Rugăciunile începătoare, obligatorii:
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!
Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Condacele şi Icoasele
Condacul 1:
„Până când, Doamne, mă vei uita, până în sfârşit? Până când vei întoarce faţa Ta de la mine? Până când voi îngrămădi gânduri în sufletul meu, durere în inima mea ziua şi noaptea?”, se întreba David proorocul, cuprins de tulburare. Dar când sufletul său s‑a veselit de milele Tale, Ţi‑a cântat cu dragoste şi mulţumire: Aliluia!
Icosul 1:
Ştim că la nunta din Cana Galileii ai prefăcut apa în vin, Preadulce Iisuse, şi credem că aşa poţi schimba slăbiciunea noastră în putere, frica noastră în curaj, deznădejdea noastră în nădejde; venim la Tine ca la singurul nostru ocrotitor, ca la singurul nostru sprijin. Cine ne va izbăvi de neputinţele noastre dacă nu o vei face Tu? Sau cine ne va da cele de trebuinţă? Numai Tu, Doamne, eşti limanul nostru şi la Tine căutăm alinare:
Doamne, Cel ce ne înconjuri cu iubire nemărginită, fie voia Ta, nu voia noastră;
Doamne, Împăratul împăraţilor, fie voia Ta, nu voia noastră;
Doamne, Care eşti Răsăritul Răsăriturilor, fie voia Ta, nu voia noastră;
Doamne, nădejdea celor fără de nădejde, fie voia Ta, nu voia noastră;
Doamne, mângâietorul sufletelor noastre, fie voia Ta, nu voia noastră;
Doamne, înfrumuseţătorul făpturilor, fie voia Ta, nu voia noastră;
Doamne, Cel ce toate le rânduieşti spre mântuirea noastră, mântuieşte‑ne precum ştii!
Condacul al 2‑lea:
„Luaţi, fraţilor, ca pildă de suferinţă şi de îndelungă răbdare pe proorocii care au grăit în numele Domnului”, ne îndeamnă Sfântul Apostol Iacov, iar noi, urmând sfatul său, purtăm în cugetele noastre nu numai suferinţele sfinţilor prooroci, ci şi pe ale tuturor sfinţilor care, gustând din paharul durerii, I‑au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 2‑lea:
Ştim neputinţele şi slăbiciunile noastre, dar ştim şi că Îţi stă în putere să ne întăreşti aşa cum L‑ai întărit pe David când s‑a luptat cu Goliat şi cum i‑ai întărit pe sfinţii Tăi în lupta cu puterile întunericului. Pentru acesta ne rugăm Ţie:
Doamne, precum i‑ai păzit pe cei trei tineri în cuptorul cel de foc, păzeşte‑ne şi pe noi;
Doamne, ocroteşte‑ne aşa cum l‑ai ocrotit pe Proorocul Daniil când se afla în groapa cu lei;
Doamne, care în grele încercări i‑ai fost acoperitor Sfântului Apostol Pavel, acoperă‑ne cu harul Tău;
Doamne, dă‑ne puţin din puterea ce i‑ai dat‑o tânărului mucenic Nestor când l‑a biruit pe puternicul Lie;
Doamne, învaţă‑ne să râvnim la răbdarea Sfântului Alexie, cel numit Omul lui Dumnezeu;
Doamne, ajută‑ne să îi cinstim şi să îi urmăm pe sfinţii pe care nimic nu i‑a putut despărţi de dragostea Ta;
Doamne, Cel ce toate le rânduieşti spre mântuirea noastră, mântuieşte‑ne precum ştii!
Condacul al 3‑lea:
Ştim cuvântul Evangheliei că „cel ce va răbda până la sfârşit, acela se va mântui” şi ne temem să nu pierim din pricina nerăbdării noastre. O, dacă am avea mucenicească răbdare, atunci ar fi primită de Dumnezeu ca o tămâie cu bun miros şi s‑ar înălţa la ceruri ca un tainic: Aliluia!
Icosul al 3‑lea:
Decât să ne plângem că suferim cum nu a mai suferit nimeni vreodată, mai bine ne‑am aduce aminte de Dreptul Iov. Bunătăţi felurite a avut şi pe toate le‑a pierdut, dar pentru că nu L‑a hulit pe Dumnezeu s‑a învrednicit de binecuvântarea Sa şi a primit la urmă mai multe decât avea la început. Ajută‑ne să ne împărtăşim de răbdarea sa, Doamne, Cel ce ai fost răstignit pe cruce pentru mântuirea noastră, şi să ne împărtăşim şi de binecuvântările Tale:
Doamne, nădejdea celor fără de nădejde, miluieşte‑ne;
Doamne, dătătorul celor ce cer, dăruieşte‑ne darul răbdării;
Doamne, îmbrăcămintea săracilor, îmbracă‑ne cu răbdarea Dreptului Iov;
Doamne, folositorul văduvelor, înţelepţeşte‑ne ca să nu mai cădem în deznădejde;
Doamne, apărătorul celor lipsiţi, învaţă‑ne să Îţi cerem ajutorul;
Doamne, deschizătorul celor ce bat, deschide‑ne nouă uşa binecuvântărilor Tale;
Doamne, Cel ce toate le rânduieşti spre mântuirea noastră, mântuieşte‑ne precum ştii!
Condacul al 4‑lea:
Grijile ne apasă şi ne tulbură, îndepărtându‑ne mintea de la Dumnezeu, şi sufletele noastre nu găsesc alinare. Nu este cu putinţă să scăpăm de tirania lor dacă nu ne vom îndrepta nădejdea spre Domnul, Cel ce aşteaptă să primească de la noi cântarea: Aliluia!
Icosul al 4‑lea:
„Nu vă îngrijiţi de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale. Ajunge zilei răutatea ei.” Aşa ne‑ai povăţuit Tu, Preabunule Doamne, dar noi nu am urmat acest cuvânt, ci fiind plini de mândrie ne‑am pus nădejdea în lucrul mâinilor noastre. Dar acum, ruşinaţi fiind şi lipsiţi de cele de trebuinţă, cădem cu umilinţă la ajutorul Tău, nădăjduind că vei ierta greşeala noastră:
Doamne, vezi lipsurile noastre şi dăruieşte‑ne toate cele de trebuinţă;
Doamne, întăreşte‑ne să putem răbda încercările prin care ai îngăduit să trecem;
Doamne, dăruieşte‑le celor lipsiţi de hrană să se îndestuleze de milele Tale;
Doamne, Care ai înmulţit pâinile şi peştii în pustie, înmulţeşte darurile cu care binecuvântezi familiile nevoiaşe;
Doamne, ajută‑ne să nu ne lipim inimile de bunătăţile lumeşti;
Doamne, luminează‑ne gândurile, ca să nu mai râvnim ceea ce nu ne este de folos;
Doamne, Cel ce toate le rânduieşti spre mântuirea noastră, mântuieşte‑ne precum ştii!
Condacul al 5‑lea:
Ştiindu‑ne în vreme de boală cârtitori precum de demult iudeii în pustie, Te rugăm cu zdrobire de inimă să alungi de la noi această neputinţă şi să ne dai putere ca oricât de mari ar fi suferinţele noastre să Îţi cântăm, grăind: Aliluia!
Icosul al 5‑lea:
Toţi vom muri, toţi vom părăsi această lume în care cunoaştem durerea şi boala. Să înţelegem durerile trupeşti ca oglindire a suferinţei veşnice şi bold pentru a cere dumnezeiasca milostivire:
Doamne, Vindecătorul bolnavilor, vindecă durerile noastre;
Doamne, dăruieşte răbdare celor aflaţi în suferinţe sufleteşti şi trupeşti;
Doamne, tămăduieşte‑i pe cei cărora le este de folos aceasta;
Doamne, întăreşte‑i pe cei biruiţi de suferinţe de tot felul;
Doamne, pune în inimile celor bolnavi nădejdea veşnicei bucurii;
Doamne, povăţuieşte‑i pe cei care suferă să se teamă de veşnica suferinţă şi să se pocăiască;
Doamne, Cel ce toate le rânduieşti spre mântuirea noastră, mântuieşte‑ne precum ştii!
Condacul al 6‑lea:
Ne temem de cutremur, ne temem de sabie, dar nu ne temem de focul cel nestins şi de celelalte chinuri veşnice care ne aşteaptă dacă ne lăsăm prinşi în lanţurile patimilor şi în cursele vrăjmaşului, şi dacă uităm să Îi cântăm Celui ce stăpâneşte întreaga lume: Aliluia!
Icosul al 6‑lea:
Credem, Hristoase, că sunt adevărate minunile pe care le mărturiseşte Evanghelia, prin care ai fost grabnic ajutător celor aflaţi în necazuri de tot felul, şi ştim că izvorul lor nu a secat, ci curge până în zilele noastre. Alergăm la ajutorul Tău, nădăjduind că nu vei trece cu vederea cererile noastre, ci vei rândui toate spre folosul nostru:
Doamne, alungă de la sufletele noastre zadarnica tulburare şi dăruieşte‑ne să gustăm liniştea;
Doamne, apără toate aşezările creştine şi pe cei ce locuiesc într‑însele;
Doamne, păzeşte‑ne de cutremur, de potop, de foc şi de celelalte necazuri;
Doamne, păzeşte‑ne de căderea în păcat, pe noi şi pe cei pentru care ne rugăm Ţie;
Doamne, dăruieşte‑ne sfârşit creştinesc, ferindu‑ne de moartea năprasnică;
Doamne, izbăveşte‑ne de focul cel nestins şi de chinurile care îi aşteaptă pe păcătoşii care nu se pocăiesc;
Doamne, Cel ce toate le rânduieşti spre mântuirea noastră, mântuieşte‑ne precum ştii!
Condacul al 7‑lea:
Degeaba Îl rugăm pe Dumnezeu să ne dăruiască pace, degeaba Îl rugăm să ne păzească de venirea altor neamuri asupra noastră şi de războiul cel dintre noi, dacă mergând pe drumul pierzării nu vrem să pricepem că El vede toate faptele noastre, şi nici nu vrem să ne pocăim, ci doar Îi cântăm: Aliluia!
Icosul al 7‑lea:
Izbăveşte‑ne, Doamne, de toată răutatea oamenilor şi dă‑ne putere să ne rugăm pentru cei care ne prigonesc. Picură în inimile noastre o picătură din dragostea Ta, a Celui ce Te‑ai rugat pentru cei ce Te‑au răstignit, ca să putem plini porunca iubirii de vrăjmaşi:
Doamne, împacă‑i pe cei ce se vrăjmăşesc, făcându‑se unelte ale diavolului;
Doamne, învaţă‑ne să ne iertăm unii pe alţii şi să uităm răul care ni s‑a făcut;
Doamne, alungă de la noi duhul mâniei şi picură în inimile noastre iubirea pentru cei ce ne duşmănesc;
Doamne, întoarce răul în bine, spre slava numelui Tău;
Doamne, iartă‑i pe toţi cei care ne‑au greşit, cu ştiinţă sau fără de ştiinţă;
Doamne, umple cu dragostea Ta inimile celor apăsaţi de singurătate, care nu găsesc înţelegere la oameni;
Doamne, Cel ce toate le rânduieşti spre mântuirea noastră, mântuieşte‑ne precum ştii!
Condacul al 8‑lea:
Mieluşeaua Ta, Iisuse, Sfânta Iustina fecioara, simţind săgeţile vrăjmaşului năpustindu‑se asupra ei, nu s‑a biruit de deznădejde, ci însemnându‑se cu credinţă cu semnul crucii a gonit de la ea puterile întunericului, învăţându‑i pe cei ispitiţi de diavol să Îi cânte Izbăvitorului celor slabi: Aliluia!
Icosul al 8‑lea:
Mântuieşte, Doamne, poporul Tău, şi binecuvântează moştenirea Ta. Biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte şi cu crucea Ta păzeşte pe poporul Tău, pe toţi cei care se roagă Ţie:
Doamne, izbăveşte‑ne din toate cursele întinse de necuratul diavol;
Doamne, nu îngădui să fim batjocoriţi de urâtorul de oameni;
Doamne, ai milă de cei care suferă din lucrare drăcească;
Doamne, fă neputincioase farmecele care sunt îndreptate asupra robilor Tăi;
Doamne, împiedică‑i pe creştini să caute ajutor la vrăjitori, la fermecătoare sau la doctorii închipuiţi;
Doamne, dă putere celor care în ispite se însemnează cu semnul sfintei cruci;
Doamne, Cel ce toate le rânduieşti spre mântuirea noastră, mântuieşte‑ne precum ştii!
Condacul al 9‑lea:
Se aude încă glasul Înaintemergătorului: „Pocăiţi‑vă, că s‑a apropiat Împărăţia Cerurilor”. Să părăsim iubirea de sine, să părăsim desfătările lumeşti şi să alergăm la Doctorul care tămăduieşte sufletele, cântându‑I cu umilinţă: Aliluia!
Icosul al 9‑lea:
Doamne Iisuse Hristoase, noianul păcatelor noastre ne apasă şi zăcem ca bolnavul de la Scăldătoarea Siloamului, neavând putere să intrăm în scăldătoarea pocăinţei. Ajută‑ne, Tu, Milostive Doamne, să primim curajul de a părăsi şi de a urî păcatul, de a alerga la scaunul spovedaniei şi de a ne mărturisi prea multele noastre păcate:
Doamne, Care nu Te‑ai scârbit de păcătoasa care Ţi‑a sărutat picioarele, milostiv fii nouă, păcătoşilor;
Doamne, oricât de mari ar fi căderile noastre, ajută‑ne să ne ridicăm;
Doamne, nu ştim să ne pocăim de nu ne vei trimite gândul cel bun;
Doamne, alungă‑l de la noi pe vrăjmaşul care ne opreşte să ne spovedim cu zdrobire de inimă;
Doamne, iartă‑ne toate păcatele făcute cu cuvântul, cu lucrul sau cu gândul, cu voie sau fără de voie;
Doamne, învaţă‑ne să punem început bun mântuirii;
Doamne, Cel ce toate le rânduieşti spre mântuirea noastră, mântuieşte‑ne precum ştii!
Condacul al 10‑lea:
Ca o desfrânată lumea aceasta ne ispiteşte să părăsim calea cea strâmtă şi să îmbrăţişăm trecătoarele desfătări. Noi însă Te rugăm să ne dăruieşti darurile Duhului Sfânt: duhul înţelepciunii, duhul înţelegerii, duhul sfatului, duhul puterii, duhul cunoştinţei, duhul temerii de Dumnezeu şi duhul bunei‑credinţe, ca stând neclintiţi în faţa ispitelor să Îţi înălţăm cântarea: Aliluia!
Icosul al 10‑lea:
Cei care ascultă poruncile Evangheliei vor auzi din gura Ta, Doamne, cuvânt de bucurie: „Flămând am fost şi Mi‑aţi dat să mănânc, gol am fost şi M‑aţi îmbrăcat, bolnav am fost şi M‑aţi cercetat. Veniţi, binecuvântaţii Părintelui Meu, de moşteniţi Împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii”. Învaţă‑ne să facem faptele credinţei, Doamne, învaţă‑ne să trăim plini de dragoste pentru ceilalţi, ca să avem nădejde de mântuire:
Doamne, dăruieşte‑ne să Te iubim din toată inima şi din tot cugetul nostru;
Doamne, dăruieşte‑ne să ne iubim aproapele cu dragoste jertfelnică;
Doamne, Care ai spălat picioarele ucenicilor Tăi, învaţă‑ne să slujim aproapelui nostru ori de câte ori este nevoie;
Doamne, Tu care eşti Samarineanul milostiv, îndeamnă‑ne să îngrijim rănile semenilor noştri;
Doamne, luminează‑ne ca în cei pe care îi ajutăm, flămânzi, goi sau bolnavi, să Te vedem pe Tine;
Doamne, dă‑ne puterea de a nu şovăi să împlinim poruncile Tale;
Doamne, Cel ce toate le rânduieşti spre mântuirea noastră, mântuieşte‑ne precum ştii!
Condacul al 11‑lea:
A început războiul, se aude trâmbiţa care ne cheamă la luptă, care ne cheamă să părăsim lenevia cea pierzătoare de suflet şi să ne înarmăm cu sabia Duhului, cu coiful mântuirii şi cu pavăza credinţei, luptând până la sânge împotriva patimilor şi a poftelor şi cântând cântarea: Aliluia!
Icosul al 11‑lea:
Ori de câte ori cădem în luptă, să ne ridicăm degrabă, ca să nu se primejduiască sufletele noastre. Să luptăm cu curaj şi cu nădejde, fără să ne plângem că rănile noastre sunt prea adânci, căci Împăratul nostru le vede şi le va tămădui cu multă pricepere:
Doamne, ajută‑ne să sporim în rugăciune;
Doamne, povăţuieşte‑ne să ducem o viaţă smerită, lepădând gândurile de mândrie;
Doamne, dă‑ne să iubim nevoinţa şi să dispreţuim desfătările pătimaşe;
Doamne, luminează‑ne şi sfinţeşte‑ne, ca să păstrăm şi să mărturisim dreapta‑credinţă;
Doamne, dăruieşte‑ne să trăim ca fii înţelepţi ai Bisericii Tale;
Doamne, nu îngădui să părăsim predaniile Părinţilor şi să ne lipim inimile de învăţături rătăcite;
Doamne, Cel ce toate le rânduieşti spre mântuirea noastră, mântuieşte‑ne precum ştii!
Condacul al 12‑lea:
„Iată acum vreme potrivită, iată acum ziua mântuirii!”, ne spune marele Pavel, Apostolul neamurilor, apostolul care strigă cu glas mare către creştini să nu aştepte vremuri de linişte şi odihnă pentru a dobândi mântuirea, ci în mijlocul încercărilor să Îi cânte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 12‑lea:
Nu suntem singuri în faţa ispitelor, ci suntem ocrotiţi de Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, de soborul sfinţilor şi de cetele îngereşti. Îţi mulţumim, Doamne, pentru toate milele Tale cele arătate şi pentru cele ascunse şi Te rugăm să ne îndrumi paşii pe calea mântuirii, pe calea care duce în curţile raiului:
Doamne, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, mântuieşte‑ne precum ştii;
Doamne, pentru rugăciunile tuturor Cuvioşilor Părinţi şi ale Cuvioaselor Maici, ale sfinţilor ştiuţi şi neştiuţi, mântuieşte‑ne precum ştii;
Doamne, pentru rugăciunile Sfinţilor Îngeri pe care de la botez i‑ai trimis să ne ocrotească, mântuieşte‑ne precum ştii;
Doamne, pentru rugăciunile tuturor cetelor îngereşti, mântuieşte‑ne precum ştii;
Doamne, pentru rugăciunile ierarhilor, preoţilor şi ale celor care ne pomenesc, mântuieşte‑ne precum ştii;
Doamne, pentru rugăciunile care se înalţă în Sfânta noastră Biserică, mântuieşte‑ne precum ştii;
Doamne, Cel ce toate le rânduieşti spre mântuirea noastră, mântuieşte‑ne precum ştii!
Condacul al 13‑lea:
O, nu suntem vrednici de milele Tale, Fiule al lui Dumnezeu, Hristoase, dar îndrăznim să Te rugăm să primeşti şi puţina noastră rugăciune, precum ai primit oarecând cei doi bani ai văduvei, şi să alungi de la noi tulburarea care ne‑a cuprins, ca să Îţi putem cânta cu inimă smerită: Aliluia!(de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul 1: Ştim că la nunta din Cana Galileii... şi Condacul 1: Până când, Doamne, mă vei uita, până în sfârşit?... Apoi se zice această
Rugăciune
Doamne, viforul necazurilor se ridică asupra noastră şi au intrat ape până la sufletele noastre, dar întru Tine este toată nădejdea noastră. Tu cunoşti pricina răului care ne apasă. La Tine perii capetelor noastre sunt număraţi. La Tine deci scăpăm şi pe Tine Te rugăm să depărtezi de la noi orice rău pierzător de suflet şi să ne ajuţi a birui toate ispitele care ne învăluie, că Tu eşti întărirea, scăparea şi izbăvitorul nostru, Hristoase Dumnezeule, şi Ţie slavă Îţi înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Amin.
Şi se face otpustul.
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!
Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Condacele şi Icoasele
Condacul 1:
„Până când, Doamne, mă vei uita, până în sfârşit? Până când vei întoarce faţa Ta de la mine? Până când voi îngrămădi gânduri în sufletul meu, durere în inima mea ziua şi noaptea?”, se întreba David proorocul, cuprins de tulburare. Dar când sufletul său s‑a veselit de milele Tale, Ţi‑a cântat cu dragoste şi mulţumire: Aliluia!
Icosul 1:
Ştim că la nunta din Cana Galileii ai prefăcut apa în vin, Preadulce Iisuse, şi credem că aşa poţi schimba slăbiciunea noastră în putere, frica noastră în curaj, deznădejdea noastră în nădejde; venim la Tine ca la singurul nostru ocrotitor, ca la singurul nostru sprijin. Cine ne va izbăvi de neputinţele noastre dacă nu o vei face Tu? Sau cine ne va da cele de trebuinţă? Numai Tu, Doamne, eşti limanul nostru şi la Tine căutăm alinare:
Doamne, Cel ce ne înconjuri cu iubire nemărginită, fie voia Ta, nu voia noastră;
Doamne, Împăratul împăraţilor, fie voia Ta, nu voia noastră;
Doamne, Care eşti Răsăritul Răsăriturilor, fie voia Ta, nu voia noastră;
Doamne, nădejdea celor fără de nădejde, fie voia Ta, nu voia noastră;
Doamne, mângâietorul sufletelor noastre, fie voia Ta, nu voia noastră;
Doamne, înfrumuseţătorul făpturilor, fie voia Ta, nu voia noastră;
Doamne, Cel ce toate le rânduieşti spre mântuirea noastră, mântuieşte‑ne precum ştii!
Condacul al 2‑lea:
„Luaţi, fraţilor, ca pildă de suferinţă şi de îndelungă răbdare pe proorocii care au grăit în numele Domnului”, ne îndeamnă Sfântul Apostol Iacov, iar noi, urmând sfatul său, purtăm în cugetele noastre nu numai suferinţele sfinţilor prooroci, ci şi pe ale tuturor sfinţilor care, gustând din paharul durerii, I‑au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 2‑lea:
Ştim neputinţele şi slăbiciunile noastre, dar ştim şi că Îţi stă în putere să ne întăreşti aşa cum L‑ai întărit pe David când s‑a luptat cu Goliat şi cum i‑ai întărit pe sfinţii Tăi în lupta cu puterile întunericului. Pentru acesta ne rugăm Ţie:
Doamne, precum i‑ai păzit pe cei trei tineri în cuptorul cel de foc, păzeşte‑ne şi pe noi;
Doamne, ocroteşte‑ne aşa cum l‑ai ocrotit pe Proorocul Daniil când se afla în groapa cu lei;
Doamne, care în grele încercări i‑ai fost acoperitor Sfântului Apostol Pavel, acoperă‑ne cu harul Tău;
Doamne, dă‑ne puţin din puterea ce i‑ai dat‑o tânărului mucenic Nestor când l‑a biruit pe puternicul Lie;
Doamne, învaţă‑ne să râvnim la răbdarea Sfântului Alexie, cel numit Omul lui Dumnezeu;
Doamne, ajută‑ne să îi cinstim şi să îi urmăm pe sfinţii pe care nimic nu i‑a putut despărţi de dragostea Ta;
Doamne, Cel ce toate le rânduieşti spre mântuirea noastră, mântuieşte‑ne precum ştii!
Condacul al 3‑lea:
Ştim cuvântul Evangheliei că „cel ce va răbda până la sfârşit, acela se va mântui” şi ne temem să nu pierim din pricina nerăbdării noastre. O, dacă am avea mucenicească răbdare, atunci ar fi primită de Dumnezeu ca o tămâie cu bun miros şi s‑ar înălţa la ceruri ca un tainic: Aliluia!
Icosul al 3‑lea:
Decât să ne plângem că suferim cum nu a mai suferit nimeni vreodată, mai bine ne‑am aduce aminte de Dreptul Iov. Bunătăţi felurite a avut şi pe toate le‑a pierdut, dar pentru că nu L‑a hulit pe Dumnezeu s‑a învrednicit de binecuvântarea Sa şi a primit la urmă mai multe decât avea la început. Ajută‑ne să ne împărtăşim de răbdarea sa, Doamne, Cel ce ai fost răstignit pe cruce pentru mântuirea noastră, şi să ne împărtăşim şi de binecuvântările Tale:
Doamne, nădejdea celor fără de nădejde, miluieşte‑ne;
Doamne, dătătorul celor ce cer, dăruieşte‑ne darul răbdării;
Doamne, îmbrăcămintea săracilor, îmbracă‑ne cu răbdarea Dreptului Iov;
Doamne, folositorul văduvelor, înţelepţeşte‑ne ca să nu mai cădem în deznădejde;
Doamne, apărătorul celor lipsiţi, învaţă‑ne să Îţi cerem ajutorul;
Doamne, deschizătorul celor ce bat, deschide‑ne nouă uşa binecuvântărilor Tale;
Doamne, Cel ce toate le rânduieşti spre mântuirea noastră, mântuieşte‑ne precum ştii!
Condacul al 4‑lea:
Grijile ne apasă şi ne tulbură, îndepărtându‑ne mintea de la Dumnezeu, şi sufletele noastre nu găsesc alinare. Nu este cu putinţă să scăpăm de tirania lor dacă nu ne vom îndrepta nădejdea spre Domnul, Cel ce aşteaptă să primească de la noi cântarea: Aliluia!
Icosul al 4‑lea:
„Nu vă îngrijiţi de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale. Ajunge zilei răutatea ei.” Aşa ne‑ai povăţuit Tu, Preabunule Doamne, dar noi nu am urmat acest cuvânt, ci fiind plini de mândrie ne‑am pus nădejdea în lucrul mâinilor noastre. Dar acum, ruşinaţi fiind şi lipsiţi de cele de trebuinţă, cădem cu umilinţă la ajutorul Tău, nădăjduind că vei ierta greşeala noastră:
Doamne, vezi lipsurile noastre şi dăruieşte‑ne toate cele de trebuinţă;
Doamne, întăreşte‑ne să putem răbda încercările prin care ai îngăduit să trecem;
Doamne, dăruieşte‑le celor lipsiţi de hrană să se îndestuleze de milele Tale;
Doamne, Care ai înmulţit pâinile şi peştii în pustie, înmulţeşte darurile cu care binecuvântezi familiile nevoiaşe;
Doamne, ajută‑ne să nu ne lipim inimile de bunătăţile lumeşti;
Doamne, luminează‑ne gândurile, ca să nu mai râvnim ceea ce nu ne este de folos;
Doamne, Cel ce toate le rânduieşti spre mântuirea noastră, mântuieşte‑ne precum ştii!
Condacul al 5‑lea:
Ştiindu‑ne în vreme de boală cârtitori precum de demult iudeii în pustie, Te rugăm cu zdrobire de inimă să alungi de la noi această neputinţă şi să ne dai putere ca oricât de mari ar fi suferinţele noastre să Îţi cântăm, grăind: Aliluia!
Icosul al 5‑lea:
Toţi vom muri, toţi vom părăsi această lume în care cunoaştem durerea şi boala. Să înţelegem durerile trupeşti ca oglindire a suferinţei veşnice şi bold pentru a cere dumnezeiasca milostivire:
Doamne, Vindecătorul bolnavilor, vindecă durerile noastre;
Doamne, dăruieşte răbdare celor aflaţi în suferinţe sufleteşti şi trupeşti;
Doamne, tămăduieşte‑i pe cei cărora le este de folos aceasta;
Doamne, întăreşte‑i pe cei biruiţi de suferinţe de tot felul;
Doamne, pune în inimile celor bolnavi nădejdea veşnicei bucurii;
Doamne, povăţuieşte‑i pe cei care suferă să se teamă de veşnica suferinţă şi să se pocăiască;
Doamne, Cel ce toate le rânduieşti spre mântuirea noastră, mântuieşte‑ne precum ştii!
Condacul al 6‑lea:
Ne temem de cutremur, ne temem de sabie, dar nu ne temem de focul cel nestins şi de celelalte chinuri veşnice care ne aşteaptă dacă ne lăsăm prinşi în lanţurile patimilor şi în cursele vrăjmaşului, şi dacă uităm să Îi cântăm Celui ce stăpâneşte întreaga lume: Aliluia!
Icosul al 6‑lea:
Credem, Hristoase, că sunt adevărate minunile pe care le mărturiseşte Evanghelia, prin care ai fost grabnic ajutător celor aflaţi în necazuri de tot felul, şi ştim că izvorul lor nu a secat, ci curge până în zilele noastre. Alergăm la ajutorul Tău, nădăjduind că nu vei trece cu vederea cererile noastre, ci vei rândui toate spre folosul nostru:
Doamne, alungă de la sufletele noastre zadarnica tulburare şi dăruieşte‑ne să gustăm liniştea;
Doamne, apără toate aşezările creştine şi pe cei ce locuiesc într‑însele;
Doamne, păzeşte‑ne de cutremur, de potop, de foc şi de celelalte necazuri;
Doamne, păzeşte‑ne de căderea în păcat, pe noi şi pe cei pentru care ne rugăm Ţie;
Doamne, dăruieşte‑ne sfârşit creştinesc, ferindu‑ne de moartea năprasnică;
Doamne, izbăveşte‑ne de focul cel nestins şi de chinurile care îi aşteaptă pe păcătoşii care nu se pocăiesc;
Doamne, Cel ce toate le rânduieşti spre mântuirea noastră, mântuieşte‑ne precum ştii!
Condacul al 7‑lea:
Degeaba Îl rugăm pe Dumnezeu să ne dăruiască pace, degeaba Îl rugăm să ne păzească de venirea altor neamuri asupra noastră şi de războiul cel dintre noi, dacă mergând pe drumul pierzării nu vrem să pricepem că El vede toate faptele noastre, şi nici nu vrem să ne pocăim, ci doar Îi cântăm: Aliluia!
Icosul al 7‑lea:
Izbăveşte‑ne, Doamne, de toată răutatea oamenilor şi dă‑ne putere să ne rugăm pentru cei care ne prigonesc. Picură în inimile noastre o picătură din dragostea Ta, a Celui ce Te‑ai rugat pentru cei ce Te‑au răstignit, ca să putem plini porunca iubirii de vrăjmaşi:
Doamne, împacă‑i pe cei ce se vrăjmăşesc, făcându‑se unelte ale diavolului;
Doamne, învaţă‑ne să ne iertăm unii pe alţii şi să uităm răul care ni s‑a făcut;
Doamne, alungă de la noi duhul mâniei şi picură în inimile noastre iubirea pentru cei ce ne duşmănesc;
Doamne, întoarce răul în bine, spre slava numelui Tău;
Doamne, iartă‑i pe toţi cei care ne‑au greşit, cu ştiinţă sau fără de ştiinţă;
Doamne, umple cu dragostea Ta inimile celor apăsaţi de singurătate, care nu găsesc înţelegere la oameni;
Doamne, Cel ce toate le rânduieşti spre mântuirea noastră, mântuieşte‑ne precum ştii!
Condacul al 8‑lea:
Mieluşeaua Ta, Iisuse, Sfânta Iustina fecioara, simţind săgeţile vrăjmaşului năpustindu‑se asupra ei, nu s‑a biruit de deznădejde, ci însemnându‑se cu credinţă cu semnul crucii a gonit de la ea puterile întunericului, învăţându‑i pe cei ispitiţi de diavol să Îi cânte Izbăvitorului celor slabi: Aliluia!
Icosul al 8‑lea:
Mântuieşte, Doamne, poporul Tău, şi binecuvântează moştenirea Ta. Biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte şi cu crucea Ta păzeşte pe poporul Tău, pe toţi cei care se roagă Ţie:
Doamne, izbăveşte‑ne din toate cursele întinse de necuratul diavol;
Doamne, nu îngădui să fim batjocoriţi de urâtorul de oameni;
Doamne, ai milă de cei care suferă din lucrare drăcească;
Doamne, fă neputincioase farmecele care sunt îndreptate asupra robilor Tăi;
Doamne, împiedică‑i pe creştini să caute ajutor la vrăjitori, la fermecătoare sau la doctorii închipuiţi;
Doamne, dă putere celor care în ispite se însemnează cu semnul sfintei cruci;
Doamne, Cel ce toate le rânduieşti spre mântuirea noastră, mântuieşte‑ne precum ştii!
Condacul al 9‑lea:
Se aude încă glasul Înaintemergătorului: „Pocăiţi‑vă, că s‑a apropiat Împărăţia Cerurilor”. Să părăsim iubirea de sine, să părăsim desfătările lumeşti şi să alergăm la Doctorul care tămăduieşte sufletele, cântându‑I cu umilinţă: Aliluia!
Icosul al 9‑lea:
Doamne Iisuse Hristoase, noianul păcatelor noastre ne apasă şi zăcem ca bolnavul de la Scăldătoarea Siloamului, neavând putere să intrăm în scăldătoarea pocăinţei. Ajută‑ne, Tu, Milostive Doamne, să primim curajul de a părăsi şi de a urî păcatul, de a alerga la scaunul spovedaniei şi de a ne mărturisi prea multele noastre păcate:
Doamne, Care nu Te‑ai scârbit de păcătoasa care Ţi‑a sărutat picioarele, milostiv fii nouă, păcătoşilor;
Doamne, oricât de mari ar fi căderile noastre, ajută‑ne să ne ridicăm;
Doamne, nu ştim să ne pocăim de nu ne vei trimite gândul cel bun;
Doamne, alungă‑l de la noi pe vrăjmaşul care ne opreşte să ne spovedim cu zdrobire de inimă;
Doamne, iartă‑ne toate păcatele făcute cu cuvântul, cu lucrul sau cu gândul, cu voie sau fără de voie;
Doamne, învaţă‑ne să punem început bun mântuirii;
Doamne, Cel ce toate le rânduieşti spre mântuirea noastră, mântuieşte‑ne precum ştii!
Condacul al 10‑lea:
Ca o desfrânată lumea aceasta ne ispiteşte să părăsim calea cea strâmtă şi să îmbrăţişăm trecătoarele desfătări. Noi însă Te rugăm să ne dăruieşti darurile Duhului Sfânt: duhul înţelepciunii, duhul înţelegerii, duhul sfatului, duhul puterii, duhul cunoştinţei, duhul temerii de Dumnezeu şi duhul bunei‑credinţe, ca stând neclintiţi în faţa ispitelor să Îţi înălţăm cântarea: Aliluia!
Icosul al 10‑lea:
Cei care ascultă poruncile Evangheliei vor auzi din gura Ta, Doamne, cuvânt de bucurie: „Flămând am fost şi Mi‑aţi dat să mănânc, gol am fost şi M‑aţi îmbrăcat, bolnav am fost şi M‑aţi cercetat. Veniţi, binecuvântaţii Părintelui Meu, de moşteniţi Împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii”. Învaţă‑ne să facem faptele credinţei, Doamne, învaţă‑ne să trăim plini de dragoste pentru ceilalţi, ca să avem nădejde de mântuire:
Doamne, dăruieşte‑ne să Te iubim din toată inima şi din tot cugetul nostru;
Doamne, dăruieşte‑ne să ne iubim aproapele cu dragoste jertfelnică;
Doamne, Care ai spălat picioarele ucenicilor Tăi, învaţă‑ne să slujim aproapelui nostru ori de câte ori este nevoie;
Doamne, Tu care eşti Samarineanul milostiv, îndeamnă‑ne să îngrijim rănile semenilor noştri;
Doamne, luminează‑ne ca în cei pe care îi ajutăm, flămânzi, goi sau bolnavi, să Te vedem pe Tine;
Doamne, dă‑ne puterea de a nu şovăi să împlinim poruncile Tale;
Doamne, Cel ce toate le rânduieşti spre mântuirea noastră, mântuieşte‑ne precum ştii!
Condacul al 11‑lea:
A început războiul, se aude trâmbiţa care ne cheamă la luptă, care ne cheamă să părăsim lenevia cea pierzătoare de suflet şi să ne înarmăm cu sabia Duhului, cu coiful mântuirii şi cu pavăza credinţei, luptând până la sânge împotriva patimilor şi a poftelor şi cântând cântarea: Aliluia!
Icosul al 11‑lea:
Ori de câte ori cădem în luptă, să ne ridicăm degrabă, ca să nu se primejduiască sufletele noastre. Să luptăm cu curaj şi cu nădejde, fără să ne plângem că rănile noastre sunt prea adânci, căci Împăratul nostru le vede şi le va tămădui cu multă pricepere:
Doamne, ajută‑ne să sporim în rugăciune;
Doamne, povăţuieşte‑ne să ducem o viaţă smerită, lepădând gândurile de mândrie;
Doamne, dă‑ne să iubim nevoinţa şi să dispreţuim desfătările pătimaşe;
Doamne, luminează‑ne şi sfinţeşte‑ne, ca să păstrăm şi să mărturisim dreapta‑credinţă;
Doamne, dăruieşte‑ne să trăim ca fii înţelepţi ai Bisericii Tale;
Doamne, nu îngădui să părăsim predaniile Părinţilor şi să ne lipim inimile de învăţături rătăcite;
Doamne, Cel ce toate le rânduieşti spre mântuirea noastră, mântuieşte‑ne precum ştii!
Condacul al 12‑lea:
„Iată acum vreme potrivită, iată acum ziua mântuirii!”, ne spune marele Pavel, Apostolul neamurilor, apostolul care strigă cu glas mare către creştini să nu aştepte vremuri de linişte şi odihnă pentru a dobândi mântuirea, ci în mijlocul încercărilor să Îi cânte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 12‑lea:
Nu suntem singuri în faţa ispitelor, ci suntem ocrotiţi de Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, de soborul sfinţilor şi de cetele îngereşti. Îţi mulţumim, Doamne, pentru toate milele Tale cele arătate şi pentru cele ascunse şi Te rugăm să ne îndrumi paşii pe calea mântuirii, pe calea care duce în curţile raiului:
Doamne, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, mântuieşte‑ne precum ştii;
Doamne, pentru rugăciunile tuturor Cuvioşilor Părinţi şi ale Cuvioaselor Maici, ale sfinţilor ştiuţi şi neştiuţi, mântuieşte‑ne precum ştii;
Doamne, pentru rugăciunile Sfinţilor Îngeri pe care de la botez i‑ai trimis să ne ocrotească, mântuieşte‑ne precum ştii;
Doamne, pentru rugăciunile tuturor cetelor îngereşti, mântuieşte‑ne precum ştii;
Doamne, pentru rugăciunile ierarhilor, preoţilor şi ale celor care ne pomenesc, mântuieşte‑ne precum ştii;
Doamne, pentru rugăciunile care se înalţă în Sfânta noastră Biserică, mântuieşte‑ne precum ştii;
Doamne, Cel ce toate le rânduieşti spre mântuirea noastră, mântuieşte‑ne precum ştii!
Condacul al 13‑lea:
O, nu suntem vrednici de milele Tale, Fiule al lui Dumnezeu, Hristoase, dar îndrăznim să Te rugăm să primeşti şi puţina noastră rugăciune, precum ai primit oarecând cei doi bani ai văduvei, şi să alungi de la noi tulburarea care ne‑a cuprins, ca să Îţi putem cânta cu inimă smerită: Aliluia!(de trei ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul 1: Ştim că la nunta din Cana Galileii... şi Condacul 1: Până când, Doamne, mă vei uita, până în sfârşit?... Apoi se zice această
Rugăciune
Doamne, viforul necazurilor se ridică asupra noastră şi au intrat ape până la sufletele noastre, dar întru Tine este toată nădejdea noastră. Tu cunoşti pricina răului care ne apasă. La Tine perii capetelor noastre sunt număraţi. La Tine deci scăpăm şi pe Tine Te rugăm să depărtezi de la noi orice rău pierzător de suflet şi să ne ajuţi a birui toate ispitele care ne învăluie, că Tu eşti întărirea, scăparea şi izbăvitorul nostru, Hristoase Dumnezeule, şi Ţie slavă Îţi înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. Amin.
Şi se face otpustul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu