mai trimit o data, atasat, Pomelnicul de la Acatistul de ieri, inca nu l-am fotografiat insa cu mentiunile pe care le-am facut azi, si il voi lipi dupa aceea in caietul meu de Rugaciuni : CITITI EMAILUL DE MAI JOS !!!
olivia
Le Samedi 15 juillet 2017 13h04, Olivia Marcov <oliviamarcov@yahoo.fr> a écrit :
Bonjour à tous! Buna ziua tuturor! 15 iulie / juillet 2017 ( Vecernie+Acatist, ieri 14/07 )
Sa va povestesc si ziua de ieri, nu stiu in ce ordine sa incep, totusi, cu slujba :
Ieri am ajuns la ora 17h05 la Biserica, poate chiar 17h00?, si nu incepuse slujba.
M-am inchinat la icoane, si dupa vreo cateva minute de asteptare, a INCEPUT SLUJBA VECERNIEI, slujba de seara.
Avem in parohie 2 tineri care canta foarte frumos, si la inceput de tot, Caty de la curatenie si domnul Costica cautau in piesa aceea de mobilier, sa caut sa vad daca gasesc cum se numeste, poate in cartea Biserica Ortodoxa in franceza, cea cu coperti albastre, in acea piesa de mobilier in fata, in dreapta, sunt aranjate CARTILE BISERICESTI PENTRU SLUJBE, pe care le folosesc cantaretii.
Si au gasit Acatistierul si cautau, cautau, cand au venit tinerii, care nu sosisera inca, au avut insa carti la indemana, s-au asezat acolo si au deschis si sprijinit cartile si au cantat si citit Vecernia....
La vecernie, in mijlocul Bisericii pe mese, parintii ( preotii ) au asezat un sfesnic cu 3 lumanari aprinse, iar pe masa in fata sfesnicului erau cateva paini, fiecare cu lumanare aprinsa mai tarziu si sfesnicul mai avea si un suport ca o tavita pe care se aflau asezate vreo 4, 5 prescuri !
La usa Altarului am vazut ca au venit vreo 2 femei, care au adus paine si vreo 2 persoane ( poate mai multe totusi, dar cu totul eram foarte putini in Biserica ! ) care au dus o lumanare aprinsa, si atat, nu am vazut nimic altceva, uneia i-a luat preotul lumanarea, dar alta s-a intors in banca la locul ei cu lumanarea aprinsa, pe care o adusese la Altar.
In cartea de rugaciuni galbena din 2016 scrie ca la Vecernie cu Litie parca, se duc vreo 5 paini sau prescuri si vin mi se pare, dar nu prea se cunoaste randuiala aceasta in zilele noastre...
Cautati in Carte de Rugaciuni, cu coperti galbene, 2016, cu IIsus Hristos pe coperta.
Slujba a fost tinuta de Parintele Cosmin, e clar ca Pr. Emilian Tincu si-a luat concediu.
La slujba de Acatist a venit Parintele Constantin Tincu, care, la sfarsitul slujbei ne-a impartit fiecaruia, dupa ce ne miruiam, pe rand, cateva fire de levantica
"E sfintita, Parinte ? ", - il intre eu.
"E binecuvantata, uite !", imi spune el si ii face semnul Crucii.
Cand eram la Vecernie, am observat ca au sosit la Biserica oameni pe care nu prea i-am vazut la alte slujbe, deci la Maslu, Acatist, cu mici exceptii insa, adica unii din cei prezenti apar si la alte slujbe.
Deci poate ca unii oameni prefera anume Vecernia.
Cu totul, slujba s-a terminat la ora 19h00.
Am spus si rugaciuni si Tatal Nostru in genunchi, 2 doua ori, odata cantat de Parintele Constantin Tincu si noi toti in spatele lui in genunchi, si a doua oara, noi toti, simplu, fara sa cantam.
Cand ma aflam la Vecernie, si eu ma asez langa icoana Maicii Domnulu cu Pruncul Iisus cea argintata langa racla cu moastele Sf. Emilian de la Durostorum, a sosit o femeie, incepuse slujba si Parintele Cosmin iesise din Altar si cadelnita, cand tamaiaza, cadeste adica ( a cadi = a tamaia din cadelnita, a "cadelnita" ) inconjoara Biserica, firesc, tamaind peste tot, incepand cu Altarul si apoi din fata Altarului dupa ce iese din Altar, pe fiecare latura a Bisericii, in interior, uneori iese si afara din Biserica.
Langa mine venise o femeie care a ramas pana ce a cadit Parintele Cosmin si cand se afla ea acolo, intre icoana Maicii Domnului cea argintata, la care s-a inchinat si ea, femeia cu pantofii albastri, si racla Sf. Emilian de la Durostorum...
Femeia, am vazut-o cand a venit, s-a indreptat spre locul unde ma aflam, mi-a amintit de niste persoane cunoscute demult, in anii in care eram grefiera, si nu numai....
Si pentru a va povesti pe scurt, am sa fac o paranteza :
De cine mi-a amintit ? Desi femeia nu semana intru totul, insa era scunda, mica de statura, la fata foarte bruna ( piele inchisa la culoare ), pantofi albastri in picioare cu toc mic, de 4, 5 cm, cam asa, rochie sau fusta + bluza bleumarin ( bleu-marine ), parca si cu ceva imprimeu alb, parul lung, grizonat, strans intr-un coc impozant, ridicat in sus, nu era chiar un coc, sau daca era, atunci era un coc, inalt, amplu, insa nu aranjat la coafor... in mana tinea un manunchi cu cateva chei...
Cand a plecat din Biserica, femeia cu pantofi albastri, cu ochii mici, ca ai tatarilor poate sau ca ai unor unguri ( care sunt de neam, asiatici ), cam plinuta la fata de acuma, fetisoara era totusi cu grasime, adica plinuta, nu mai era tanara, dar avea intru totul aspectul unei femei care lucreaza intr-o institutie publica....
Si mi-a amintit de DOAMNA ICA, de la Curtea de Apel Bucuresti, care insa era sefa de cabinet, pe atunci, prin iarna 1999 inca, a judecatorului si presedintelui Curtii, BOGDAN TUDORAN, pe care il cunostea unchiul meu fostul magistrat si avocatul pe atunci + Dumitru ANDREI....
Am fost la dna Ica, si am intrat, prin ea, treceai pe la ea, la Bogdan Tudoran si am cerut ca serviciul Personal al Tribunalului Municipiului Bucuresti, care tinea cartile noastre de munca, sa imi elibereze cartea de munca, sa o pot prezenta la Consulatul Frantei, imi cereau acolo cartea de munca pentru a obtine viza de plecare in Franta... la Roland Pasteur, fostul meu logodnic...
Pana la urma, am obtinut cartea de munca si am dus-o la Consulatul Frantei sa o vada...
Stiu ca era in iarna 1999, dar mai stiu ca, parca, parca, la .....da, da, la Bogdan Tudoran in "audienta", pentru ca prin dna Ica, si cum nu aveam asa mult ce cerut, de povestit, am intrat simplu, repede, si nu a durat mult ce aveam de spus, am fost insa si in vata 1999....
La scurt timp dupa aceea, - eu deja eram pe picior de plecare din Justitie - presedinte al Curtii de Apel a fost numit judecatorul Dan Lupascu care la acel moment era presedintele Tribunalului Municipiului Bucuresti.
Bogdan Tudoran a fost numit mi se pare, inspector.
Nu stiu unde, la Curtea de Apel Bucuresti.
Eu il stiam datorita unchiului meu, care il saluta, il intreba " Ce mai faci tu Bogdan ? ", cand il intalnea pe coridorul Palatului de Justitie, ceea ce s-a intamplat o data, de doua ori maxim.
Pe atunci, in anii aceia, ai mei de " tribunal", cand eram grefiera....
IN primii mei ani, eram la Judecatoria Sector 1 Bucuresti ( 1993-1995, in acei ani ) si intram in sedinte de judecata de 2 ori pe saptmana, o data dimineata de la ora 8h00 grefierul de sedinta, 8h30 se deschidea sedinta intra judecatorul sau completul ( 2 judecatori, la inceput a fost asa, nu mai stiu daca nu am prins complet de 3 judecatori, ? parca nu ), dar intram si in sedinte publice de judecata ce incepeau la ora 14h00.
Care se terminau si la ora 22h30 chiar...
Cum mi s-a intamplat si mie, si pe la ora 23h00 plecam din judecatorie, acasa.
Cladirea Palatului de Justitie se incuia cu o CHEIE IMENSA, si avea portar.
Daca ramaneam incuiate - lucru aflat de mine mai tarziu, nu imediat !!! deci dupa ce lucrasem o perioada buna .... mi-a spus si mie o grefiera... - in cladirea Palatului de Justitie, trebuia sa sunam pe interior, oricum atunci nu aveam telefon cu ton direct de oras, de exterior, trebuia sa cerem ton de exterior la centrala, parca asa era...
Pe telefonul din biroul de grefieri ( sau judecatori, pentru cei care erau judecatori ), sunam la un interior, nu mai stiu la 188 sau poate nu, nu imi mai amintesc si raspundea daca SE AFLA PE ACOLO, portarul Palatului de Justitie, nu mai stiu prenumele doamnei, parca il stiam, si o rugam, era o PORTAREASA, SA VINA SA NE DESCUIE CLADIREA PALATULUI DE JUSTITIE.
Ea venea, isi avea locul sau camera de ' garda " in cladirea de peste drum, care pe atunci adapostea Tribunalul Municipiului Bucuresti, situata pe strada DANIELOPOL, deci de vis-a-vis, ea iesea, si se ducea la poarta mare a Palatulu de Justitie, poarta exact de peste drum de poarta T.M.B. si ne descuia usa, cu CHEIA IMENSA.
Stiu ca odata, dar am fost totusi uimita, mi-a parut rau de cele intamplate, dar nu am gresit cu nimic...
Odata am intrat in sedinta publica de judecata cu tanara judecatoare Adriana DIACONESCU, care apoi s-a casatorit si se numea dupa sotul ei, ADRIANA GASPAR ( in Ministerul Justitiei exista o inspectoare, dna Gaspar, care a venit la noi in inspectie, prin anul 1997 la Judecatoria Sector 2 Bucuresti, mi se pare ca avea strungareata, in fata, la dintisori, cum are si Claudia-Elisabeta GASPAR, fata de 32 de ani din parohia noastra, si pe care am cunoscut-o de putin timp ! )
Adriana Diaconescu era fiica generalului SRI, cred ca tot el era si ex-procurorul Romaniei ( inainte de 1989 parca ) DIACONESCU, si profesorul de drept penal special DIACONESCU.
Daca toate aceste functii au fost detinute de o aceeasi persoana, e vorba despre dl Gheorghe DIACONESCU, care mai tarziu, in anii mei de facultate 2005-2009 mi-a fost, pana la un moment, profesor de Drept Penal-Partea Speciala, dar a decedat cand am inceput noi anul III de facultate, chiar la inceputul semestrului intai cand il asteptam la curs si el nu a mai venit !
Adriana nu era ca el, el era un om trecut prin viata, in facultate, cineva, ma rog, se spunea ca e avid de bani....
Ii placusera insa studiul si functia, foarte mult si preda cu placere, nu era un om rau, insa cu anii.... iata o colega l-a catalogat la curs drept " asta e nebun !", pentru niste opinii ale lui care pareau ciudate, exagerate, de pilda ne arata un stilou si spunea ca se poate spiona cu stiloul, ne preda despre infractiunea de Tradare de Tara.
Ideea e ca parea exagerat, ca, adica cam ' orice " ii putea parea o tradare de tara, fara sa merite acest calificativ.
Insa cu profesorul Diaconescu nu au fost probleme, la anii lui de vechime, de experienta, si cand profesorii universitari ajung la o varsta, vechime, experienta si de viata, dar si in profesie ( el era si avocat mi se pare ), nu se mai coboara la nivelul studentilor, in sensul ca, oarecum, ei " traiesc in alta dimensiune", a vietii si stiintei dobandite..
Si nu mai dau atentie...
Pe de alta parte, cred ca se poate spune ca dlui Diaconescu ii placeau oamenii, mai exact studentii, studentimea, mediul academic, studiul, lumea Dreptului !!!
Si nu parea suparat.... oricum el vedea lucrurile si viata de la " inaltimea " pe care o dobandise in viata...
Totusi, am notat la el o placere, care mi s-a parut autentica, in a lucra cu studentii, a preda la curs !!!
Un alt profesor, cel de Dreptul Societatilor, am spune Dreptul Comercial, il cunostea, erau de aceeasi varsta, si stia ca murise, pentru ca ii placusera mult petrecerile, si si-a petrecut vremea in petreceri, la care omul sta, petrece, mai bea putin, adica S-AR FI DISTRUS SINGUR.
Pe profesorul nostru de Dreptul Societatilor il chema FLORESCU, ca imi scapa prenumele acum.
Parea evreu, dar era cumsecade, un om cumsecade, si genul de evreu familist, care avea grija de fiica sau fiicele lui...
Dintre care, cel putin una era casatorita in Belgia cu un pianist, si tot el, intr-un fel putem spune, " bietul" Florescu, din Romania, unde se traieste mai greu si se castiga mai putin, ca nu putem compara Belgia cu Romania - ii cumpara masina noua ginerelui sau, belgian si pianist...
Cum s-ar spune isi ajuta fiica sa fie si sa ramana casatorita in Belgia, unde se traieste oricum mai scump si mai bine, decat in Romania.
Dar sa nu uitam ca nu putem compara o tara comunista ( chiar fosta comunista ) cu o tara CARE NICIODATA NU A FOST COMUNISTA, pentru ca oamenii din generatie in generatie traiesc in alta gandire, fapta, actiune, si mentalitate !
Niciodata tarile ex-comuniste nu se vor putea compara cu tarile care niciodata nu au fost comuniste, si vor avea o Istorie diferita, datorita perioadei, lungi, a Lagarului Comunist.
Florescu era evreu, parerea mea, dar mie evreii nu imi displac deloc, dimpotriva, si calatorise peste tot, facuse scufundari in Mari, fusese si revenise din SUA cand se pregateau alegerile presedintelui Obama ( la momentul acela nu se stia cine va castiga alegerile )...
Insa nu mai prea vedea, avea o boala de ochi, spune el de la scufundarile in marea nu mai stiu care, cu o apa luminoasa, datorita soarelui puternic, si el nu purta ochelari de soare, si-a distrus ochii !
Nu ii parea rau de viata traita, prof. Florescu a spus ca, la cei 72 ? sau cati ani avea el atunci, SI-A TRAIT VIATA DIN PLIN.
Avea, lua procese la Curtea de Arbitraj ( Internationala ), dar si in instantele romanesti.
Intr-o dupa-amiaza am fost in sedinta de judecata, la Judecatoria Sector 1 Bucuresti, cu tanara judecatoare Adriana Diaconescu, fiica lui ( Gh. ) Diaconescu.....
Dupa sedinta, tarziu, seara, noaptea, - de obice, dupa sedinta nu se intampla nimic, grefierul strangea ce avea de strans si pleca acasa.
Se putea ca grefierul sa fie solicitat si dupa sedinta, de judecatorul care condusese sedinta, cu care intrase in sedinta de judecata, sa il ajute pe judecator, " sa mearga mai repede", sa completeze Condica de Sedinta, Condica de Termene, in prezenta judecatorului.
Dar in general, totusi, judecatorii nu te solicitau si plecai acasa.
Am plecat si eu.
La etajul 2 al Palatului de Justitie era liniste, pe coridorul acelei aripi a Palatului, care privea spre T.M.B. erau birourile judecatorilor, si intr-un vestibul, intrand, erau biroul presedintelui instantei, judecatoarea Tatulescu Valentina si langa biroul ei, era biroul nostru de grefiere de sedinta.
Era liniste...
Am asteptat un timp, insa dinspre biroul dnei Adriana Diaconescu nu a venit niciun semn.... Am plecat pana la urma era tarziu si imi aranjasem dosarele, la ora aceea oricum nu se mai ramanea la lucru.
Am plecat acasa.
A doua zi am avut repros si putin scandal, chiar scandal, nervi, si iritare si aroganta, era o fata aroganta, mie, o spun sincer mi s-a parut o fata rasfatata si cruda, lipsita de experienta de viata si CARE ERA MANDRA SI ORGOLIOASA CA ARE EA, UN TATA FAIMOS, SI ALTELE, ALTII NU AU UN TATA FAIMOS, era mandra DE PRIVILEGIILE EI SI CRUDA SI vorbea superior si avea un ton care jignea... nu mi-a placut de ea, desi ca infatisare era o fata frumusica, frumoasa Adriana Gaspar.
Era nesuferita in purtari, dar se tinea mandra, ridica tonul, nu tipa, ERA PORUNCITOARE, era deplasata in tonul vocii, PORUNCEA CAND PUTEA, chiar rar, insa jignea si o tineai minte !
Mi s-a parut diferita de tatal ei, DE PROF. SAU GRALUL SRI DIACONESCU CARE PAREA CA IUBESTE FUNCTIA, DAR TOTUSI IUBEA, II PLACEAU MAI EXACT, OAMENII.
Adrianei, fiica lui , oamenii nu ii placeau, era scarbita de ei, ea era prea " presus" de orice mizerie umana si vroia sa fie privilegiata la maxim pentru cA VEZI BINE I SE CUVENEA EI.
Mi se parea adica, cam tampitica !!! Cam necoapta la minte si o femeie rea.
Cu care mai bine sa nu ai de-a face SI SA O VEZI NUMAI IN TELENOVELELE SUD-AMERICANE, in chipul, in rolul femeilor impunatoare din tari sarace sud-americane, in care oligarhia, o mana de oameni au plantatii si domenii si case si masini si bogatii, CEEA CE LOR LE PLACE, IN TIMP CE SARACII, POPULATIA, PROSTII, MOR DE FOAME.
Acesta e portretul pe care i l-am facut atunci tinerei Adriana Diaconescu.
Mi se paruse ca nu l-a cunoscut bine, nu l-a inteles bine pe tatal ei, pe profesorul sau / si generalul SRI si poate si ex-procurorul Romaniei, domnul Gheorghe Diaconescu.
O fetita rasfatata si cu mintea cam deficitara.
Ca nu ne nastem perfecti.
Imi amintesc si ca, in 2001 lucram la firma austriaca ( a unor austrieci ) TARGET INTERNATIONAL EXECUTIVE SEARCH SRL, cu sediul atunci in Piata Kogalniceanu.
Primeam la firma si eram numai eu acolo, in perioada aceea, o perioada in care numai eu am lucrat si trebuia sa pastrez firma activa, in activitate, chiar daca nu era activa la nivelul ei deplin ( luase pauza de recrutare de Personal, dar nu trebuia sa se stie, alte firme, societati nu trebuiau sa stie, sau sa nu fie vizibil acest lucru pana se puneau din nou pe roate ! )...
Primeam la firma, prin FAX, sau e-mail, mai rar la cutia Postala, prin scrisoara prin Posta, CV-urile, celor care isi cautau ceva de lucru, sau ceva mai bun.
Firma, facea o selectie si chema la interviu cand, din partea unei alte societati primea o cererea " Vrem un director ajunct", sau un director marketing.... atunci firma Target trebuia sa caute cateva persoane calificate pentru acest job, sau pozitie si sa le trimita la interviu la firma care facea cererea de personal.
In prealabil, firma TARGET lua interviu ea insasi, celor pe care urma sa ii trimita mai departe, la interviul de angajare.
Intr-o zi, primesc un telefon si mi se cere TON DE FAX, stiam, pentru CV !
Era la capatul firului, vocea Adrianei Diaconescu, care te scotea din sarite, era deplasata, NICI MACAR NU SE MAI AFLA IN JUDECATORIE, UNDE O VREME FUSESE JUDECATOARE si la fel se purta in sedinta, conducea sedinta de judecata la fel...
In timp ce eram pe fir cu persoana, nu mai stiu ce mi-a spus la inceput, poate a cerut vreo informatie legata de Target, nu mai stiu, i-am dat ton de fax, SI S-A INTRERUPT COMUNICATIA, dar nu din pricina mea.
Eu nu facusem nimic, ii dadusem ton de fax, si asteptam sa imi vina prin fax CV-ul.
Se intrerupe comunicatia.
Peste un timp, aceeasi persoana revine cu telefonul si IMI CERE PORUNCITOR TON DE FAX, CA SI CUM ERAM VINOVATA, CA S-A INTRERUPT COMUNICATIA, cred ca mi-a si reprosat chiar !!
In 2005 am aflat de la ex-procuroarea de sedinta ( avocata ) Adriana Motatu, ca Adriana Diaconescu Gaspar plecase ( ca plecase dupa un timp cred ca stiusem ) din Justitie, la o firma oarecum internationala de avocati.
cand in vara 1995 am fost mutata de Valentina Tatulescu, presedinta JS! la Judecatoria Sector 2, ca nu ma suporta, pentru ca eram nepoata fostului ei " sef" Dumitru Andrei, Adriana Gaspar mi-a spus pe un ton conciliant ( am crezut ca o rugase poate tatal ei !!! ) " Nu va faceti probleme, o sa fie bine acolo, acolo este SI VERISOARA MEA !", cred ca a spus si "verisoara mea Anto(a)nela ( Antoaneta) ", insa nu mai sunt sigura, posibil.
Cand am ajuns la Judecatoria Sector 2 Bucuresti, in colectiv erau 2 tinere judecatoare :
domnisoara MARES, Antoanela Ane-Mary MARES si doamna Iulia-ANTOANELLA MOTOC.
Sa fiu sincera, nu stiam care e verisoara Adrianei Gaspar.
Ma uimise totusi Adriana Gaspar cu aceasta, nu stiu cum sa o numesc, incurajare a ei, fata de mine, nu ma dorea Valentina Tatulescu si pe fata, direct, imi luase apararea numai un tanar judecator din colectivul JS1, EDUARDO RESTEANU.
Prietenul lui Tiberius BARBACIORU.
La facultatea de Drept a U.B, fusesera toti in acelasi an : Adriana Motatu, Adriana Diaconescu, Alice Stan, si cred si Tiberius Barbacioru si Eduardo Resteanu....
Alice Stan era si ea fiica unui general SRI, s-a maritat cu fiul actorului cunoscut ARSINEL.
A doua zi dupa sedinta despre care am scris mai sus, Adriana Gaspar M-A CERTAT AMARNIC CA EU AM INCUIAT-O IN PALATUL DE JUSTITIE, CA A RAMAS ACOLO SINGURA, AU INCUIAT-O, SI A AVUT NOROC CU SOTUL EI CARE VENISE DUPA EA, asa a scos-o din Palat !!
Nu mai tin minte, pentru ca eu am ramas mai multe seri sau nopti - tarziu, in Palatul de Justitie...
Stiu ca, odata, la plecare, dar parca atunci eu nu eram singura, mai era cu mine cineva, PORTAREASA care semana cu doamna ICA de la Curtea de Apel Bucuresti, m-a, sau ne-a intrebat daca MAI E CINEVA ?
Dar, de unde sa stim noi cine mai e, in toata cladirea ?
Iar in birourile judecatoriei de unde veneam, era liniste...
Totusi, Adriana Diaconescu Gaspar, in seara aceea dupa sedinta, eu ma gandisem, normal, daca nu are nevoie de mine pentru CONDICA DE SEDINTA, dar era liniste dinspre ea...
Nu stiu daca totusi nu cumva la un moment dat nu am incercat usa biroului ei, ideea este ca daca am incercat-o, era incuiata.....
Fiind asa liniste, ora tarzie, totusi poate era ora 19h00 ? - eu am plecat acasa.
Nu am stiut ca Adriana Gaspar se afla inca in biroul ei, poate se incuiase pe dinauntru !
Pe la ora 20h00 insa, sa fi fost, mi-a spus ea, a doua zi, la serviciu, de fata cu colegele mele grefierele, a sosit prietenul ei sau sotul ei ( nu stiu daca in clipa aceea erau casatoriti deja ) si a scos-o din Palatul de Justitie !!!
Insa Adriana mi s-a parut putin "fixata", si m-a facut cu oua si otet, CA SI CUM AS FI INTENTIONAT EU ANUME, SA O INCUI PE EA.
Asta m-a si speriat la ea, m-am speriat, imi vorbea cu o convingere care mi s-a parut bolnavicioasa : CUM SA VREAU SA SA O INCUI PE EA ?
dar ce sunt eu ?
Sechestratoare de oameni ?
deci gandul ei, ideea ei, fixa, ca am incuiat-o, mi se parea bolnavicioasa.
PORTAREASA PALATULUI DE JUSTITIE, era o doamna mica, scunda, semãna bine, dupa mine, cu DOAMNA ICA, SEFA DE CABINET A PRESEDINTELUI BUGODAN TUDORAN, AL CURTII DE APEL BUCURESTI.
Doamna Ica, era cred, unguroaica.
Era mica, scunda, avea insa pielea alba, nu mai stiu daca mi-a spus ea ca este unguroaica, sau am aflat, am auzit eu ceva, sau mi s-a parut mie, am avut poate un indiciu, sau poate ca nu era deloc unguroaica....
Avea pielea alba insa, si purta parul negru, cred la varsta ei, ca isi vopsea parul, negru, lung, intr-un coc sus in crestetul capului, amplu, astfel incat la infatisare mai castiga cativa centimetri in inaltime !!!!
Portareasa Palatulu de Justitie seamana cu doamna Ica, credeai ca poate sunt surori, SI PE CAT DE SCUNDA, PE ATAT DE MARE, IMENSA, era in mainile ei, CHEIA CLADIRII PALATULUI DE JUSTITIE.
Mai tarziu, peste ani, aveam sa o cunosc pe mama Dariei Elena GHEORGHIU, pe doamna DOINA ( GHEORGHIU ), care la randul ei, seamana cu doamna Ica de la Curtea de Apel si deci si cu Portareasa Palatului de Justitie !!!!
Daria Gheorghiu si fratele meu Silviu Marcov, prin care am cunoscut-o pe Daria, au fost colegi la facultatea de Drept a U.B. in anul I 1996-1997.
REVIN LA ziua de ieri, vineri 14 iulie 2017 la Biserica :
In Biserica a venit deci aceasta doamna, descrisa la inceput, purta pantofi albastri, cu toc de 4, 5 cm, a ingenuncheat si ea la icoana din argint a Maicii Domnului cu Pruncul, a ramas putin in Biserica, dupa ce a cadit ( tamaiat ) Parintele Cosmin, la inceputul VECERNIEI, doamna a plecat, s-a indreptat spre Iesirea din Biserica, insa a salutat pe cineva, pe o doamna asezata intr-un jilt din lemn, pe partea cu racla Sf. Emilian de la Durostorum.
Tinea niste chei in mana.
A stat langa mine, in putinele clipe pe care le-a petrecut in Biserica.
Cand Parintele COSMIN a cadit, a tamaiat, si a ajuns in dreptul meu, i-am intins plicul cu TAMAIE, ca asa trebuie, daca ai tamaie, daca nu ai, nu dai - si Parintele COSMIN mi-a spus ( ca niciodata ) " MULTUMESC DARIA !"
De obicei, preotii nu spun nimic, asa fiind randuiala.
De cand merg eu la slujbe in vara aceasta 2017, Parintele Cosmin care si el, se pare, ca tot in vara aceasta a venit si el in parohia noastra, deci e nou, din vedere, trebuie ca deja ma cunoaste, pentru ca vin putini oameni la slujbe, in general, sunt mereu aceleasi figuri, aceiasi oameni !!!! Incepem sa ne stim din vedere.
sa continui povestirea cu mailul urmator !
olivia
Pièces jointes
- Slujba Acatistului BuneiVestiri vineri 14 iulie 2017 ora 17h00 Pomelnic.doc (31,00 Ko)
vendredi 14
juillet 2017, Pomelnic pentru slujba Acatistului BuneiVestiri, ora 17h00,
Biserica
Nasterea Maicii Domnului Drumul Taberei. Claudia Gaspar a vrut sa merg la
Pr.Constantin Tincu sa-mi citeasca pomelnicul si mi l-a citit sub patrafir. Am
adaugat in Biserica doua nume : pe Constantin ( tatal) si Mihail (fiul),
evacuati de 2 zile, din casa cu chirie, si nu au hrana si stau pe strazi, au
rugat daca ii pot ajuta.
†Acatist†
Se roaga Olivia-Maria Sfintei Treimi si Maicutei Domnului
pentru insanatosirea, pentru sanatatea si pentru ajutor
in viata,
a tatalui ei NICOLAE, precum si pentru
:
Stelian (bolnav) [Signeanu, din Bragadiru]
Maica Iustina (manastirea Ciorogarla)
Neagu, Oprea (bolnavi)
Laura-Adriana, Bratu, Elisabeta (bolnavi)
Cecilia [Cornitescu]
Magdalena (mama mea) [Marcov]
Silviu (fratele meu) [Marcov]
Genoveva, Ion (bolnav), Iulicã, Elena [din blocul M 9,
parohia noastra]
Olivia-Maria [Marcov], Floarea [Dachim, din Piatra,
Teleorman]
Sora Emanuela [Sr.Emmanuel Maillard, Medjugorje]
Pr.Emilian Tincu, Pr.Cosmin, Pr.Ciprian, Pr.Constantin
Tincu
Pr.Agaton (Vasile Balan) [manastirea Parepa,Sf.Treime,
Rusani-Colgeac, Ploiesti ], Pr. Daniel Bulai [ Biserica Italiana ]
Maica Evghenia (manastirea Parepa, Sf.Treime, Ploiesti)
Pr.Dominic-Carol Hirja (Biserica Sf.Iosif, Buzau)
Pr.Laurentiu Dancuta (Iasi)
Sora Agata Burca
Liliana-Clementa [Putinei], Olga, Mihai [care tin
Pangarul Bisericii Nasterea MD ]
Luminita, Vali [Grecu ], Constantin, Mihail
Leon [Zagrean], Florin [Munteanu], Nicoleta [Cadichian],
Varujan [Pambuccian], Ieronim [Mihaila]
Maria [Craciunas], Valerica, Silviu (bolnav)[Dobromir,
din Ramnicu-Sarat], Maria (bolnava) [Cuciulatean, din Onesti]
Maria-Tereza (bolnava) [Deloly], Elena (bolnava) [Vlad]
Adrian (din Galati) [Tatu] , Melania [Ionescu], Sica,
Raluca, Cristian [Andrei]
Christian [Ciocan], Cristina [dr.Nica], Bogdan-Cristian
[dr.Dorobat]
Ovidiu [Loy], Ovidiu [Racoveanu], Ilie-Ion [Iordachescu],
Jean (Ion) [Villars]
Elena-Florentina [Balas Ciocarlan], Elena [Paciuca],
Elena (bolnava) [Vlad]
Anghel [cizmarul, Pta Moghioros], Andreea [prin dna
Sofonea], Vlad [Oprisoiu], Marius-Laurentiu [Dumitru]
Claudia-Elisabeta, Eusebiu-Marian-Gabriel [Gaspar]
Elena-Luminita (bolnava, spitalizata la Targoviste)
[Manciu]
Nicolae [Manciu], Laura-Gabriela [Cristea]
Pr.Marin Sava (biserica spitalului Municipal Bucuresti)
Livia ( din Siclau, Arad) [Jurjeu]
Maria, Mihai, Bogdan, Viorica, Elena (familia Sofonea)
Claudiu-Ramon [Butculescu], Daniel-Andrei-Alexe
Antonela [Alexandrescu], Alexandru-Radu [Oanta], Cosmin [Ojog]
Catela (doamna care face curat in Biserica)
Pr.Sergiu [Ristea], Ioana, Irina, Robert (de la
Biblioteca Filocalia) [Erna-Simion]
Amalia-Elena [de la Biblioteca Filocalia, Popescu ]
†Amin.†††
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu