Bonjour à tous! Buna ziua tuturor! Au sosit icoanele azi la 11h30 ! 21 mars - martie 2018
Azi au sosit icoanele ! Pana acum am asezat prin casa, sa le fac loc, in ultima clipa Silviu le-a refuzat, a spus sa le pun la mine ! Apoi s-a imbracat si-a plecat, azi e liber, si i-am spus la plecare : " Icoanele sunt ale tale, te asteapta, cand vrei vii si le iei de dincolo ! Dar nu ca sa le strici, ca sa le pui la tine ! "
Ora 10:00 a.m., ma dau jos din pat, ieri noapte cine nu putea adormi ? Suna telefonul fix, e Cornelia Stanescu : " A ! Olivia ! Tata ce face ? ", nu parea dornica de conversatie, dar parca totusi isi spusese " hai sa-i sun ! ", i-am explicat ca il chem la telefon, ca am comandat icoane si trebuie sa soseasca, ca ma grabesc la dus si sa ii primesc si ca mai intai ma suna la telefon ca sa intrebe daca sunt acasa ! "
Cornelia a vorbit putin cu tata...
Eu am plecat la dus, Silviu dormea, mama nu era acasa.
In fine, m-am dusat, soseste mama din piata ( dupa un timp a mai facut un drum, zicea ca se merge bine pe strada - NINGEA ! iar si iar ! - si ca merge inca o data la cumparaturi, ca nu se stie pe urma daca nu ingheata si aluneca si nu va mai putea merge ca lumea sa cumpere, mai exact sa care... ), intre timp il instruisem pe tata inainte sa intru la dus, i-am dat banii sa plateasca... i-am spus ca suna la telefon mai intai cei de la Curier, si pe urma urca...
Vine mama, ii anunt ca l-am instruit pe tata.
Ah, da, atunci am intrat la dus, abia in clipa aia, si mama " Pai ce mai faci acum dus ? Ca vin aia si te gasesc asa... tu mereu incuri lumea, pe toti ! "
Eu : "Ei vor veni pe la pranz ...! "
Ma rog, in sinea mea ma gandeam ca trebuie sa dau si eu zor, ca totusi ar putea veni mai devreme putin ( si asa a fost ! )...
Totusi eram dusata, si ultimul retus, imi dadeam cu crema de fata, eram gata, aveam hainele curate pregatite, proaspete, proaspete, calcate, un tricou alb impecabil si pantalonul de salahor, asa ii spun eu, dar e aproape nou si arata bine, eu il folosesc de interior....
In clipa cand am pus crema de fata si intindeam crema, parca o aud pe mama [ si uite, vedeti, AUD BINE ! ] : " Da, suntem acasa !"
Prin gemuletul de la baie il vad pe tata trecand spre dormitor, imi spun : " Hait !, ca sa stii ca vin ! " apoi curent de aer ( dar eu eram invelita intr-un prosop mare si lung dupa dus )... tata trecuse iar, din dormitor, in sufragerie...
Totul nu a durat nici 1 minut macar !
Ies din baie ( 11h31, 11h32 ), va dati seama, rapid, si hop ! Pe coltul mesei in sufragerie unde pusese banii mei ( ai lui de fapt ) tata, ca sa achite coletul, nu mai erau banii ! Imi zic ca a sosit coletul !
Ma duc in dormitor, si coletul mare, ' gras ", bine ambalat, solid, asezat pe biroul meu !
Parca venise Mos Craciun, m-am bucurat ca un copil !!!!!!!!!
De data aceasta icoanele au fost incotosmanate, cum spun eu, invelite bine de tot, intr-o husa-invelis groasa, pufoasa, de culoare roz !
Superbe, perfecte !
Le vedeti, le-am luat pe rand la fotografiat !
Mai intai le-am asezat pe patul mamei, in fine pentru ca acolo am loc sa ma desfasor ma mult, cu foarfecile sa deschid pachetul....
Apoi am inceput sa fac loc in casa...
Doua icoane le-am asezat , cate una pe raftul fiecarei biblioteci din anii facultatii, in sufragerie la mine... Silviu in ultima clipa mi-a facut necazul ca a spus : " DAR PUNE-LE LA TINE ! A, NU ! ", zice el cand ii spun ca deplasez cu cativa centimetri combina lui muzicala si fac loc celor 2 icoane pentru el, a intors fata cand le-a vazut, s-a inrosit la fata brusc si mi-a spus cu gestul caracteristic din mana : "Olivia, tu esti.... " si aici a emis un fluierat vag, care in transcriere fonetica ar fi sunat cam asa : Olivia tu esti FIU, FIU !!!! "
Pe moment a baiguit ceva, ca " Am icoane, avem, da, ...da ( cu jumate de voce )" ... ezitant.... " Da, o sa le punem pe-aici !"
Dupa aceea insa nu le-a mai vrut, ba, s-a si suparat rau pe mine !!!!!
Pana la 14h30 in continuu am facut treaba, cu acceptul tatalui meu am mutat cutiute, am bagat cutiute de CD-uri intr-o cutie alba mai mare ca sa pot pe cutia alba, aseza o icoana, a Sfintei Maria-Magdalena....
Mi-am amintit si zilele trecute i-am spus mamei : " Intr-un an, a sunat Reli dupa tine, de 22 iulie, sa-ti ureze La multi ani !, a zis ca e ziua ta Sfanta Maria Magdalena !"
Da, eu stiu era prin 2003 cred, daca nu in 2004, cand mama ma reclamase la psihiatrie, cand suna cineva dupa ea, cerea cu ea, pe un ton disperat, de parca o omorasem ! Asa m-am simtit de cumplit, ca nu va pot descrie in cuvinte !
Si ea era in casa, in bucatarie, sau la piata !!!!
Si acum, m-am gandit ca Sf. Maria-Magdalena cea Intocmai cu Apostolii poate scoate duhul rau din mama, dupa cum Iisus Mantuitorul Tamaduitorul sufletelor noastre, a scos demonii din Maria Magdalena, care vindecata L-a urmat pe Hristos si a devenit Apostolul ( "Apostolita" ) Lui !
Dar mama a ramas rece, inflexibila, incruntata, muta !
Ba, dupa 14h30 m-am dus in bucatarie, am mancat putin, mai mult m-am invartit sa-mi curat 2 fire de ceapa verde aduse din piata de mama si 2 ridichi....
Am mancat putin si de Post.
O aud pe mama in sufragerie, unde tata sta zilnic, in fata laptopului sau, se duce langa el, si incet, ii spune : " Ce ne facem ? Cum vom sta dincolo ? Sunt NUMAI ICOANE !"
Pai, da, cam sunt acum, dar tata a fost de partea mea, insa pe un ton asezat mi-a spus, si suna a conditie " Nu le mai pui pe perete ! deci le pui aici la mine, asa !", si arata cu mana de-a lungul recamierului nostru in care acum doarme el ( in liceu dormeam eu, dormitorul era camera mea, cu birou cu tot ).
Si eu am respectat conditia, chiar ieri tata m-a intrebat : " Iti plac icoanele de la ei ? O sa mai comanzi pe viitor de la ei ? "
I-am raspuns ca da.
La tata ma surprinde acum, stiti ca e pentru prima data in viata mea ca imi vorbeste asa frumos, firesc ( fara tipete, nervi, urlete, batut cu pumnul in masa ), si asezat, asa intelegator si fara sa se mai mire de orice fac si vreau eu, cum se mira mama inca si acum !
Pe cand asezam la patul lui tata icoanele, mai intai am avut treaba sa strang cutiile, sa le reasez, sa reconfigurez si inca rapid !!!!!!!!!!
Veti vedea rezultatul !
Am facut multe fotografii, voi selecta insa ( desi sunt aceleasi, din alt unghi, etc. ) si va voi trimite, suficiente cat sa vedeti ce frumoase sunt icoanele, vi le trimit pe toate acestea, si cum sedeau ele pe patul mamei, apoi pe al tatei, aici veti vedea si asta...
Am facut mai multe cu coletul, si va voi trimite doar cateva...
Sunt la fel, din alt unghi luate cu camera....
Am sters praful, pentru ca el intra si printre cutii, si pe cutii, etc....
Deci, a, da ! De dimineata cand am deschis ochii, simteam ca ma doare inima, era o durere , cum s-o descriu, parca ascunsa, in " ea ", in inima, si eu parca o descopeream, e ca si cum nu era o durere care ajunsese la suprafata, la suprafata " corpului " daca pot spune asa, ci o durere in interior, ascunsa si la care eu, printr-un miracol avusesem acces !
Dar ma durea !
Nu vreau sa mor, zau ca nu vreau, si mi-e tare teama !
Asta spuneam cu voce tare in casa, cand ai mei nu sunt in camera ( cu ei, sunt ca si singura, cu exceptia lui tata, de cand a suferit AVC-ul, dar sincer am impresia ca la mai multe luni dupa AVC i-a scazut drastic auzul ! ) vorbesc cu icoanele !
Ieri seara inainte sa inchid computerul, din aproape in aproape, prin dl Friedmann, am ajuns pe pagina unei avocate de 47 de ani, deci cam de varsta mea, chiar mai mica putin, si ea ca si mine isi aminteste copilarie, tatal ei nu mai traieste si ea ii duce dorul, de mama ei nu spune nimic, si posteaza fotografiile ei din arhiva personala, si la gradinita era intr-o poza !
Si la liceu in uniforma, a invatat la Gheorghe Lazar !
O cheama Ana sau Anca Cruceru.
Un domn Cruceru cunostea si unchiul meu +Dumitru Andrei avocatul, imi amintesc, ca imediat ce m-am angajat grefier de sedinta, unchiul meu a spus sa dau si eu admitere la Drept, sa ma pregatesc si tot el atunci mi-a dat numarul de telefon, dupa ce vorbise cu el pentru mine, al unui profesor, de Limba romana cred ( adica parca nu era de Istorie ), sa fac meditatii, ca tot aveam salariu, si el se numea Cruceru, daca il gasiti, acum nu o caut, Agenda mea cu ursuletul panda pe coperta, acolo trebuie sa fie un numar de telefon Cruceru...
Cam asa ceva, sau era Cluceru ? Cruceru ....
Insa nu am vorbit niciodata cu domnul acela, nu-mi amintesc nici macar sa-l fi contactat eu.
Pe urma, si judecatorii, cate unii ma intrebau de ce nu dau admitere la Drept ?
Si cand, dupa sectorul 1, am fost mutata la sectorul 2, si acolo am fost la un moment dat incurajata, ma rog mi s-a spus, amintirile mele sunt cam vagi, dar mi se pare ca insasi judecatoarea ( vicepresedinta instantei ) Anca Dicu mi-a spus odata, sau sub o forma sau alta, dar asta spunea....
Acum e la ICCJ judecatoare, era, cand eram eu studenta, iata intre 2005 si 2009.... dupa aceea nu mai stiu.
Deci eu am pornit ieri, si e frumoasa, mai ales ca mie chiar in place Bucurestiul, are asa un aer de altadata, acel altadata care nu stiu daca i-a facut pe oameni mai fericiti, dar macar au mai respirat si ei, asa cred, macar poate nu exista atata incrancenare in rau, macar rasuflai ceva mai liber, ma refer si la relatiile interumane si chiar la institutiile publice, eu cand am lucrat am fost dezamagita, mie imi placea intotdeauna sa vorbesc cu oamenii, daca am ocazia, si acolo erau ocazii, nu respingeam oamenii niciodata, nu ii trimiteam afara, si nu mi-a prins bine, pentru ca in anii aceia, poate si azi, oamenii ( angajatii ) apreciau, unii, eu am auzit ca s-a spus despre mine cand eram la sectorul 2, ca faci afaceri cu dosarele !
Asa ceva niciodata, NICIODATA ! Nu numai ca e o mare minciuna, e mitomanie, e inventie patologica !
E si absurd, ca nici nu aveai cum ! Oricum asa ceva niciodata nu mi-ar fi trecut prin cap.
Nici nu se putea, o instanta nu e un loc de afaceri.
Am plecat de la dl Friedmann care pe FB in newsfeed postase, sau mie mi-a ajuns prin el, o fotografie de grup, pe pod, in zona blocului Turn, in zare, destul de aproape, Palatul Justitiei, iarna, zapada, Dambovita cu zapada pe margini... Seara, noapte poate chiar...
Dl Friedmann, bine imbracat, cum ar fi spus demult oamenii, ca boierul, cu caciula din blana neagra inalta, cu palton negru....
Alaturi de tineri, mai tineri adica, 2 fete si restul baieti ( barbati )...
Iesisera de la alegeri, stiam, am inteles ca era vorba despre alegerile pentru viitorul Congres al avocatilor, pentru ca prin FB, in urma cu mai multe zile printr-o postare a Baroului Bucuresti, am deschis la Stiri, pe pagina web a Baroului si era un articol cu un tabel am vrut sa vi-l arat, cu multi avocati, vroiau toti sa reprezinte Baroul la Congresul Avocatilor, printre ei era si dna / dra avocat Daria Elena Gheorghiu, colega lui Silviu de la Stat, de la Drept....
De aceea citind ce scria in dreptul fotografiei, am inteles despre ce alegeri era vorba.
Si poza o postase o avocata, si deci am pornit pe pagina avocatei, Ana Cruceru...
Prin ea, la un moment dat, am dat peste ( desi nu i-am cerut ok-ul, eu m-am bucurat sincer sa-l revad, ma bucur sa revad, sa REGASESC oameni pe care i-am cunoscut cand eram grefiera... ) procurorul ( el acum e la ICCJ, cand cautam eu s-o gasesc pe Irina Boeru si stiam ca era la ICCJ la Parchetul General, am gasit niste liste de colectiv, sectii, postate pe pagina parchetului, prin CSM si mi se pare ca Irina era impreuna cu el in acelasi colectiv... ca altadata... )
L-am regasit, acum sa va spun in fine despre cine e vorba....
Procurorul Vlad ( ion ) FAGARASANU !
Mi-l amintesc bine, pentru ca desi la trasaturi nu semana, insa avea aerul lui Radu Serban, nu, la trasaturi erau complet diferiti, dar amandoi erau inalti, cam foarte inalti, slabuti, si vioi, genul care nu sta locului orice ai face, si Radu era mic ( stiti ca e prietenul meu din copilarie din Drumul Taberei si Algeria ) si neastamparat, vorbea repezit, era repezit, era bland insa in acelasi timp, adica bun, linistit, si uneori clipea repede....
La fel si Vlad Fagarasanu, si el avea tendinta, sau asa l-am vazut eu odata, sa clipeasca mai des, inalt, slab, acelasi om viu, care e vioi....
In rest insa, unul blond cu ochi albastri, Radu, si unul cu parul negru si ochii negri, Vlad Fagarasanu....
Acum Vlad F. a albit si el ! S-a si casatorit ! Cred ca de curand, si-a postat certificatul de casatorie, dar era nevoie sa maresc pentru a vedea data, nu am marit poza, am trecut mai departe...
Vlad Fagarasanu era la parchetul de pe langa judecatoria sector 1 Bucuresti, in 1998, cand eu eram din nou mutata la judecatoria sector 1, era in colectiv cu Irina Boeru, adica, nu mai stiu, va spun ce nu mai stiu, nu mai stiu de cand era el numit la sectorul 1 la parchet....
Dar stiu ca mi-a spus odata, Irina cred ( ideea e ca eu cu Irina am fost prietene in vara 1995, si dupa aceea o perioada... dar prin 1998 deja nu mai eram prietene, fara sa fi existat vreo ' despartire " intre mine si ea ) mi-a spus ca Vlad e privit ca un ( acum cuvantul imi apartine ) ciudat, ca e total diferit de procurori, ca de fapt nici nu-l vor procurorii printre ei, direct spus il cam vroiau dat afara, da....dar a spus Irina si nu mai stiu cum exact.
In orice caz, din al lor punct de vedere nu era bine privit si total nepotrivit cu un procuror.
Atunci eu i-am spus Irinei ca nu se poate, cum se poate sa aiba asa o parere despre Vlad Fagarasanu ? Nu stii cine este ? Este ruda, precis, - ziceam eu - ( concret nu stiam, dar banuiam si banuiam ca asa trebuie ca stau lucrurile ) cu doamna Ileana Dinu, pe care o chema Fagarasanu domnisoara, tatal ei a fost doctor chirurg, ...
De la mama mea stiam ca bunica mea Jeana Enache Mardale fusese operata, parca cum ziceau oamenii pe vremuri, operata de " fiere " ( la vezica biliara ) de doctorul Fagarasanu !
Asta, cand incepusem sa fac meditatii la Chimie putin inainte de 1989, cu dna chimista Ileana Dinu.
Odata fiind la ea acasa, locul meditatiilor, alaturi de alti " copii " ca eram mari domnule ! dar zic si eu elevi, copii, i-am spus, si cred ca mi-a raspuns ca tatal ei era doctorul Fagarasanu...
Sau, sa zicem ca nu era tatal ei, era ruda buna cu ea in orice caz.
Pagina lui Vlad Fagarasanu de FB e restrictionata, insa are postari care pot fi vazute, si fotografii si albume chiar.
Odata mi-l amintesc eram asezata la biroul meu in incaperea grefierilor de la parterul Palatului de Justitie, in 1998, pe la inceput de an sau primavara chiar, si Vlad in usa biroului, in picioare, inalt, inainte sa plece din birou, se uita la mine, mai schimbau si ei, unii cu noi, asa, in treacat, o vorba cand veneau in birou sa-si ia dosarele de la grefiere... unii procurori ...
Si Vlad zice : " Viata e curva ! O f* ( [ futi ]... ) tu pe ea, sau te f*[fute].. ea pe tine ! "
Declama asta cu multa seriozitate, dar foarte bine dispus, tanar, putin emfatic, parca tinea un discurs in Parlamentul, dupa modelul politicienilor declamatori din perioada interbelica.
* daca n-a spus întocmai acest cuvant, insa a spus vreun sinonim la fel de "briliant".
( ca poate nu-mi amintesc exact ce cuvant a spus el atunci ).
M-am bucurat sa-l regasesc, fie si numai asa, pe FB, pe Vlad Fagarasanu, si am constatat ca in timp, a rezistat bine in colectivul de colegi procurori.
S-a ingrasat, e tot inalt... si s-a mutat in casa noua, judecand dupa fotografiile sale frumoase si mai ales ca si scria in dreptul uneia ca sta in casa noua...
Scria, precis, eu am trecut cam repede peste fotografiile lui, dar am trecut...
olivia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu