Bonsoir à tous ! Buna seara tuturor ! le 22 août / august 2017
Va amintiti ? Exact cu un an in urma, pe 22 august 2016 am consacrat - si m-am consacrat si eu insami - o parte din prieteni Inimii Neprihanite, Imaculate a Maicii Domnului [ de la Fatima ], in sanctuarul de la Fatima, din Portugalia, apoi alti prieteni pe data de 8 septembrie 2016. Si pe parintii si fratele meu.
Nu v-am mai scris pentru ca am citit si m-am rugat.
Imi place sa merg la Biserica, insa sunt si zile in care parca simti " lumea " fara chef inclusiv la slujba, si ma refer la Cititori sau Cantareti, acestia sunt, in lipsa dlui Vasile Norocea, 2 tineri, al caror statut mi-e inca necunoscut, fie studenti, fie absolventi ai Teologiei.
Si a fost cazul si miercurea trecuta : un singur Cititor, in baiat tanar din cei 2, si in rest, nimeni, decat preotul in Sf. Altar !
Si asa cum citea, bietul baiat, cam fara tragere de inima, mi-am spus ca : "Asa pot si eu sa citesc, asta puteam si eu sa fac acasa !"
Desi nu doresc sa ma laud, insa consider ca nu de lauda e vorba aici, cand ma rog acasa ma rog cu tragere de inima si mult mai bine, fie nu am chef sa ma rog, mai exact simt ca nu ma pot ruga, si atunci nu ma rog, fie ma rog si atunci o fac din toata inima sau cu toata dorinta.
Miercurea trecuta insa, - nu ne putem si nu vrem, sa ne lipsim de Biserica, dar iata, sunt zile cand parca mai bine te rugai acasa in liniste si pace.
Insa, in partea a doua a slujbei Paraclisului Maicii Domnului, s-a sfintit apa de catre preot, si ca de obicei am fost stropiti cu agheasma, cu buchetul de busuioc muiat in apa sfintita al pr. Constantin [ Tincu ].
Sunt deosebiri, intre a te ruga acasa si a te ruga la Biserica, in afara celor de randuiala, ritual, si faptul ca slujesc preotii, si in Biserica exista Sf. Altar, se tamaiaza, se roaga, etc - in afara marilor deosebiri, mai exista una :
Rugaciunea aceasta colectiva, in Biserica mie mi se pare lipsita de participare, de caldura, de suflet.
Stiu ca Parintelui Constantin ii place sa cante, este punctul lui tare, are acest har, acest dar si se simte stapan pe el si canta frumos si cu placere !
Insa rugaciunea in Biserica e lipsita de suflet, uneori am impresia ca desi cele cateva biete femei, dintre care majoritatea sunt batrane si altele nu mai sunt tinere, asteapta si ele mai mult suflet, care insa nu vine...
Dar ele tac.
Pe de alta parte, ne rugam si imediat dupa slujba oamenii in sine, si dupa nu stiu cate " n " slujbe, raman la fel de pragmatici si se preocupa numai de ei insisi, adica eu ii vad egoisti, le e greu chiar sa se salute multora, sau sa zica Buna ziua !
Din acest punct de vedere este deceptionant !
Prin comparatie, acasa te asezi sub icoane, in genunchi si te rogi frumos si cand esti singur inima ta se duce mai usor catre Iisus, Maria, Dumnezeu Tatal, Sf. Treime sau sfintii carora te rogi, te gandesti la cei pentru care te rogi si nu de putine ori mi s-a intamplat sa plang, sau sa fiu trista, intristata pentru ca te gandesti la o persoana care are nevoie de ceva in viata sa, de sanatate, de iubire, de reusita in viata profesionala, azi mai mult ca oricand o mare necesitate si concret o mare lipsa in viata oamenilor, si de multe altele, sau ai in minte chipul persoanei, viata ei, atat cat o cunosti tu...
De pilda cand ma gandesc la Seby nu pot sa nu ma intristez, chiar daca nu sunt la rugaciune in clipa aceea, bietul copil, inocent, nu e vinovat cu nimic de faptul ca traieste ceea ce traieste...
Am impresia, am inteles ca nu toti preotii sunt la fel, insa ai nostri au o fire duala : se tin de Biserica si rugaciuni, insa firea lor umana e tare pragmatica si lipsita - in general, poate cunosc si exceptii, se poate, posibil ! - de sensibilitate si iubire [ de semeni, insa iubire sa fie, sensibilitate, atentie, insa cu inima ]....
Desigur fiind parohia lor, ei sunt atenti la ce se intampla, asta nu inseamna insa ca devin mai sensibili la ce se intampla.
Pragmatismul e pe primul loc si ma intreb de ce, cand : ai un salariu lunar, pe care il primesti, am inteles demult ca nu e salariul care li se pare potrivit - toata lumea se plange de bani si de salarii si pensii [ mai ales ] mici, cu putine exceptii, se plang si cei care chiar au bani multi....
De aceea, cand ai viitorul asigurat, cand la Biserica totusi exista donatori si oameni care doneaza bani sau produse, de ce sa ramai asa de tenace, agatat de pragmatism ?
Si asta e ce nu inteleg eu la ei.
Ei se roaga, observa uneori ce nu merge, deschid Cartea si se roaga.
O fac parca din obisnuinta, din datorie si obisnuinta de a remarca si de a actiona, dar nu simti sufletul niciun pic !
In ultima vreme, la Pr. Emilian [ Tincu ] am simtit o oarecare atentie si oarecare " inmuiere " a firii acesteia pragmatice care m-a cam iritat si suparat chiar la preotii parohiei noastre mai multi ani la rand !
Dar am impresia ca nu intotdeauna fratii preoti, frati biologici, Constantin si Emilian se impaca, in mod deplin intre ei.
Nu putem rugandu-ne personal, acasa, sa tinem loc de slujba din Biserica a preotilor, insa puterea rugaciunii e mare, Iisus i-a dat putere mare rugaciunii, mai ales cand e sincera si spusa cu sinceritate si din inima, chiar si atunci cand ai sa zicem indoieli, nedumeriri, dar i le infatisezi Domnului si le pui in Mana Lui si el stie sa iti dea un raspuns !
Stie si cum sa faca , ca sa zic asa, benefica, in orice situatie, rugaciunea ta.
De aceea trebuie sa Ii spui tot ce ai pe inima cand te rogi.
Si totusi, daca ai icoane acasa, daca ai carti de rugaciune, daca iti sta mintea si sufletul la rugaciune, simti ca rugaciunea ta e ascultata, auzita de Sfanta Treime, de Maicuta Domnului.
Uneori imi spun : pana la urma asta e cel mai important, dar imi place Biserica si stiu ca nu se poate fara ea.
Cred ca nu imi place asa cum vad ca se petrec concret lucrurile la Biserica.
Stiti ce a spus Maica, azi Sfanta Tereza de Calcutta, albaneza de origine, si catolica, care Il iubea foarte mult pe Dumnezeu ? A spus ca s-a rugat pentru oameni, insa in decursul timpului si cu anii, a constatat ca rugandu-se - de pilda, sa fie oamenii mai buni, deci sa se schimbe [ in bine ] - SINGURA CARE S-A SCHIMBAT A FOST EA INSASI !!!
Totusi eu am fost si am ramas impresionata, de cand, in anii facultatii si atunci - fara sa stiu consecintele, caci au fost consecinte, nu stiu cum sa le numesc altfel - de puterea rugaciunii si a Liturghiei, cand v-am spus, in alta ocazie, ca citeam si inca ! dintr-o carte mica de rugaciuni " Sfantul Anton sa ne ajute !", texte extrase din Liturghie [ Liturghia catolica ] , textele fiind insa cele din Biblie, texte pe care le contine si Biblia ortodoxa.
Si eu le spuneam pentru ca imi placeau, cartea era mica, de rugaciuni, iar eu cand ma rugam, de fapt incepeam si luam cartea de la un cap la altul si ma rugam, daca nu toata, o parte din ea ! Si procedand astfel, citeam si Liturghia, in extras !
Insa rezultatul, cel putin atunci, asa s-a intamplat, a fost uimitor, caci in facultate, foarte repede, dupa semestrul intai ( care pana la urma nu a fost unul nesatisfacator, dar ue vroiam mai bine si mai mult decat atat, si nu stiam ce va urma in anii de facultate ), am simtit un ajutor si o reusita care s-a manifestat, a aparut si a continuat si a mers progresiv pana cand a culminat cu anul patru, ultimul, si ultimul semestru mi se pare.
Si m-am rugat pentru ca imi placea Liturghia aceea, adica cea rostita la slujbe de catolici, nici macar nu cred sa fi spus vreo intentie, vreo cerere, ci imi placea !
Ma rugam si imi spuneam intentiile cand ma rugam Sfantului Anton.
Insa la Liturghie nu m-as fi gandit sa formulez vreo cerere, fiind Liturghia.
Sfantului Anton eu ma rugasem si in anii de dinainte sa ma inscriu la Drept in 2005, in toamna, insa in anul intai de facultate m-am gandit eu sa citesc si Liturghia din cartea de rugaciuni.
Vinerea trecuta, pe 18 august 2017 am fost la slujba si, - imi trecuse asa un gand, ca " ce-ar fi daca... " si asa a fost - Pr. Constantin a "schimbat " randuiala si nu am citit Acatistul Bunei Vestiri, ca de obicei, ci Acatistul Maicii Domnului BUCURIA CELOR NECAJITI.
In genunchi, la fel, toti cati eram in Biserica.
Nu aveam la mine acest acatist, desi il am acasa, imprimat si l-am citit in ani trecuti, de foarte multe ori.
S-a facut - la inceput - vecernie cu litie, ceea ce inseamna ca unii au adus paini si lumanari infipte, preotii au asezat sfesnicul cu 3 lumanari aprinse si pe tavita vreo... ? patru prescuri.
Au sfintit painile si prescurile.
La finalul slujbei, dupa vecernie a urmat Acatistul, ne-am miruit, am fost putini la rand la miruit, apoi imediat m-am inchinat icoanelor de pe catapeteasma si cand m-am intors cu fata la Biserica pe tava cu paine impartita, sfintita, nu mai era nimic !
Nu vroiam neaparat paine, desi e sfintita, insa m-a amuzat ca parca " au ras totul " intr-o secunda, ceea ce e prima oara ca vad, desi in general, daca doresti, trebuie sa iei destul de rapid o bucatica de paine sau de prescura sfintita, fara de care, ramai fara....
Am sosit la Biserica si am intrat pe Poarta Mare, in curte, vis-a-vis de Centrul Social, scotand niste chei, venea unul din tinerii baieti, Cititori, si am privit spre el, ma stie din Biserica, de la slujbe, insa s-a facut ca nu ma vede, adica mi se par egoisti.
Sunt baieti si barbati egoisti si sunt numai pentru ei, ca si cum, cel putin aici la Biserica, le-ar " lua " cineva viitorul sau jobul !
Sunt groaznici, sunt anti-crestini, dar normal se roaga cu scrupulozitate si seriozitate.
Asta e seriozitatea pe care o prezinta.
Cititorul nostru de baza, Vasile Norocea, care canta si citeste de mult timp, cred ca de ani de zile, fie ramasese in Altar ( desi concret nu stiu daca putea ramane acolo ) fie urcase la balcon, pentru ca uneori il aud citind, insa nu se afla printre " noi ".
Noi cei de jos din Biserica, cum a fost si vinerea trecuta, cand au Citit cei 2 tineri, dar l-am auzit si pe el, eu asa imi amintesc.
Sa ramai cu sufletul asa incuiat, insa sa mergi cu regularitate sa canti la Biserica !
Si atunci care este efectul rugaciunii asupra lor, dar al credintei, dar al religiei ????
Olga m-a intrebat cand am sosit, era in Biserica, daca am fost bolnava ?
I-am raspuns ca eu sunt bolnava de reumatism, asta ii spun de fiecare data !
Si ea spune ca sufera de reumatism, dar am impresia ca numai la mine se manifesta cu durere reumatismul, nu si la ea, spre norocul ei.
Poate m-a intrebat pentru ca nu m-a mai vazut la cele 3 slujbe la care mergeam saptamanal, dar nici ea nu a mai venit la Pangar, a venit sotul ei in locul ei.
In schimb m-am rugat acasa, am citit Canoanele Maicii Domnului, Acatiste ale Maicii sau in cinstea icoanelor Maicii si Acatistul Brancovenilor....
Mi s-a parut mai productiv, e inutil sa nu spun sincer ce gandesc, decat sa vad niste figuri egoiste in Biserica, care culmea au studiat si terminat Teologia.
Dna Elena Sofonea spunea ca sotul ei , raposatul profesor de informatica Liviu Sofonea, era din satul Dragusi, de unde mergi pe jos la manastirea Sambata de Sus !
Iar ea s-a cununat chiar la Sambata de Sus, a spus ea, dupa care a reluat formuland asa ; " Nasa mea vroia sa ma cunun la Sambata !"
Oricum a spus ca a fost acolo, cu sotul ei in tinerete, ea spune si ca l-a cunoscut pe Parintele Arsenie Boca.
Se poate, fara sa am datele Biografiei Pr. Arsenie in fata, stiam ca prin 1954 el a fost din nefericire, exclus si i s-a interzis [ bine, sunt discutii ca nu a fost exclus, e o chestiune de formulare, dar concret a fost exclus ] sa mai fie preot si sa poarte vesmant preotesc, el s-a imbracat de atunci civil.
Si stiu ca a fost staret, a fost ieromonah la 2 manastiri, in ordinea cronologica, la manastirea Sambata- deci la inceput si cand era inca foarte tanar - si dupa aceea, la manastirea Prislop, de unde a si venit ordinul, interdictia sa paraseasca manastirea.
La fiecare manastire Sambata si Prislop a stat 10 ani.
In total 20 de ani.
Dna Elena este de varsta parintilor mei, cam asa, are vreo 76 de ani, deci e nascuta prin 1941.
Deci cand a fost Parintele Arsenie Boca ieromonah, preot la manastiea Sambata, prima la care a fost in tineretea lui ???
Parintele e nascut in 1910 si a murit in 1989, in 28 noiembrie.
Deci Pr. Arsenie cam din 1944 a venit la manastirea Prislop de unde in 1954 a fost "exclus " in concret.
Inainte el a fost la manastirea Sambata de Sus, deci din 1944 mai scad 10 ani, cat a ramas la Sambata.
S-ar putea ca dna Elena sa-l fi cunoscut, insa nu mai era cred atunci la Sambata, ci la Prislop.
In tot cazul a petrecut mai multe zile sau chiar 3 saptamani la Sambata, si spune ca din satul Dragusi mergeau pe jos la Sambata, ea si sotul ei.
A spus ca era un om foarte dragut, intr-adevar, si bland in voce, insa nu arata impresionata ca toti ceilalti oameni care l-au cunoscut pe Pr. Arseie Boca, care era, se pare, si dupa cate vedem si azi, desi nu l-am cunoscut, era impresionant prin credinta, prin infatisare, prin suflet, prin blandete, prin purtare.
Cand ajungea le epicleza, spunea Aspazia [ Otelea ] intr-un video al sau, Pr. Arsenie Boca plangea, adica la Liturghie, cand slujea, pe atunci slujea...
Daca ar fi fost un pragmatic, astazi ar fi fost poate un " ilustru " anonim, pe care oamenii l-au si uitat.
Am citit din Viata Maicii Domnului, si am vazut ca sunt contradictii, insa cartea dea noua pe care mi-am cumparat-o ne si previne despre faptul ca toate cate s-au scris despre Viata Maicutei Domnului nu sunt corecte si fidele realitatilor intamplate.
Sunt contradictii fata de Viata Maicii Domnului din cartea scrisa de monahia T.Latcu, imprumutata de la Biblioteca noastra Filocalia, a Bisericii noastre.
De pilda, Vestea cea Buna, stiti ca scria in cartea de la Biblioteca ca Fecioara Maria a primit-o vineri, parca, si la ora 18h00...
Ei bine nu, aici scrie ca era duminica si era cred miezul noptii ...
Si cartea aceasta consemneaza Viata Maicii Domnului dupa 3 " autori " - nu toti sunt efectiv autori pentru ca la randul lor preiau cele scrise de alti autori, sau scriitori , si anume dupa Epifanie monahul si preotul, Simeon Metafrastul si Maxim Marturisitorul....
Si aici exista unele contradictii intre cele consemnate cand de unul, cand de altul.
Mi-am spus ca in cele din urma nu putem sti, cunoaste cum au stat de fapt lucrurile din acele timpuri indepartate, insa reale, si trebuie sa tinem minte mai multe versiuni si ne intrebam daca una din ele cel putin, o fi cea adevarata ???
Poate ca trebuie sa ramanem asa, in indoiala, in ignoranta, cine stie ???
Este mentionata, ca izvor, Protoevanghelia - apocrifa - a Sf. Iacob.
Asa fiind aflam lucruri care nu sunt consemnate in Biblie, deci lucruri noi.
Putem, eventual completa si cu cele scrise de monahia Teodora Latcu, pentru ca unele date sau informatii se potrivesc, concorda.
Concluzia insa e una : viata a fost intotdeauna dificila, nesatisfacatoare, plina de rautate, salbaticie, iar credinta s-a afirmat greu si prin sacrificii.
O alta concluzie ar fi ca dintotdeauna credinta si viata " obisnuita " cea din care credinta lipseste, credinta in Iisus Hristos - de atunci si pana astazi au fost si au ramas lumi paralele.
Mi-a spus mama ca odata a venit Olga la Doamnele de pe bancute si le-a spus : " Doamnelor, Parintele va invita la slujba [ adica, in Biserica ! !"
Si eu : " Si s-au dus ? "
Mama : " Da. "
Eu : [ intrucat Doamnele de pe bancute nu intra in Biserica, stau pe bancute, departe de usa Bisericii, dar intr-un fel, fiind in curtea Bisericii, stau, putem spune " la usa Bisericii " ] : " O sa le aseze Dumnezeu LA POARTA RAIULUI ! [ dar nu in Rai ! } !"
I-am povestit mamei despre dna Mioara ( Armata ), care e inca o femeie tanara, are 60 de ani si e in putere, se vede, e agila, e singura, adica nu mai sta cu copiii ei mari, si vaduva din cate spunea Olga, daca despre ea e vorba.
Si e mare iubitoare de bani, ea spunea : " Ai grija de tataie si numeri banii !" si arata, gestual, cum numeri banii, o bancnota dupa alta....
I-am spus mamei : " Mioara biata o sa fie pusa in Iad la Casierie, sa numere banii !"
De asemenea, pentru ca nu le vad ca au vreo preocupare, alta decat viata pur si simplu materiala, gatit, spalat, si cam atat, si mancat adica, mancarea cand e vorba de ea e singura lor bucurie reala si dorinta reala....concreta....
In rest....
Ma intreb cum au putut rezista asa o viata, sa traiasca asa, eu ma intreb sincer ?!
Oare daca ar primi tone de mancare si bautura si bani ar fi si ele fericite ???? Ar fi bune ?
Nu cred.
sa vedeti :
Stiti ca dna Geta este cea cu pensia mai mica, de numai 520 de lei noi, pentru ca ar fi lucrat numai 8 ani.
Iar Claudia Gaspar are [ numai ] ajutorul social de handicap de 272 lei noi lunar.
Deci mai putin.
Geta se plange de viata nedreapta.
Si de lipsa banilor.
Claudia nu se mai plange de nimic, sau poate nici nu s-a plans.
Geta pe bancute : se uita la Claudia care purta niste papuci de plaja, si o vede cu talpile prafuite... si eu ramarcasem dar o stiu curata pe Claudia, si ma intrebam daca nu a mers desculta ?
Insa Geta imediat sa spuna si de fata cu Claudia, le desparteau vreo 2 banci sau nici atat :
" Uite ce e pe calcaiele ei !" a mai spus ea si mai putin placut, ca e mizerie...
Mioara sau nu stiu care a spus ca se vede ca e praf.
Dar eu ma intrebam cum poate Geta sa fie asa de rea ????????
Ea care se plange ca are o pensie mica, si viata e rea si nedreapta, iar Statul - pai daca cazuse statul ceausist ? - nu a recompensat-o pentru ca a nascut 4 copii.... se uita cu rautate la Claudia care are bani inca si mai putini, si normal ca poate nu ai bani de apa calda si rece la plata intretinerii.....
Uite, ce faci daca esti Dumnezeu ?
Daca Geta se plange lui Dumnezeu de rautatea vietii, ca ea s-a pensionat de boala, a muncit, si de aceea, carand greutati s-a imbolnavit, deci viata e rea, iar ea e mama a 4 fiice mari, crescute de ea, nascute de ea, ea femeie divortata...
Insa tot Geta plangandu-se Domnului se ia de Claudia !
Am sa va scriu poate maine, cand am sa-mi scriu pomelnicul pentru miercuri seara, maine seara adica... Paraclisul Maicii Domnului si mai sigur ar fi sa il spun chiar eu din seara aceasta, biata Maicuta, nu merita ea, merita cu prisosinta ca macar atata sa facem pentru ea, sa ii citim frumos Paraclisul ! Cat nu se roaga Maicuta pentru noi, cat nu ne ajuta Ea pe noi !
In tot cazul la slujbe, si in special la cele ortodoxe, in special, trebuie sa ai o conditie fizica foarte buna, si chiar sportul si gimnastica ar fi de mare ajutor, in prealabil !
Ma uitam si la bietii tineri care stau la stana, Cititorii nostri, sunt baieti tineri, deci inca foarte tineri, pana in 30 de ani, si la Paraclis ei ingenuncheaza, dar la un moment dat, eu o spun cu tristete, dar si cu putin amuzament, daca e sa vedem putin de tot partea " amuzanta " , ii vezi pe acolo, aproape cazuti, " lasati pe ei ", in franceza cuvantul ar fi " effondré(s" ... parca s-ar scurge ca o leguma sau s-ar intinde ca o placinta, ai zice ca se agata de strana ca de un catarg pe valuri...
E drept ca ei canta sau citesc din pozitia aceea...
Ce spectacol trist oferim, tinerii sunt sedentari, noi pe vremea noastra nu eram deloc asa, altfel cred ca nu rezistam la toata munca pe care am facut-o la viata mea, atat cat a fost si nici la tot ce am trait...
Cu asa tineri....
Si asta, a propos de faptul ca Pr. Emilian Tincu [ aprox. 56 de ani ] spunea ca trebuie sa ai o buna conditie fizica, in mod sigur, preotii care rezista pe orice temperatura la slujbe si slujbe lungi si ore de dupa slujba, in Biserica...
Nici eu nu m-am simtit bine vinerea trecuta, am plecat direct acasa dupa slujba si am citit, insa am ramas in genunchi, desi la un moment dat am simtit ca incep sa transpir ( adica inima dadea semne ), iar tinerii au exclamat cred : " E tare !"
Pr. Constantin se aseaza in genunchi cu spatele la noi toti dar ne cheama aproape de el, - asta se intampla vinerea la Acatist....
Trebuie ca in mod obisnuit sa mergi pe jos, sa pui corpul in miscare, sa faci gimnastica, sa alergi putin, si chiar sa faci putin sport... si dupa aceea sa stai la slujbe.
Dna Elena, binevoitoare imi spune mereu sa stau in jiltul sau strana donata de ea si sotul ei, insa ii raspund de fiecare data : " Stau in picioare, va multumesc, cat timp mai pot, stau in picioare, cand [ o sa vina ziua ] nu voi mai putea.... "
Dar la Acatist se sta in picioare, sau in genunchi la icoana, sau asa, sau asa.
La catolici, de drept, poti sta jos dar te ridici la slujba, la anumite momente ale Liturghiei, dupa care te asezi la loc.
olivia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu