Bonsoir à tous! Buna seara tuturor! 19 martie, mars 2018 Rãdãuti sur la carte de la Roumanie
Am reusit sa fotografiez cutia de bomboane englezesti, pe care a primit-o fratele meu de la vecinii nostri Suzana si Sorin Serban, pentru ca e clar ca nu o putea primi din alta parte, mai ales ca a venit cu ea, imediat ce s-au intors ei acasa din Anglia...
De asemenea, azi am lipit harta Romaniei, cu relief, o harta excelenta, pe care o am din scoala generala, de cand aveam orele de Geografie...
Hartia insa se faramiteaza si scotch-ul se dezlipeste de pe ea, avea scotch lipit candva, eu am lipit azi un altul, pe dosul hãrtii.
Imi pare rãu cu adevãrat dupã harta aceasta pentru ca e foarte buna, precisa, frumoasa, frumos colorata si prezinta Romania mai in detaliu, spre deosebire de hartile sumare care uneori ma irita ( mai ales cand caut pe google map sau pe internet in general ).
Am fotografiat partea de Nord a României, unde se aflã, nu departe de granita de Nord a tarii noastre, orasul ( de fapt e chiar municipiu ) Rãdãuti.
Ah, si sa nu uit, a nu se confunda Manastirea Bogdana din Radauti, judetul Suceava, cu Manastirea Bogdana din judetul Bacau !!!!
Apoi am fotografiat si Bucurestiul, si chiar Alexandria la S-V de Bucuresti, si la Sud de orasul Alexandria se afla comuna Piatra si comuna Lisa, nu stiu unde o fi comuna Vanatori ?
Mama imi spunea mereu ca tatal lui Dumitru Andrei, raposatul meu unchi, - pe numele sãu, adica mama il numea in casa, - unchiu' Tudor ( Andrei ) Cel cu Ochii Foarte Albastri se trãgea din Lisa sau Vânãtori.
El s-a însurat cu Ioana Mardale, sora, una din surorile bunicului meu Paraschiv Mardale.
Piatra scris pe harta nu se vede prea clar, dar e langa Lisa.
Nu pot intinde harta pe birou si de fapt niciunde in casa, mai ales ca, daca o intind, o desfac, mai trebuie si lumina puternica, daca vreau s-o fotografiez, fara lumina puternica scrisul nu se vede citet.
Da, si dl Friedmann, duminica, l-am regasit pe FB si cand am intrat, dupa o pauza, a stat si dupa-amiaza, seara pe FB, il amuza postarile-standard, pe ' afise " care circula pe FB, de pilda o astfel de postare pe care stãtea scris cam asa : " Voi astia care ati spus fetelor urâte " O primavara frumoasa ca tine !", mai inchideti gura !" - si asta pentru ca vremea s-a stricat si primavara asta a fost cand iarna cand primavara....E plin de umor dl Friedmann, dar cand il intalnesti este mai mohorat, are un fel de a se bucura de viata, asa, cumva, in tacere, in putina chiar mohoreala, e cam taciturn, dar e de buna-credinta.
De pilda, prin 1999, sau la inceputul lui 2000, in fine, dupa intoarcerea mea din Franta l-am sunat odata si m-a invitat la el la cabinet sa-i fac o vizita, atunci era in Bul Magheru, la "mansarda" cum ii spun eu, avea 2 camarute, era sus la etaj, scara blocului avea portar, nu intrai oricum, o camaruta era sala de asteptare pentru clientii dumnealui, ca e avocat, si in cealalta isi instalase biroul....
Si odata ma duc eu, ma simteam bine in preajma lui, avea si o tanara studenta, pe Alexandra Secareanu ( a carei mama era romanca, dar tatal irakian parca, oricum arab, nu cred ca iranian, ci irakian, insa o parasise, parintii divortasera dupa ce mama ei statuse, adica mersese si lucrase niste ani buni in Irak sau in tara sotului ei, si asa s-a nascut fratele Alexandrei... )
Nu mai stiu exact, uite cum, cand scrii, de fapt iti amintesti lucruri pe care le credeai uitate, cel putin pe moment.... asa e, Alexandra avea un frate, aveau sau nu, acelasi tata ? Da, acum imi vine in minte, nu mai stiu...
Poate da, poate nu...
Insa Alexandra si cu mine, eram pe rand la cabinet, in vizita, la dl Friedmann, insa ne mai lua pe amandoua cand isi vizita vreun client, noi am mers odata intr-un parc, nu mai stiu unde, cu masina, cu dl Friedmann, se intalnea, acolo, afara cu Elisabeta Polihroniade, noi am stat mai la distanta, asa, putin ca in filme, sa nu batem la ochi....
Apoi, alta data am fost la Judecatoria Sector 3, pe sala, la usa unei sali de sedinta, unde avea un dosar dl avocat Friedmann...
Elisabeta Polihroniade, parca in presa a spus, in ultimii ani ca a decedat, avusese o fiica, pe cand traia inca, care s-a sinucis, pentru ca se indragostise de concubinul mamei sale Elisabeta... asa a ramas Elisabeta, atunci in viata, fara fiica ei...
Sa atasez si sa va arat bomboanele ca e un subiect oricum mai nostim, eu nu am mancat, tin Post, iar ciocolata neagra niciodata nu mi-a placut si pana azi chiar nu am reusit s-o apreciez, unele bomboane, putine, erau/ sau mai sunt, din ciocolata neagra... aceea ar fi de post, si culmea, ca e foarte buna pentru sanatate, bine de stiut !
olivia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu