acum observ pertinent, faptul ca eu ma aflu intr-o situatie rea in familia mea si ca fratele meu se bucura de sustinere, in conditiile in care acasa el se poarta urat cu mine, si ma intreb daca nu imi vor totusi raul si amicii lui sau unii amici ai lui ????????????????????????
Deci, daca Silviu de ani de zile, merge in unele case, sau vorbeste cu unii si unele persoane sau familii, si acasa se intoarce continuu cu gura mare impotriva mea si cu cate un cadou in mana, o revista, o carte cartonata de benzi desenate, ceva, un cadou acolo, toate IN LIMBA FRANCEZA, ma intreb atunci daca nu este incurajat sau felicitat, premiat pentru ca se poarta urat cu mine ?!
Eu, iata, au trecut anii si scriu unor persoane si cunostinte comune, sunt persoane pe care eu le cunosc, dar cu care comunica fratele meu, iar eu am comunicat putin timp, pesemne pentru ca asa a dorit fratele meu, poate de aceea, in orice caz, datorita lui si prin el, am ajuns sa vorbesc cu oameni pe care Silviu ii cunoaste cel mai bine si i-a cunoscut, si nu eu.
Si atunci ce sa fac ?
Sa incep sa ma rog pentru mine, si sa incetez sa ma mai rog pentru cunostintele lu, familiile la care se duce in vizita, prietenii lui care il sustin, dar ce or avea cu mine, impotriva mea, acesti oameni ?Pentru ca Silviu e cunostinta lor si ei precis ajung sa stie care e viata noastra, si ajung si din mesajele mele email sa cunoasca bine viata mea de familie.
Si atunci ?
NU incearca nimeni din prietenii lui Silviu sa ii explice ca sunt sora lui, ca el are o sora si ca sora lui e si mai mare decat el, a avut grija de el de mic, si ca e urat si ticalos cum se poarta el cu mine ???
Dar chiar mi se doreste raul ?
de ce ?
Ce le-am facut ?
Pentru ca ma rog pentru ei ?
E drept ca oamenilor nu le spun mereu cand sau daca ma rog pentru ei.
Si sunt oameni care vorbesc cu Silviu insa cu mine nu vorbesc, pe mine ma evita, de fapt nu vor sa vorbeasca cu mine, si eu ma mir ca au vorbit cu mine, candva.
Nu stiu daca ei sesizeaza gravitatea cand imi spune Silviu ca eu trebuie sa ajung in strada.
Trebuia sa dorm pe banca cu Johnson, si acum acel om al strazii a murit.
NIci nu stiu in ce an a murit macar.
Dar nu pot fi prea multi ani.
Imi amintesc ca l-am vazut, poate ultima oara atunci, se ridicase de pe banca lui lipita de gardul parcului Moghioros, din statia de RATB "Poiana Muntelui", si s-a indreptat spre traveresarea de pietoni sau spre un troleibuz care sosea in statie, nu stiu ce plan avea.
Dar l-am vazut mergand taras- adica isi tara un picior deja, lucru caracteristic pentru cei bolnavi de reumatism grav, si care nu s-au ingrijit la doctor si care au stat in frig.
Am observat si la Cristina, o fata tanara, care multi ani a fost femeia de serviciu din blocul nostru R 4.
Si avea ea in grija si alte blocuri sau scari de bloc.
Cristina mi-a povestit o data ca tatal ei traieste, locuieste la Drumul Taberei nr. 34, deci Cristina era din cartier, candva locuise acasa cu tatal ei, mama ei cred ca murise.
Dar tatal ei a gonit-o din casa si nu o primea in casa.
EU NU STIU DE CE LEGEA, LEGIUITORUL NU APARA SI NU PROTEJEAZA OAMENII DE ABUZURI DE ACEST GEN.
Cristina era o fata tanara, mai scunda decat mine care am 1m65, si nu era alcoolica precum Johnson, nici vorba, dar vreau sa spun ca pe ea de ce a gonit-o din casa ????
Si Cristina isi platea chiria undeva langa Bucuresti, intr-o casuta care nu avea cred incalzire.
Si locuia cu un barbat care o mai ajuta la curatenie in bloc si pe langa bloc, uneori, de cele mai multe ori ea muncea si facea toata treaba singura.
MI-a povestit odata Cristina ca nu a avut bani de chirie intr-un an si a dormit, si nu stiu nici vecinii, imi zicea ea, in ghena de gunoi din blocul nostru ( al nostru cred, ea lucra si pe la alte blocuri ! ), si a inghetat la propriu.
Blocul R 4 are la parter de tot, la nivelul solului, pe o latura a sa, care priveste exact spre blocul R 5, o usa, acolo e o ghena de gunoi am inteles, si e o incapere mare, rece, cu beton pe jos sau ciment pe sol, si acolo sta femeia de serviciu ziua, adica mai precis are si pe acolo treaba.
Acolo s-ar putea sa existe, desi nu sunt sigura, un w.c., si poate o chiuveta cu apa.
Dar nu am fost niciodata inauntru si nu stiu precis.
Acolo ar sosi gunoiul de la ghenele de gunoi de la etajele toate din bloc, acolo sosesc la "parter" cum ar veni, si Cristina le pune in lada mare de gunoi, si scoate lazile pe aleea de langa bloc, in fata, unde vine masina gunoierilor.
Cristina biata se lauda si ea cu ce putea, era studenta la o facultate ( cred eu, neacreditata ) de Medicina naturista sau cum o numea ea, in fine, nu stiu, dar vorbea despre leacuri, ceva, de undeva, tot invatase ea.
Mi-a recomandat o data pentru tata spirulina, si tata de fapt deja avea un flacon in casa de spirulina, de cateva luni de zile.
Spirulina fiind vitaminizata.
Nici nu stiu ce sa fac, dar daca cumva e rautate din partea oamenilor fata de mine, din partea unor oameni, am sa imi restrang "campul" de prieteni.
Am sa il rog pe Dumnezeu sa nu lase pe nimeni sa imi faca rau, si nici sa ma prejudicieze.
As spune ca sunt deja prejudiciata.
Nici nu pot crede, nu imi vine sa cred, daca Silviu Marcov imi repeta ca eu trebuie a mananc din gunoi, afara si sa dorm in strada, nu pot sa cred ca prietenii lui nu sunt informati despre dorintele lui Silviu pentru mine.
Si prietenii lui au mancat din gunoi ? Au dormit in strada ?
Le-am facut eu lor ceva rau ???
Ani intregi pe mama au suparat-o acatistele mele imprimate pe foi A 4, aflate pe masuta mica, scunda din sufragerie si ele se vad, in fotografiile de ieri trimise.
Si Silviu imi spune astazi :
"Olivia, tu te rogi si tu ???? Stii si tu sa te rogi vreodata ? Stii ca vine Craciunul ?"
Dupa ce mi-a spus ca eu inventez si ca nu am fost inchisa la spitalul de nebuni in 2003.
Despre obstacolele pe care in casa, acasa, mi le pun parintii mei cand vreau sa lucrez, parintii mei nu stiu nimic, INCEP SA TIPE LA MINE.
V-am spus, aproape ca un fel de "fapt divers" ieri, in email ca m-am sculat spre dimineata si i-am spus mamei ca miros frumos sarmalele ei, la care muncise aproape toata noaptea si mama mi-a spus :"Du-te in p... ma-tii !!"
Mi-a spus clar acest lucru.
Astazi mi-a spus mama ca stie precis ce mi-a spus, isi aminteste foarte precis ( au trecut doar cateva ore de atunci ), si ea nu mi-a spus "du-te in p ...a ma-tii !", ci mi-a spus : "Du-te [ sau : Sa te ia ] la naiba !", asa mi-a spus.
Si eu mint, mint, mint.
Si eu nu am capul normal ca al parintilor mei, ea nu stia ca o sa ies asa.
I-am spus lui tata :
"de ce spui continuu ca voi muri de foame, dupa ce mori tu ? Nu stiai ca, daca ai un copil, si daca copilul nu moare inainte de tine, va ramane fara tine, fara parintele sau, adica singur, la un moment dat orice copil ramane fara parintele sau !"
"Si de ce spui ca o sa mor de foame ?" "gandeai ca un copil fara parinte, ajuns adult, trebuie sa stea in strada sa caute in gunoaie ???", asa credeai tu cand te-ai insurat cu mama ?????????
Va rog pe voi, care imi sunteti prieteni, cine stie, poate asa se vede daca am vrajmasi, imi vine sa plang, am si plans de fapt, am plans , din nou ....
Va rog sa va rugati pentru mine, pentru ca deja ma confrunt cu DUSMANIE din partea tatalui meu si a fratelui meu care e foarte prefacut si nu ma iubeste insa, prefacut, cum ca el e baiat bun... si vad ca e ajutat, problema e ca imi doreste raul, ca se duce la prietenii lu si precis acesti oameni il cunosc, dupa ani de zile de prietenie, pe fratele meu si ce sentimente are el fata de mine.
Rezultatul este, cred, ca dupa acest email, s-ar putea sa inceapa sa fie cam ultimul catre anumite persoane, cred ca rezultatul este ca Silviu o sa vina acasa noaptea, pe usa, cu vreun alt cadou de Craciun, o cutie de trufe, de Rafaello, carti cartonate de benzi desenate sau alte cadouri, vreo carte, in limba franceza desigur !!!!!!!!!!!!!
Telefonul meu se incarca, era prea descarcat si nu pot descarca fotografii !
Dar am fotografiat sa va arat locul, patul , recamierul lui tata ,unde are cutii, si le sterg de praf, si ia mult timp, am gasit praf mult si sus pe biblioteca din dormitor, si peste tot, si eu mai sterg, la intervale de timp, nu sunt delasatoare, nu mai sterg foarte des, pentru ca nu pot sta in frig deloc si nu poti primeni o camera cu geamul inchis !!!!
dar eu ma ocup si fac curat, i-am spus lui tata ca ii faceam curat, ma priveste cu multe cruzime !!1
Nu le mai ajung diplomele si cursurile acestor oameni, care privesc viata numai pentru bani si diplome ( unii ), incat ei nu vad NIMIC, NIMIC in jurul lor, dar nu stiu cum, asa ca tatal meu, pe "tacute" daca e sa iti faca un rau, ti-l fac magistral, te "fac" oamenii astia cu diploma, te si omoara !!! Pe tacute, pe nestiute ! Ei sunt oameni cinstiti, ai muncii si au diplome !!!
Unii nu prea au reusit sa fie oameni in campul muncii, dar au trait decent cum se spune, la casa lor, si nu au stat in strazi si nu au cautat in gunoaie pentru a manca.
De aceea nu ii inteleg.
Imi fac Cruci peste Cruci daca sunt dusmanita de cunostintele lui Silviu Marcov, m-au lasat cu gura deschisa ca la dentist ( asa vine expresia ), nu stiu ce se intampla, dar eu vad ca mie imi merge rau.
Asta e deja ura, rautate.
I-am propus azi lui Silviu, dupa ce i-am propus lui tata, le vorbesc normal, frumos, pe un ton normal :
"Silviu, ia tu monitorul in brate sau il iau eu, uite il iau eu, si tu ii scoti plasticul acela plin de molii !"
Si Silviu Marcov mi-a raspuns asa : "Olivia, TU NU AI CE FACE ! [ adica iti faci de lucru ! ] "
Dupa ce spune tot el ca eu, sora lui sed acaa, cu burta plina de mancare si nu fac nimic, si nimic in casa si nu muncesc sa castig bani.
Si faptul ca tata urla si batea cu pumnul in 2001 ca eu am salariul mai mare decat al lui cu jean Paul Foinant pe proiectul Phare, nu .... AI MEI NU STIU NIMIC DESPREA NERVII LUI TATA, MAMA NU STIE, eu mint, eu sunt nebuna, sau... asta a fost !!!
A fost, ca tata nu se limiteaza sa urle la mine sau in fata mamei, despre mine.
Nu, el si actioneaza dupa aceea, cauta sa vorbeasca cu prieteni, amici, cunostinte, relatii.
Nu a suportat ca am un venit bunicel in 2001 la ministerul de Finante, de unde am vazut ca nu ma mai lasa jandarmul sa intru in cladirea ministerului, se uita la buletinul meu de identitate ca si cum era un fals, apoi se uita la mine, si la legitimatia eliberata, tarziu, cu mari interventii, de Minister, pentru mine, si Foinant, nici nu se uita, pentru ca nu asa aveau angajatii ministerului ( si nu aveau "asa" pentru ca noi nu eram angajatii ministerului, eram sub contract U.E. ).
olivia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu