Bonjour à tous! Buna ziua tuturor! 18 iulie 2019 tata primar...notar...

Bonjour à tous! Buna ziua tuturor! 18 iulie 2019 tata primar...notar...

Expéditeur :Olivia Marcov (oliviamarcov@yahoo.fr)

À : [.................................................................]

Date :jeudi 18 juillet 2019 à 11:50 UTC+3

Bonjour à tous! Buna ziua tuturor! 18 iulie 2019 tata primar...notar...

Ieri seara am vrut sa va scriu un email, insa am inchid computerul mai devreme, apoi nu l-am redeschis, mama parea obosita si m-am retras, chiar si tata care nu se dezlipeste de laptopul sau pana la ora 22h00 a inchis calculatorul lui....

In dimineata aceasta, pe la 9h10-9h15, in bucatarie, discutie intre mama si tata, nu vorbeau tare, de fapt tata ii spunea mamei : “Nu stiu unde sa ma duc...LA PRIMAR, LA NOTAR ?...”, iar mama : “ Da si spune CA NE E GREU CU EA ASA ! “

Apoi el a iesit in hol, din bucatarie si langa usa apartamentului se pregatea sa plece.

Am venit in hol si l-am intrebat unde pleaca...

S-A SI INTORS TATA ! 10h11 in clipa cand scriu, s-a intors repede : „ Pai nu ti-am spus unde am fost ? La Orizont !“, eu : „Ai venit repede inapoi !“, el : „pai cum ? e vara ! “

Aud discutii in sufragerie, dar daca ma ridic sa le aud, sa merg acolo, ele vor inceta imediat ........

Deci, revenind la ora 9h00 si ceva dimineata : pana la urma, ma lamureste tata cam cu jumatate de voce ca merge “ LA ORIZONT !”

La Orizont din cate stiu era Administratia Financiara sector 6 mi se pare, altceva ? In anii 90, deasupra cred, a unui Coafor, intr-o cladire pe langa piata Orizont si din piata Orizont, era un sediu al PSD-ului...

Mi-a raspuns asa, cu privirea deviata, si cu jumatate de gura...

Dar, sa vedeti !

Cand l-am intrebat pe tata unde pleaca, am adaugat direct, fara sa astept, ce auzisem ca ii spunea in bucatarie mamei : “ La primar ? ( la primarie ?) , la notar ? “

Din bucatarie – auziti si voi !!!! – din bucatarie, din spatele usii, eram in dreptul usii chiar, o aud pe mama ca repetã dupa mine cand/ce il intrebam pe tata, adica daca pleaca la primarie, la notar ?, cu o voce satisfacuta, bucuroasa, mama repetã : “ Da, da !”, “ la primar, la notar...”

Pleaca tata.

Iese pe usa casei.

In bucatarie o intreb pe mama unde s-a dus, ea nu imi spune unde, eu o intreb : “ La primar ? la notar ?”, ea ca nu stie, in fine, nu stiu ce-a mai zis, si brusc, mama spune : “AI AUZIT TOT SI VII AICI SI INTREBI ! Ce mai intrebi ? “

Eu : “ Pai nu spuneai ca nu stii unde merge ?” “S-a dus la primarie, la notar ? “

Mama : “Nu !”, “De unde spui asta ?” [ la maniera mamei, ca eu inventez...], si mai mult, mama isi face Cruce, apoi adauga : “Nu ai auzit bine !”.

Pentru ca ii spusesem : “ Nu ziceai adineaori ca “ ai auzit tot” ? Dar n-am auzit totul, asta este, am auzit o parte, de aceea te intrebam !”

Mama insa si-a facut Cruce si a spus ca n-am auzit bine.

Cu ocazia asta, cand m-am intors in sufragerie, am vazut ca Silviu se trezise, a venit ca de obicei, in toiul noptii de la serviciu, acasa.

Acuma, la intoarcere, si acum o secunda, doua, il intreb pe tata la ce notar/primar voia sa mearga ?

Imi spune ca : “Nu ma ! “ si adauga : “Pentru imprimanta, ca era pe acolo... dar nu....”

Intr-adevar, de mai mult timp si dupa multi ani in care a functionat – noi am ramas fara imprimanta.

Si nicio miscare in casa, sa fie reparata.

Pe moment, cand s-a stricat, tata imprima o pagina din articolul sau scris de el ( norocul meu ca la el s-a stricat, daca mi se intampla mie, ma reclamau la toti psihiatrii ca stric lucrurile din casa si lucrurile costa bani, etc etc )

In fine, atunci imediat, tata a plecat cu Silviu sa caute un depanator de imprimante, dar mai intai am cautat unul pe internet.

Stiu pentru ca voia sa mearga la Orizont atunci, si am intrat pe internet si am vizualizat cu o harta google maps, cateva fotografii de fapt ( alaturate hartii ) cu zona comerciala de la Orizont ( pe partea cum ar veni cu piata Moghioros aflata insa la mai multe statii distanta, mai precis vis-a-vis de cladirea fostului M.Ap.N, unde a ramas inca azi un Comandament Militar ), se vedeau in pozele publicate pe internet magazinele, mici, fatada comerciala pe care o vezi daca te gasesti sa zicem in statia RATB Orizont... de acolo, din spatele, pe langa micile magazine sau ce mai sunt azi, se intrã in piata Orizont, o piata nu prea mare, dar bine aprovizionata.

Ei bine, pentru o imprimanta nu te duci nici la primar, nici la notar !!!!!!!

Si nici nu spui “ spune ca ne e greu cu ea asa !”, cum il sfatuia mama...

De altfel, cand in trecut, tata si Silviu s-au dus cu imprimanta in sacosa la depanator, s-au intors tot cu ea, caci primisera vestea depanatorului ca nu poate fi reparata si nu are ce sa ii faca ! Deci cunosteau raspunsul.

Uitati-va, cat de rai sunt si periculosi ! Cum merg, sau pun la cale pe la spatele tau, ce sa-ti faca si pe urma te trezesti ca te-au nenorocit !!!!

Interesant este ca am visat chiar inainte sa ma trezesc azi de dimineata, ca ma intorceam dintr-o calatorie, eu, in paltonul meu bleumarine din stofa, lung, cu un ceas la mana, eleganta, cu valiza, ma intorceam de undeva, ma uitam la ceasul de la mana, ajung undeva in Drumul Taberei, sosesc, cam pe str.Romancierilor care arata altfel insa, sau poate in zona Favorit ? Eu stiam ca sunt in Drumul Taberei spre Romancierilor, aproape de casa si ma astepta Nelu, cum spune el “ Nelu a lui tanti Onita”, Nelu Dragne, Ion, fiul Ioanei Dragnea, tinea in mana niste hartii si cand ma uit, erau buletinele Bisericii Sf. Anton cel Mare de la Curtea Veche, acelea in care e relatata aducerea moastelor de la Grenoble din Franta, la Bucuresti la Curtea Veche, de catre preotii romani.

Pe moment, Nelu nu m-a recunoscut, apoi imediat m-a recunoscut si zambit.

Interesant este ca l-am visat inalt cum e el, dar arata altfel putin si in vis, mi-am spus ca arata ca un avocat pe care tot in vis, l-as fi stiut eu, din vedere, vag.

Nelu s-a bucurat ca am venit, desi nu le vedeam, stiam parca ca ma intorsesem impreuna si cu alte fete, poate cu fostele mele vecine din copilarie, poate cu Dana Pacuraru (?), dar aici visul a fost cam nelamurit, insa stiam ca de unde ma intorceam, parca fusesem si cu alte fete si imi spuneam ca sunt bucuroasa ca pe mine ma asteapta Nelu si ma intrebam cu regret daca pe ele nu le asteapta nimeni ?

Am mai visat eu noptile trecute... si chiar noaptea trecuta, in vis ma durea un picior rau de tot, aflati ca m-am trezit si aveam un carcel la piciorul stang, la gamba, si ma durea exact piciorul care ma durea in vis puternic...

Acum 2 nopti, eram in roba de avocat, neagra, pe un scaun la o masa, langa mine, in alt scaun la aceeasi masa, cineva in roba de avocat neagra, poate o femeie.

Stateam impreuna una langa alta.

Cea de langa mine, la un moment dat, se ridica din scaun, desi cu greu, isi scoate roba neagra, o lasa pe spatatul scaunului, se ridica si vine in spatele scaunului meu, in spatele meu, eu sedeam, imi vine pe la spate si imi ia capul sau umerii in maini, in stransoare, era imbracata in niste haine care fusesera poate albe candva, acum erau de un alb gri, mai mult gri murdar, si a inceput sa ma stranga puternic si sa imi arate dusmanie pe fata, voia sa ma omoare ! Asa m-am speriat !

M-am trezit, eram in toiul noptii, transpirasem....

Mama a fost binedispusa zilele acestea, ne-a rasfatat cu o cutie de inghetata, in ultimele zile a cumparat mai des, dar nu stii cand cumpara ea una, cand cumpara Silviu...

Si cu niste pahare de inghetata Tiramisu, in plus, supliment la rasfat.

S-a aratat foarte optimista, binevoitoare, a vorbit cu mine, de ani si ani si ani si ani nu o mai vazusem asa !

Mi-a si spus sa mananc inghetata, si tiramisu la pahar, ea care de foarte, nenumarati ani se uita la mine cu suparare si lipsita de orice urma de bunavointa....

Ieri pe 17 iulie 2019 primesc de la mama, in dormitor la computer unde ma aflam, telefonul fix, care e mobil intre camere, in casa, si imi spune : “E Laura ! Nu stiam cine e !”

Era ora 13h25, si Laura Agurida la telefon...

Binedispusa, mi-a spus dupa ce m-a intrebat ce mai fac...

Mi-a spus Laura A., ca a castigat un proces cu o Asociatie de Proprietari pentru unul care nu si-a platit de 2 ani intretinerea si trebuie sa mearga la un executor judecatoresc.

In rest se ducea la Cecilia Cornitescu pentru ca o dureau dintii din fata la rece.

Mi-a mai spus ca : “ M-am vazut cu fratele!” si apoi imediat mai scurt, mai putin accentuat : “Sora-mea m-a invitat pe la ea !”... cam asa cu alte cuvinte.

M-a intrebat daca am mai vorbit cu cineva, ce mai fac si mi-a spus ca “nu e bine sa stai in casa”.

Mi-a mai explicat ca ea innebuneste daca sta in casa.

Apoi inainte sa inchida mi-a spus ca “ mai greu cu banii vara”.

M-a intrebat daca nu sunt suparata.

Nu eram, insa nu am noutati si asta este, si pe urma pur si simplu as fi vrut liniste, si nici din partea ei nu prea am avut parte de o relatie in liniste, linistita.

Pe urma, Laura acum suna si zice una, maine, poimaine, suna si zice ca n-a zis ce zisese, si tot asa........

Acuma, mai nou, si din cate stiam, daca nu achiti intretinerea la bloc o luna sau doua, deja esti dat afara ! Asta spunea mama mai demult.

Ieri mama mi-a cumparat 4 candele, 2 mai mari, si 2 mai mici, o rugasem eu sa cumpere o candela, mi-a cumparat patru....( ceea ce ma bucurase )

Dupa plecarea lui tata de acasa, azi dimineata, langa telefonul fix pe masa din sufragerie, gasesc un bilet/ postit galben pe care notase o adresa de email, un numar de telefon fix cu 021 in fata, cum au numerele Telekom si o adresa de site/internet, din care nu intelegeam totul.

I-am intins biletul cand s-a intors, mi-a spus ca l-a uitat.

Intr-adevar, el l-a uitat langa telefonul fix aflat in sufragerie pe masa mare.

Eu insa il luasem si il aveam langa mine pe biroul meu, din dormitor, la computer, pentru ca il fotografiasem, si cand s-a intors tata si a intrat si in dormitor si a dat cu ochii de mine i-am intins biletul galben si el a spus : “ L-am uitat....”

Nu am spus nimic altceva. Nici el.

( Ca, adica nu il uitase langa mine )

L-am intrebat chiar ce a scris in adresa cu  [...], ce litera/semn/cifra e in fata ? Mi-a spus ca nu intelege nici el, ca nu vede si ii trebuie lupa, nu mai stie ce a scris.

Pe biletul galben notase :

Cristina Stirbu

[...]

Si dedesubt :

microelectronica Voluntari

021 230 94 45.

Am si fotografiat biletelul, il puteti vedea, il atasez.

Presupun ca de dimineata a incercat/ sau a vorbit cu cineva la telefon.

Ieri seara ? Nu... nu mi se pare ca era vreun bilet langa telefon, adica sa fi vorbit ieri seara ?

Din dormitor nu am cum sa aud ce face el ziua in sufragerie...

In urma cu ceva zile, pe FB Messenger i-am spus Ioanei Lungu fosta grefiera ( acum e la Parchet grefiera ) de sedinta de la Judecatoria Sector 1, ca ar fi bine, daca ar putea face Dreptul.

Ioana mi-a spus ca nu mai vrea, ca are 55 de ani si 35 vechime si ca s-a saturat si asteapta pensia.

De altfel pe FB spusese ca deja e la pensie, dar continua sa lucreze.

Si la computer a renuntat ea, radiatiile nu ii sunt permise la cancer, dar telefonul ii e indispensabil ( ii spusesem ca si acela emite radiatii, iar pentru PC exista ecrane de protectie contra radiatiilor ).

Ieri pe FB Messenger, Alexandra Horga Marinide a postat o cugetare cu sublinierea ca rar posteaza vreo cugetare de-a ei, in care explica ca o apreciaza mult “ oricat pare de ciudat” pe tenismena Halep pentru ca a muncit enorm si pentru ca, dupa cunostinta Alexandrei e singura care nu s-a rusinat ca e romanca [ spre deosebire de alte persoane ] ...”

Da, intr-adevar, totusi ar fi de remarcat ca Halep e macedoneanca de origine, si nu cred ca si-a pus mai mult problema, ci a jucat, e ambitioasa, a castigat, se pregateste mereu, o preocupa meciurile ei, si intrucat e adesea castigatoare, nu stiu ce motiv ar fi putut avea sa se rusineze cu faptul ca e..... “ romanca”, mai ales ca nu este. Deci nu cred ca si-a pus problema asa. Dar daca e, si e, cetatean roman, normal, ea, Halep e naturala, joaca, castiga, se pregateste, are ambitie si familia face afaceri frumoase.

Asta e viata ei.

Despre macedoneni auzisem ca in general tin mult la etnia lor si s-ar cunoaste intre ei, si oarecum ar trai intr-o comunitate, mai mult sau mai putin, inchisa insa.

[...]

Intr-adevar, poate a spus “ machedon”, cineva odata spunea ca machedon nu ar fi acelasi lucru cu macedonean.

Prin 2001 ? 2002 ? Am cunoscut-o pe Alexandra Secareanu, o tanara studenta la Drept atunci, si era stagiara, ma rog, lucra, se tinea si ea pe langa dl. Av. Friedmann, sa invete.

Nu stia din pricina faptului ca nu mai avea bani, daca va termina Dreptul ( era la un particular ).

Nu stiu daca la Titulescu...

Locuia in Vitan, in bloculetele scunde, de peste drum de Mall Vitan.

Intr-o zi ne-am dat intalnire, ne-am plimbat putin pe Magheru, am intrat si noi in niste magazine, cred ca ne intalnisem la Unirii, prilej sa ne plimbam, sa mergem pe jos putin prin oras...

Alexandra a propus la un moment dat sa iesim seara in discoteca si sa mergem direct, era deja dupa-amiaza, vizitam magazinele din Mall cred, cand a propus asta, sau un magazin oricum...

A sunat ? El ? A sunat dl av Friedmann, parca stia unde suntem si a intrebat ce mai facem, i-am spus ca sunt cu Alexandra si deseara mergem la discoteca, Alexandra insa de colo ca “ Ce ii spui lui ? Nu trebuie el sa stie totul !Nu-i spune lui !”

In fine, timpul trecea repede, pana ajungeam eu acasa, sa zicem, si ma intorceam, nu prea era asa timp, incat Alexandra a propus si am plecat, da, cam asa a fost, in Vitan, in Mall, la iesire mi-a spus ca se duce acasa sa se schimbe, m-a dus printre blocurile mici ( nu mai stiu daca mi-a aratat exact blocul ei ) si m-a lasat intr-un local , un fel de cladire ( “ butic “ ), o cladire mai lunga, joasa, amenajata bar cred, local cu mese, si pe pereti erau fotografii mari inramate, Alexandra m-a lasat acolo, cred ? ca a spus ceva unui tanar, il cunostea, pe el, pe alta persoana care servea, nu era nimeni la ora aceea, poate in jurul orei 20h00 ? – si a plecat, sa o astept acolo ca vine sa ma ia.

S-a intors intr-adevar dupa un timp care mi s-a parut interminabil, eu nu prea voisem discoteca si acum nu mai voiam cam deloc.

Imi displacea ca plecasem demult de acasa, si nu obisnuiam sa ies la discoteca.

Dar Alexandra atunci mi-a spus ca barul/ localul e al unei familii de Macedoneni, si intr-adevar pe pereti erau fotografiile cu ei....

In costume populare mi se pare...

V-am dat vestile, sa ma si opresc, da, am sa atasez ceva, Operele complete ale lui Cicero, sunt niste Epistole in latina si in franceza, o pagina latina, o pagina franceza ( tradusa in franceza )...

Le-am gasit pe internet si le-am descarcat si eu.

De cateva zile intentionam sa vi le trimit, pot fi interesante zic eu, iar franceza e una corecta, literara, frumoasa...

Da, ieri cautam, stiam ca parca vazusem la Silviu o icoana cu Sf. Antim Ivireanul, sa o am, cand ma rog acatistul sfantului sa asez si icoana sfantului....

Si am cautat intre micile iconite pe hartie sau plastifiate ale lui Silviu.

Mai intai pe masa din sufragerie.... mama ma intrerupsese cand m-a vazut pe la recamierul lui Silviu unde am sters praful putin in prealabil, ca mai mult nu m-a lasat...

Dupa ce a plecat din camera, ma uit pe masa, gasesc niste iconite ma uit prin ele, ce cautam nu se afla.

Dupa un timp mama revine in camera si se aseza in fata mesei din sufragerie si sta si se tot uita pe acolo asa....

Daca am vazut-o asa preocupata toata seara, la final am spus : “Am cautat eu acolo, stiam ca are Silviu icoana cu Sf Antim Ivireanul, dar nu are, poate ca nu mai tineam eu bine minte....”

Mama : “Da, avea una, asa mai mare...”

Tot mama cu repros : “Da’ cand ai zis tu, am strans totul atunci...”

[ Oricum, icoanele stranse de ea, le poate gasi, firesc ar fi fost sa le fi asezat in vitrina pe raftul de jos, cu carti ale lui Silviu si alte mici obiecte ale mamei.

A fost vorba ca le strange si dupa ce fac curat le asezam la loc cum erau !

In urma cu catva timp am spus ca spal vasele din vitrina ca in fiecare an si sterg praful pe rafturi.

Nu am apucat sa sterg praful, abia ce am putut spala vesela, bibelourile....

Am rugat-o pe mama atunci sa stranga icoanele din vitrina, aflate peste tot printre paharute, farfuriute, etc, si nu s-a suparat atunci, le-a strans, dar acelea erau mi se pare, altele decat cele intre care am cautat eu ieri seara.

Dupa un timp mama mi-a reprosat ca a strans ca “ m-a apucat pe mine”]

Nu ma apucase nimic.

Asta e o mare problema cu ai mei, ca orice gest si initiativa fireasca am eu, imediat ei spun ca ma apuca [ adica nervii, ca ma apuca ! ], desi eu vorbesc normal cu ei si le explic si ce vreau sa fac.

Orice, e rastalmacit impotriva mea, orice zic, orice fac.

Daca nu imediat, dar te miri cand le vine ideea si afirma ceva desigur ceva cu conotatie urata, ca as fi zis, facut, vrut – ceva “ ca m-a apucat “....ceva impotriva mea, ceva defavorabil mie.

Si tot umbland ei asa cu vorba si la vecini sau alte persoane, m-au si nenorocit.

Pe de alta parte, in tineretea mea se puneau de-a curmezisul oricarei initiative si dorinte pe care o aveam, nici sa ma plimb nu puteam daca nu voia mama....

Daca ziceam ceva, sareau in sus.

Asa au sarit de m-am trezit reclamata la psihiatru, in 1990 si nu s-au lasat pana cand in iunie 2003 nu m-au reclamat la altul si m-au si internat atunci.

Si cand ma gandesc ca Biblia spune sa iti cinstesti parintii ca vei trai mult si bine pe pamant, cam asa spune, nu ? Ca vei trai mult. Dar nu stiu daca si bine.

Poate Biblia e incompleta, imi spun mereu. Nu a prevazut niciodata ca sunt si parinti irationali sau care nu si-au dorit copilul cu adevarat, sau poate nu erau prea maturi cand l-au zamislit, sau, sau, sau, cine stie ce mai este, dar cu ei, copilul lor, dupa aceea e nenorocit !

Ca si cum nu exista parinti rai, neglijenti, inconstienti, ca si cum copii lepadati prin orfelinate nu exista.... poate si ei isi iubeau parintii, mai mult ca sigur.

Este un aspect din Biblie pe care nu il inteleg.

Chiar mama mea a spus acum catva timp, ma rog, acum vreun an, doi ? : “ Draga, dupa ce murim/ n-om mai fi noi, poate o sa-ti mearga mai bine, caci cu noi nu ti-a mers bine, n-ai avut noroc !”

Dar, stiti ? Nu glumea, ea insasi a spus ca o spune foarte serios.

Nicio lege nu te apara de oamenii rai si irationali, sa nu spun altfel, din clipa in care sunt parintii tai !!!!!! Ce putere le-a dat Dumnezeu, ma ingrozesc !!!!!

Ati vazut vreo lege, sa te puna la adapost de vointa discretionara/ sau nebuneasca/ sau, sau, sau.... a parintilor tai ????

Fac ce vor, daca vor isi vand mica/ marea avere si te lasa pe drumuri, dar tac si nu iti spun nimic o viata intreaga !

Si aceasta va fi fost VOINTA LUI DUMNEZEU OARE ?

El, care iubea copiii ?! Sa fi voit asa ?

Olivia

18.07.2019 11:34:18

olivia