Bonjour à tous! Buna ziua tuturor! 10 august 2019

Bonjour à tous! Buna ziua tuturor! 10 august 2019

Expéditeur :Olivia Marcov (oliviamarcov@yahoo.fr)

À :[................................................................]

Date :samedi 10 août 2019 à 13:30 UTC+3

Bonjour à tous! Buna ziua tuturor! 10 august 2019

Sa va dau cateva din vestile mele....

Am amanat sa scriu, am vrut si pe 4 august sa va scriu un mesaj si am renuntat...

Sambata trecuta (3 august 2019), Silviu a plecat in vacanta, se pare ca si-a luat niste zile libere (de concediu), a intrat chiar in dormitorul-birou unde ma aflam pe la ora 14h00 inainte sa plece, sa-si ia ramas bun de la mine, ceea ce m-a si bucurat, m-a si mirat in acelasi timp...

El obisnuia sa plece fara sa-mi spuna macar la revedere, ei bine acum mi-a spus un “pa!” si parea chiar ok, prietenos, sau destins.

N-a spus cand se intoarce, nici unde a plecat, am inteles de la mama ( trebuie sa aflu despre el, fie si in prezenta lui, tot de la mama !) ca s-ar intoarce in cursul saptamanii “ urmatoare”.

Saptamana aceea “urmatoare” se incheie astazi, sambata 10 august 2019, dar, se pare ca nu avem nicio veste de la el....

Sigur, vrand, nevrand, a trebuit sa tin micul meu Jurnal daca il pot numi asa, da, si nu, e foarte “banal”, s-ar spune, totusi a trebuit sa mai notez cam ce se intampla in jurul meu...

Nu stiu cat voi reusi sa va dau micile vesti in ordine cronologica, poate le voi repeta pe unele...

Am sa incep cu aceasta dimineata, la 9h30 ( putin inainte de ora aceasta, insa n-am privit ceasul ) parintii mei discutau in bucatarie....

De cate ori fac ei un plan, niciodata nu e vreo bucurie pentru mine, imi spun cu amaraciune.

Si am impresia ca si acum isi fac planuri....

Mama ii spunea lui tata ca : “ Vad ca nu plange [ dupa el ]!” si tata sau tot mama : “ Acum, cum o ducem acolo ???? “, tata : “Ea se tine pe ea !”.....

Cand, de-a lungul vietii, parintii se sfatuiesc sau planuiesc ceva in legatura cu copilul / copiii lor, in mod normal, planuiesc si lucruri, sau lucruri frumoase, bune, “ surprize” cum se spune, ceva in folosul copiilor lor... spre binele lor.

Dar nu e si cazul alor mei !

Ei nu au niciodata solutii daca apar problemele, cum am vazut si la prea multi in “societate”, decat sa se gandeasca la ce e mai rau cu putinta !

Asta, daca nu fac chiar si ei, problemele !

Nu demult, de curand chiar, intr-o noapte, am sa caut mai incolo putin, poate sa revin cu date un pic mai precise, am sa caut in agenda mea, Silviu a intarziat mai mult, sau a plecat tot asa, cred, putin de acasa, iar pe mama am auzit-o spunand : “Las-o sa planga dupa el !”

(Nu plansesem dupa el, nu stiam ca e vreun motiv sa plang).

In noaptea aceea, ai mei dormeau si eu insami adormisem si m-am sculat prompta, ca un “robot”, auzind sunand tare INTERFONUL ! M-am sculat ca un robot, si speriata, din instinct, “Silviu !”, desi adormisem adanc. Desigur, isi uitase cheile casei !

Mama se lauda ca il asteapta, se lauda dupa ce venise el, si ea, se trezise, insa nu stia ca el venise, nu auzise interfonul.

M-am sculat pe loc, dat jos din pat, in pas alergator, “Silviu !” si am deschis interfonul, era Silviu fara cheie ! I-am deschis, speriata “ Cat o fi stat copilul afara noaptea la usa ?” imi venea sa plang !

Dupa aceea, mai tarziu, in aceeasi noapte, mama : “Lasa, draga, ca il astept eu ! Ma ocup eu !”

“Il astepti tu ? “ – intreb eu, “ pai Silviu a venit, e in casa acum, a stat afara la usa blocului, suna de nu stiu cand !”

Ce-i drept, nu sunase de prea mult timp, mi-a spus el !

Dar mai intai Silviu a sunat la telefonul fix, care nu suna tare ( e un aparat nefericit, nu stiu de ce le-a cumparat Telekom si le-a vandut abonatilor sai ! un aparat pe care nu vezi cine te suna, cine te-a sunat, nu vezi nimic !!!! nu suna tare, abia il auzi si fiind langa el, l-am reglat mai tare, si suna CEVA, o idee, mai tare, insa tot incet !!!!! ).

Deci telefonul fix, in sufragerie, unde dormeam eu, nu l-am auzit, adormisem adanc.

Insa, prin somn, brusc, aud INTERFONUL. Noroc ca acesta cand suna, ziua / noaptea, dupa caz, suna foarte puternic, incat auzi si interfonul vecinilor daca e la ei.

Dupa ce a sosit Silviu si parintii mei se sculasera, ca un facut, amandoi, in dormitor si sedeau cuminti, fiecare pe patul lui.

Cand suna interfonul insa, lumina stinsa in dormitor la ei, si ei dormeau dusi !

Numai cateva minute trecusera dupa ce i-am deschis si Silviu a urcat in casa, si ei se trezisera !!!!!

Dar taceau, aprinsesera lumina in dormitor, fiecare veioza lui, si stateau.

Ce se intamplase in trecut ?

Prin 2012, 2013, intr-o vara, Silviu, el care nu sedea decat acasa cu mama, tata si Olivia ( eu insami ), a plecat de acasa.
Mama a stiut unde, tata precis ca si el a stiut unde. Atunci, cred, cu o prietena.

A fost mult timp plecat atunci, luni de zile, nu credeam sa revina.

Eu n-am stiut nimic si am inceput sa plang, plangeam, pentru ca nu stiam unde e, plecase fara sa imi spuna vreun cuvant, deci nu plecase intr-un mod firesc, nu stiam nimic, si nici cand se va intoarce, daca se va intoarce, de unde sa-l iau ?

Mama, mirata, culmea, era mirata ! ii spune lui tata intr-o buna zi, atunci : “Nu stiu ce are ?! Plange continuu ! Plange dupa el !”

Sigur ca plangeam, pentru ca parintii nostri – si ma uimeste cat de mult le seamana Silviu, el nu pare niciodata sa realizeze starile lor sufletesti, intentiile lor !, dar niciodata ! – deschisesera vitrina din sufragerie, unde, in timp, din cauza ca intr-o casa e putin spatiu si se aduna multe lucruri, pe raftul de jos, Silviu isi avea puse niste carti de-ale lui, lecturi, Haruki Murakami de pilda...

Probabil ca nici parintii nostri n-au stiut foarte clar, cat sta Silviu plecat, pe unde sau la cine, sau cu cine plecase...

Pentru ca intr-o buna zi s-au apucat sa ii scoata in tacere ( efectiv, lucrau asa, cum se ascund unii cand lucreaza, pe tacute ) cartile din vitrina, si sa le puna in cutii de carton, pe care nu stiu unde sa le aseze...

Ideea era ca ii scoteau lucrurile din “peisajul” casei....

Cand i-am vazut ce fac, mi-am amintit imediat cum ma intorsesem dupa numai 5 zile la Brasov, in ianuarie 2003, acasa, fusesem la matusa +Mioara si la Oana verisoara mea, numai vreo 5 zile cu totul ! – cand m-am intors acasa, am ajuns spre seara, se lasase mi se pare intunericul, in casa, ma uit dupa papucii mei, nu ii mai vad ! Tot ce lasasem in urma mea, nu mai era urma !

Ai mei taceau, am gasit singura varati pe sub sifonier, papucii mei de casa !

Ceea ce m-a indignat la viata mea, a fost faptul ca nu au fost putini, ii voi numi si acum “adultii” care ii inconjurau, care ii cunosteau pe parintii mei, si nimeni nu s-a mirat de felul cum se poarta ei !

Daca multi parinti, peste ani, se intalneau cu mama pe strada, sau o mai sunau la telefon fosti colegi ( colege mai mult ) de serviciu, - toti acestia, in timp, ii dadeau vesti despre copiii lor : ca s-au insurat, maritat, ca s-au mutat la casa lor, ca li s-au nascut primul copil, al doilea copil, etc, etc, etc.

Mama venea acasa si ne dadea vestea si noua, mai ales ca era despre cunoscuti, mai mult sau mai putin.

Dar pentru mine, pentru noi, niciodata parintii nu au vrut NIMIC.

Nimic bun. Sau nimic, sau nimic bun.

Pe Silviu l-au lasat chiar balta, cum se spune, cand era la sfarsitul clasei a VIII-a, in 1992, in vara, cand mama a spus chiar expres ca “Eu nu ma mai amestec, eu nu mai fac nimic ! Pe mine nu ma mai intereseaza ! Asta [ adica eu ] nu a intrat la facultate si pe mine nu ma mai intereseaza ! ”, Silviu era dezorientat, anormal de calm, pentru ca era dezorientat, nu stia unde sa isi depuna actele pentru admiterea la liceu, cum era pe atunci, acum nu stiu cum se mai sustine un examen de admitere la liceu.

Insa, cu toate acestea, mama s-a tinut scai de Silviu, sigur, e normal, nu ? – e mama si isi iubeste fiul....il iubeste dar il lasa balta, la propriu, insa se tine de el, scai !

In toti acesti ani Silviu niciodata n-a priceput ce se intampla in familia noastra, n-a parut ca pricepe comportamentul lor si desi de cativa ani are de-acum un job de care e multumit, cat priveste nivelul intelegerii nu a facut niciun progres.

De altfel, daca pe parcursul vietii noastre n-a vazut, n-a inteles nimic cat priveste conduita parintilor, cum sa aiba “amintiri” despre ceva ce el, bietul, “n-a vazut” ?

In ultimele zile ...  :

S-a intamplat ca, intamplator, rasfoind Repertoarul cu numere de telefon al mamei, am descoperit ca a murit matusa Florica/ Floarea Dachim din Piatra, Teleorman, in luna iunie 2019.

Am intrebat-o pe mama, dupa cateva zile, daca asa este si mi-a confirmat.

Inainte insa, am intrebat-o pe Mariana Pacalici pe FB Messenger, care a binevoit sa gaseasca putin timp sa-mi raspunda si mi-a raspuns asa : “Nu mi-o amintesc pe Dansa”, cu D mare.

I-am spus mamei, ce raspuns imi daduse cu una, 2 zile inainte, Mariana, si mama mi-a spus : ”Daca asa a raspuns ea....!”, “Daca asa stie ea !”

Sa va spun cum stau rudeniile, legaturile lor, caci m-a lamurit tot mama !

Din explicatiile mamei despre rudele dinspre bunicul meu Paraschiv Mardale din Piatra, Teleorman :

Ioana Dragne sau tanti Onita din Bucuresti era verisoara primara cu +Floarea Dachim din Piatra, intrucat tatii celor doua erau frati.

Nelu Dragne e fiul lui tanti Onita, dar nici el nu mi-a spus de decesul Floarei Dachim din Piatra.

Insa mama a stiut si mama mai vorbeste la telefon cu tanti Onita, mama lui Nelu.

Nici Mihaela Calin din Piatra nu mi-a spus nimic, dar nimic, si mama mi-a explicat ca “Floarea Dachim era sora cu bunicul Mihaelei Calin”, iar atat Floarea, cat si Mihaela Calin locuiesc in Piatra.

Mariana Pacalici din Bucuresti nu si-o aminteste pe Dansa [ pe Floarea Dachim ], insa din cate imi amintesc eu, mama mea spunea ca Ioana / Onita Dragnea si mama Marianei Pacalici [ care a raposat ] erau surori !!!!!

Cred ca o chema Amelia/ Amelica [ Pacalici ] si deci ar fi fost sora Ioanei Dragnei, sora Onitei.

IN mod sigur insa, Nelu Dragne si Mariana Pacalici sunt veri.

Si sunt rude bune si cu Felicia Mardale, traducatoarea.

Daca Ioana Dragnea era verisoara primara cu raposata Floarea Dachim, si daca Amelia Pacalici era sora Ioanei Dragne, sora Onitei, nu rezulta de aici ca si Amelia era verisoara cu Floarea ?

(Si, ca un fapt divers in neamul acesta nu cred sa fi existat 2 casatorii intr-o viata de om, adica o casatorie s-a facut de la tinerete pana la moarte).

Dar Mariana, fiica Ameliei spune “Nu mi-o amintesc pe Dansa”, pe Floarea Dachim.

Mai demult, Mariana a spus ca “ indrazneste” sa ma intrebe ce probleme am, si si-a exprimat dorinta de ma ajuta, de a face orice ii sta in putinta pentru a ma ajuta, sau macar as putea avea in ea, cel putin un  umar pe care sa plang.

Sa va spun sincer, eu mi-am spus ca daca atatia ani n-au intrebat macar de mine, si vorbeau numai cu mama – desi mama e o fire autoritara, si de care toata lumea a ascultat ! ma rog, poate, imi spun eu, ar fi de discutat aici, dar acum nu are sa zicem asa, discutia locul...

Nu pot spune decat ca, atunci cand pe FB, am “ gasit-o” pe Mariana Pacalici, m-am bucurat, dar cu rezerve, pentru ca nu le stiu firi comunicative, nici familiste !

E o familie, sau un neam care a trait in comunism si s-a impregnat de comunism.

Nici n-ai zice ca sunt tarani de la tara, din aceia care au apreciat munca lor, a taranilor, si care s-au indignat ca vin comunistii sa le ia mica agoniseala !!!!

Parerea mea e ca sunt tarani cam atipici, dar nu cred deloc sa fie ei singurii in Piatra, si singurii...

Pe Mariana, oricat as fi vrut, mi-am spus ca nu ma pot bizui deloc, oricum sunt si situatii in care probabil ca ea nu putea face mare lucru, insa intr-adevar, poti arata deschidere, prietenie, chiar daca nu poti tu sa o indrepti pe mama, sa zicem....

Poti intelege o situatie.

Ei bine, eu cred ca ei nu prea pot intelege o situatie si daca o inteleg, cred ca intr-un fel, in inima lor, se bucura ca nu e la ei.

Stiti cum se spune despre necazul sau despre sa zicem, un caracter urat, sau patologic, despre o persoana rea, sau o persoana “defecta”, sau inca despre necazurile unui om : “Fie la el/ ea acolo !”

Fie necazul lui, la el / la ea acolo !

Adica sa nu fie la noi !

Adica, ce ne pasa noua, bine ca nu e la noi si sa ne vedem de ale noastre.

Pe mine m-a uimit Mariana, pentru ca de pe FB de unde o “cunoscusem”, prin 2018, i-am spus in mare ca da, am probleme cu mama, ca e autoritara [ abuziva, de fapt ], ma rog, in 2 cuvinte, asa, i-am spus ca relatia mea cu mama, dinspre mama catre mine, nu e deloc cum trebuie.

Mariana si-a exprimat disponibilitatea, sa ma ajute, mi-a promis, mi-a dat cuvantul ei, ca mamei nu ii va spune ce a vorbit cu mine.

Nu stiu ce a urmat, dar cred ca pot spune ca apoi Mariana a sunat-o pe mama de cateva ori pe mobilul mamei si au vorbit....

Apoi a trecut putin timp si a venit vestea mortii lui tanti Sica Andrei.

M-am dus la priveghi sa imi iau ramas bun de la sotia unchiului meu +Dumitru Andrei, si am fost intampinata si de Feli / Felicia si de Mariana, cu intrebarea : “ Mama nu vine ? Mama DE CE NU VINE ?”

Mama mea si tanti +Sica Andrei, la al carei priveghi venisem – nu si-au vorbit de-a lungul vietii.

Sa recunoastem ca, pentru niste rude care de-a lungul vietii au fost in contact cu mama mea, SI NICIODATA CU MINE, ca si cum eu nu ma nascusem ! – pentru niste rude [ Mariana ] care au ajuns la o varsta, Mariana e nascuta in 1961, “mature”, adulte, pentru niste persoane care au stiut de la parintii lor, daca nu de la mama mea in mod direct, tot ce se intampla cu mama, sau aproape totul, dar care mai ales au vazut si au cunoscut firea mamei mele – intrebarea lor era cel putin neobisnuita, ciudata ! Cum sa o consider ?

Cum putea fi considerata ?

Dupa ce ii spusesem Marianei ca mama nu imi vorbeste frumos, nu se poarta bine cu mine, etc. etc.

Mariana pe 2/10/2018 a sosit spre seara la Biserica de la Razoare, la priveghi, pe ultima suta de metri, venea de la serviciu.

Dupa ea, la scurt timp, a sosit cu o masina-camioneta cu platforma, zdranganitoare, asa mi s-a parut mie in tot cazul, poate nu era chiar “zdranganitoare”, si Dan, sotul ei ( nu sunt cununati ).

Dan acesta are niste ochi foarte frumosi, foarte albastri, nu e deloc un baiat, un barbat “nechipes”, dimpotriva, insa mi-au retinut privirile pe antebratele lui, mai inspre incheieturi as zice, niste urme, niste “ bubite”, de acum usor cicatrizate, ca urmele unor arsuri chimice, cam asa aratau.

Si pe loc mi-am amintit ca in mod ciudat si nu il intrebasem nimic atunci, pe antebratele lui Arjen Dijksman olandezul mai vazusem astfel de urme, sau leziuni, rotunde, si atunci mi-am spus ca in mod cert sunt urme de arsuri chimice. Arjen chiar facea experimente acasa, el a terminat Fizica dar facultatea era si de Chimie, a facut si Chimie in facultate, si-a pregatit apoi o lucrare de doctorat, si facea acasa experimente chimice.

La el nu mi s-a parut ciudat.

Dar cand in octombrie 2018 l-am vazut la Biserica de la Razoare pe Dan, “sotul” Marianei Pacalici, si cand privirile mi-au coborat pe antebratele lui, am ramas uimita !

Desi l-am placut, l-am simpatizat pe Dan acesta, asa, la prima vedere, am avut o senzatie, cum ca Dan nu prea m-a placut si el, pe mine.

Desi el nu avea niciun fel de motiv.

Pe urma m-am uitat la Dan mai cu atentie, si am vazut ca are niste ochi tare albastri, tare frumosi, as spune, stralucitori chiar, dar nu nefiresc de stralucitori ( nu puteai spune ca ii luceste privirea ca a consumatorilor de alcool !! )...

M-am uitat si mai atenta la el si mi-am spus in sinea mea, ca e ceva cu Dan acesta al Marianei Pacalici, ne aflam in curtea Bisericii de la Razoare, cu Nelu Dragne, pe urma ni s-a alaturat Mariana care mai incolo, sedea de vorba cu Raluca si Felicia...

Dan insa, intr-un fel, iar, mi-am spus eu atunci in sinea mea, “ sa nu ma mai uit la el asa, ca parca imi ghiceste gandurile !”....

Nu stiu de unde e Dan, dar imi spun ca si el e de pe la Piatra sau din apropiere.

Nu prea inalt, slabut, insa parea vanjos, un chip placut, daca ar fi obisnuit sa fie mai ingrijit, dar e obisnuit cred cu viata de la tara mai simpla, cu toate ca sta la Bucuresti si aici lucreaza.

Avea asa niste ochi, o sclipire, o stralucire a ochilor, a culorii ochilor lui albastri, incat mi-am spus ca are pesemne, probabil, un ADN diferit de al nostru, de al meu in tot cazul.

Si in sclipirea aceea, naturala la el si pentru el, a ochilor lui, parca era ascuns tocmai un mister al originii sale.

Aparent, ce ai fi spus, daca nu erai atent ? Ca e un tanar, ma rog, are si el o varsta, dar nu si-o arata deloc, pare un tanar aproape, zic aproape, ca oricare alt tanar simplut...

Inainte de sosirea lui, Mariana ii ceruse lui Nelu Dragne vreo 20- 30 de Lei, pentru flori pentru tanti Sica Andrei, nu stiu de unde sa ia ea flori, ca era spre seara si nici in cursul zilei nu erau de vanzare prin apropiere, flori.

Cand a venit sotul ei, Mariana i-a cerut lui Dan 50 de Lei, el i-a dat, Mariana i-a dat 50 de Lei lui Nelu Dragne ( oprindu-i pe cei 20 sau 30 pe care ii ceruse lui Nelu si el ii daduse putin mai devreme ) si i-a spus lui Nelu sa ii cumpere flori pentru tanti Sica Andrei, un buchet, a doua zi cand avea loc inmormantarea. Mariana nu putea veni a doua zi, lucra.

Am tras concluzia, vazand-o venind direct de la locul de munca, la Biserica Razoare la priveghi, pe Mariana Pacalici, ca nici nu are un salariu indestulator.

Dar parerea mea personala este ca – aproape sigur – e genul de persoana ideologizata, pesemne PSD-ul trebuie sa fie orientarea ei.

Cand am vazut ca vine de la munca si nu are in buzunar niciun ban, m-au trecut frisoanele !

Ca Nelu Dragne, pensionar de acum, avea mai multi bani sa ii imprumute !

PSD ! Asta cred eu, e parerea mea, ca sunt ideologizati, ca numai asa pot avea locul de munca, daca fac parte dintr-un partid, daca de bine de rau, muncesc pentru interesele unor persoane...

Apropo, Libertatea de ieri, dar te miri ?

Acum din inchisoare, cineva se ia de Viorica Dancila, ca nu o vrea la sefia PSD-ului !!!!

Te mira ca traim intr-o lume in care viata si destinul omului se face de LA DRAGA NENII, cum spunea prof. Butoi, pentru a desemne locul inchisorii ?

Nicolae Ceausescu, demult, candva in tineretea lui,  nu punea lumea la cale de la inchisoare, din ilegalitatea lui de comunist exemplar si curajos ?

Si nu ne-a facut el viata tuturor ? Nu s-a vizitat el cu oameni politici din Occident ?

Politicienilor li se pare un fapt dintre cele mai firesti.

Inchisoarea iti da o aura de martir politic.

Dar, ma rog, acum spun eu : “ sa nu fie !”

In orice caz, dupa aceea Nelu mi-a spus ca si-a gasit de lucru, i-am spus ca si eu vreau sa lucrez, l-am intrebat ce si-a gasit de facut, insa nu primesc raspunsuri.

Multi oameni nu raspund cand ii intrebi despre viata lor, desi sunt firi practice si pragmatice si multi sunt cei care nici nu suporta o rugaciune, cred eu, ca nefiind o «  chestie practica », ba chiar una inutila...

Ca la partidul lui nea Nae, cu ce te ajuta rugaciunea ????

Pana acum am scris vreo 4 pagini si jumatate in fisier word cu Times New Roman, font de 11 ca dimensiune.

Constat ca sunt lumi paralele !

Ca omul isi spune, am dedus eu, ca nu are nicio legatura si nici nu poate avea Dumnezeu cu viata practica a omului de acum si de aici.

Pai, ce legatura sa fie ?

Dupa ce mi-a spus Mariana ca se ofera sa fie macar un umar pe care sa plang, cand i-am trimis cate un mesaj, va spun ca nici nu se ostenea sa se uite pe Messenger FB unde i le trimiteam, desi rar !!!! – sa se uite c-a primit de la mine ceva, un rand, un cuvant !

Nu citea.

Dar ma intreba “Indraznesc sa te intreb, Olivia, ce probleme ai ? Poate te pot ajuta, voi face tot ce-mi sta in putinta sa te ajut !”, bla bla bla si bla bla bla.....

Este adevarat ca mi-a lasat numarul de telefon, i-am spus ca nu o pot suna sa stau cu ea sa ii explic la telefon ce si cum, toata viata mea.

Ei bine, “ omul “ daca vede ca nu poti sa stai la telefon de vorba, iti retrage orice sprijin !

Daca nu poti discuta la telefon, se retrage !

Pai, si asta e un semn ca nu pot sa stau sa vorbesc la telefon, tocmai ca arata ceva despre problemele pe care le intampin acasa.

Sau poate ca, realizand ca acasa problemele sunt de natura serioasa, isi retrag sprijinul.

Vedeti, eu i-am spus lui Nelu ca si eu vreau sa lucrez...

N-a dat nici cel mai mic raspuns.

Dar pe urma aud in jurul meu despre mine ca nu vreau sa lucrez.....

Poate ca azi Nelu n-ar spune asa ceva despre mine, pe el l-am contactat pe FB Mess si i-am aratat problemele mele, consemnate de mine in aceste mesaje ....

Banuiesc ca macar de curiozitate o fi citit si el , cel putin unul, doua.... cat sa-si faca o parere, sa inteleaga.

Revenind la 2 oct.2018, priveghiul de la Biserica Razoare, la tanti Sica Andrei :

Dan, sotul Marianei a sosit bietul cam suparat si enervat pe seful lui care pe la ora 5h00 PM l-ar fi trimis nu stiu pe unde, cu nu stiu ce treaba !

Avea si el dreptate, e ora cand se cam termina ziua de lucru.....

Mai am de scris.... dar ca sa nu scriu asa, la un loc si prea mult despre toate, am sa caut sa ma opresc aici si am sa scriu mai tarziu un alt mesaj, cu partea a doua a vestilor mele din ultimele zile !!!!!

Sa mai spun inainte sa inchei ca am inceput sa iau BIOMICIN URINAR, pe baza de plante dar nu il iau prea organizat, se ia la 1 ora dupa masa, si eu, mai ales acum in post, dimineata si pana dupa pranz uneori, nu mananc, si ca sa nu imi scada tensiunea, nu il iau, sa nu mi se faca rau.

Si il iau numai o data, maxim de 2 ori pe zi, maxim, sa zicem pe la orele pranzului meu, 2-5 seara, 6 seara si mai iau unul, eventual pe la 11 noaptea, dupa ce mananc ceva la 10 noaptea....

Ar cam trebui sa iau 3 capsule pe zi.

Continui sa iau gemoderivate, dimineata pe stomacul gol, o lingura de extract de scoarta de salcie si una de extract de mladite de vita de vie salbatica, de la Plantextract Cluj.

Pe 2 august 2019 la ora 12h05 Dl Doru Dinu Postasul a venit si a si plecat, cu pensia parintilor si a parintilor Veronicai Gheorghita vecina noastra doctorita.

M-am rugat zilele acestea din urma, desigur, am spus si rugaciuni....

Da, ar mai fi de scris, lucruri mici aparent, dar dupa cum se vede, in viata asta pana la urma nimic nu e “mic” si nesemnificativ...

Am citit cateva articole din magazinul de politica externa Lumea pe luna august 2019....

Intr-un articol, autorul, - noaptea inainte sa adorm, am deschis aproape, zic, aproape la intamplare, sa citesc si eu articole din Lumea....

Am gasit scris intr-un articol parerea, convingerea autorului ca a innebunit lumea, ca nebunia acum e pe fata, la ea acasa, oriunde, pe strada, vizibila....

Ieri, alaltaieri, ca un fel de confirmare a celor citite in Lumea, aud afara, in/ cam in fata Notarului din blocul B 35, o femeie ca spune : “Ce ai domnisoara ???! Nu ai vazut, nu vezi ca ma misc greu ?????? A innebunit lumea !!!!”

Domnisoara se pare, fie a dat peste o femeie, fie n-o lasa sa treaca, dand oarecum peste ea sau dand-o la o parte... sa ii treaca in fata...

Am mai avut scandal, oarecum, sub geamurile dormitorului, zilele trecute, cand citeam Libertatea in care erau trecuti in rezumat, criminalii in serie ai Romaniei, de-a lungul timpului.....

Mi-am luat tensiunea zilele trecute, caci nu m-am simtit “ formidabil”, uneori, parca asa, brusc..

Ieri, mama mea mi-a facut cadou o revista “CLICK! PENTRU FEMEI” nr.18 din 9-22 august 2019, care se vindea cu o bratara protectoare, intr-o cutiuta, facuta din planta Lacrima Maicii Domnului de la Muntele Athos, mama a cumparat si pentru ea, si pentru mine, cate o revista, pentru bratara....IN cutiuta si o pagina alba A 4, impaturita, cu rugaciunea inimii, si “ instructiuni” cum sa te rogi pe o bratara facuta din boabe ( matanii ), sa spui o rugaciune / pe o boaba si tot asa, sa desfasori boaba cu boaba, ma rog pentru cei absolut neinitiati si paraleli cu rugaciunea, instructiunile pentru o tara ortodoxa ca a noastra, pareau chiar pentru oameni paraleli cu Romania ortodoxa !!!!!

Adica, uitati-va ca in Romania, pe FB, si pe internet, sau in presa, sunt articole de credinta, chiar si in Libertatea, macar de marile sarbatori, vedem peste tot Biserici, daca nu si intram in ele, macar vedem ca exista, ca sunt, vedem preoti, putem vedea/ auzi/ citi ca exista calugari si tipic pentru acestia sunt mataniile !

Cine n-a vazut la pangarul oricarei Biserici bratari mici, de sfoara, sau de plastic, din boabe, matanii adica ????

Metanier, mic sau mare....

Da, si totusi, sa inchei mesajul acesta al meu, ultima data scrie Mariana “ Asa am sa fac pe viitor. Scuze ca sunt si cam prinsa cu serviciul”, era seara, dupa serviciu, doar daca nu munceste ore suplimentare multe, ii spusesem, oarecum in treacat, intrucat luasem deja hotararea – ii scrisesem ca m-a intrebat ce probleme am, in trecut, dar nu imi citeste mesajele, cand, rar, i le trimit. I-am spus ca lui Nelu i-am trimis mai multe, dar ca ei, foarte rar, cateva numai.

Mi-a raspuns ca asa va face, ca va citi ce ii trimit, pe viitor, si [ acum ] scuze ca e cam prinsa si cu serviciul.

Dupa incheierea mesajului ei, am avut si eu, confirmarea din partea ei, si am iesit din lista ei de Facebook.

Stiti ? Rudele acestea nu inteleg, ele sunt tare diferite.

Nu trebuia sa faca nimic deosebit, dar putea arata deschidere, asta arata si acceptare si prietenie si pana la urma, arata o fire fireasca, un om firesc care comunica cu alt om, firesc, mai ales Mariana, ruda mamei, si deci si a mea !!!!!

Ieri seara i-am spus mamei, cu care am schimbat 2 cuvinte, ca la priveghi la tanti Sica in 2018 i-am spus si eu Feliciei ca “ La edituri se spune, trebuie sa ai pile, ca sa traduci carti !”, Feli mi-a spus : “Sa stii ca e adevarat, da, asa e !”

Mama, de colo : “ Si tu asteptai sa te ajute Felicia ?!”

Eu i-am spus ca nu, si ca “Sunt egoisti”, ma refeream la rudele ei.

“Sunt oameni egoisti”.

Sunt chiar exagerati de egoisti si ma intreb, acuma cu adevarat, cum s-au descurcat asa bine in viata ? Ca totusi in viata, in lume, in societate nu esti chiar de capul tau.

Oricum ar fi, esti intr-o relatie cu ceilalti.

Tanti Sica cand traia, cred eu, a avut un rol insemnat, in a-i educa si invata – ea care primea insa in vizita vecinele, vecinii !!!!! – pe cei din familia mamei mele, sa fie egoisti, ea – as zice ca si mama – aveau o trauma legata de munca !

Vedeti, ei au muncit mult, si nu neg eu asta ! Dar au ramas traumatizati.

Deja au facut o fixatie peste masura pe munca, eu zic peste masura, adica e ceva pur si simplu exagerat.

Si cum tanti Sica si unchiul Andrei Dumitru mergeau in vizita la tanti Onita Dragne, la nentu’ Dan, la Nelu, indirect, caci Nelu si Vali sotia lui locuiau in alt apartament...

Dar erau o familie stransa....

Sica asa i-a invatat si eu sunt sigura de asta, pentru ca ea asa vorbea si la priveghiul sotului ei, in noiembrie 2008, unchiul meu Andrei Dumitru, dar exagereaza, adica ea exagera, si lucrurile nu stau cum spunea ea !

Ea povestea ca nepotii ei din SUA, deci din SUA [ adica, vezi bine asa e in SUA si noi neaparat sa fim ca in SUA, ei bine, in SUA nu e asa cum zicea ea, o fi la unii, dar sigur nu la toti ! ]  ei invata, - si fiecare nepot locuia in alt oras ( spunea Raluca, mama lor ) -, ca sunt foarte ocupati, etc. Ocupati numai cu ei si numai de ei si iar de ei insisi.

Dar am vazut pe FB, am apucat sa vad ca si americanii, tinerii, sau nu numai, sunt in legatura cu parintii lor sau chiar inca locuiesc cu parintii lor, ca parintii stiu unde pleaca ei, unde se afla, cat raman intr-un loc, cand se intorc, si se comporta ca o familie !!!!

Tata imi spunea sa nu intreb unde e Silviu, el parea sa stie, da, stie, nu vrea sa-mi spuna mie, si imi zice ca e baiat ! Adica daca e baiat, e natural sa plece asa...

Si eu sa nu insist, daca vad ca ei – parintii si Silviu – ma izoleaza si ma exclud din familie, de ce insist eu, de ce nu accept asta ????????????

Tanti Sica nu inteleg de ce, dar i-a invatat sa fie egoisti si salbatici si ei au fost foarte receptivi.

Am sa caut sa va mai scriu, in completarea acestui mesaj....

Dar, stiti ? IN casa si neamul si familia aceasta e atata negativism, egoism, lipsa de comunicare, ai mei nu se gandesc la mine, decat sa ma interneze, sau daca sunt / nu sunt – nebuna !

Am obosit, deci sa trebuiasca sa am numai astfel de vesti de dat, numai asta de trait zi de zi – ma indispune, ma oboseste, simt ca parca ma apasa 100 de ani !!!!!!

Si pur si simplu daca in general, as putea continua mesajul acesta, acum am obosit, deci sa scrii, dar si pe teme mai vesele, mai destinse....

Din revista “Click!pentru femei” 9-22 august 2019, am aflat din paginile 22 si 23 despre 2 tineri care si-au lasat joburile, si-au vandut din lucruri, masinile, si au cumparat o furgoneta, amenajata rulota, de ei insisi, si au plecat prin Europa, spun ei, ca un stil de viata, nu ca o vacanta.

Fratele fetei ( Ralucai ) deja vizita pe bicicleta, Asia, de un an de zile, si ea, Raluca isi dorea si ea sa plece, i-a vorbit prietenului ei si l-a convins, la 1 iunie 2019 au plecat din Romania, si au calatorii foarte frumoase, filmari, fotografii de pe drumuri si locuri care nu prea sunt filmate, fotografiate si nici vizitate chiar.

Am admirat Italia, nu credeam ca a mai ramas asa frumoasa, si ca Europa mai are locuri asa curate, asa naturale, asa vii, asa firesti, asa incantatoare !!!!!!

Superba Italia !

Am vizionat ieri, cu placere, cu adevarata curiozitate si placere, si tinerii sunt foarte draguti !!!! – simpatici, draguti, ok ! – cateva din episoadele filmate si puse de ei pe youtube.

Ei procedeaza asa : traiesc in calatorie o saptamana si filmeaza, apoi la capatul saptamanii, pun filmul pe youtube. Ei numara saptamanile si lunile de cand au reusit sa isi vada visul cu ochii !

Pe Facebook au o pagina, si pe youtube au un canal, ii gasiti si pe FB si pe youtube, cautand :

2hearts4wheels, chiar asa, fara pauza intre cuvinte !

Ei se numesc Raluca Nicolae si Eugen Petcu si au 28 de ani si 39 de ani respectiv.

Daca vreodata as fi vrut/ cautat sa traiesc ca ei, ce credeti ca ma astepta din partea parintilor mei ??????????????????

De acum, cred ca toti si toata lumea care ma citeste, cunoaste raspunsul.

Olivia

10.08.2019 12:42:25

sâmbătă, 10 august 2019

olivia