|
Objet :
|
Bonjour à tous! Buna ziua tuturor! 23 aprilie/avril 2019 Sf.Gheorghe
|
|
De :
|
Olivia Marcov (oliviamarcov@yahoo.fr)
|
|
À :
|
|
Date :
|
Mardi 23 avril 2019 13h51
|
Bonjour à tous! Buna ziua tuturor! 23 aprilie/avril 2019 Sf.Gheorghe
Nu v-am mai scris de cateva zile....
Astazi este Sfantul Gheorghe, dar
slujba se va tine in ziua a II-a de Pasti, adica luni pe 29 aprilie 2019,
intrucat ne aflam in Saptamana Mare a Patimilor...
( Neputand scrie bine direct pe
email, am scris acest mesaj pe un fisier word pe care il atasez mai jos !!!!!!!
)
In ultimele zile am facut curatenie
si as mai avea de facut inca... iar afara in jurul si in fata blocului au scos
bordurile niste lucratori, au sapat pamantul si au incarcat niste borduri
(primele scoase, cele de sub ferestrele bucatariei noastre ) si au scos pamant,
ce mai, ai zice ca ne sapa groapa, gropile, de asemenea au tot asfaltat zilele
acestea din urma, nu stiu de unde pana unde pe strada noastra Delinesti, pentru
ca acum din pricina copacilor infrunziti nu mai am vizibilitate....
E si mult praf, iar eu ieri am
spalat geamurile, aproape pe toate, pe cele mai multe adica, dar ce pot face,
ca vine Pastele si ne gaseste cu geamurile nespalate....
Acasa la noi nu stau bine lucrurile,
iar azi dimineata la usa noastra era cred eu, nevasta lui Vali Boanta ( "
Valica ", cum ii spune mama ), am impresia si m-am si enervat, ca l-au
internat totusi undeva pe Eugen Boanta, vecinul nostru de palier....
Eu stiu ca e greu, realizez ca nu e
usor sa ai grija de un om suferind de Alzheimer, insa nici de Vali Boanta nu
pot spune ca-mi place, isi face mereu drum la noi dupa cheile casei lui Eugen,
lasate la mama mea care e disponibila...
Parintii mei nu au renuntat la ideea
internarii mele, e o idee fixa, fixa, sau fix-fixa pentru ei...
Asa ma intristeaza insa
"aranjamentele" astea ale lui Vali Boanta, ieri parca, sau alaltaieri
? pe palier i-am auzit pe Vali Boanta fiul si Eugen Boanta tatal.... fiul il
linistea, ii spunea chiar " Stai aici”... daca va spun nu ma credeti !, ii
spunea " Stai aici cu Olivia !" ( Eugen Boanta bietul nici nu mai
stie cine sunt, nu ma recunoaste, dar mai stii ? imi spun eu, poate undeva in
mintea lui isi aminteste ca eram vecini, ca existam... si cine stie ce
conexiuni face si poate vreodata ma invoca acasa la el... dar nu stiu care e
adevarul....
Nu pot scrie pe internet, adica
direct pe email, conectata, nu ma lasa sa tastez ca lumea, viteza internet e
prea scazuta !!!!
In jurul meu, afara e numai
zgomot.... spart asfaltul, toata ziulica, de dimineata se sparge asfaltul, dupa
ce au....asfaltat !!!! Va vine sa credeti ???
Dar, sa fac o paranteza nu lipsita
de importanta, zic eu...
Suntem in Postul Pastelui....
Uitati-va ca familia Laurei [...],
tocmai in Postul Pastelui a deschis succesiunea si inca, in apropierea
Pastelui, desi aveau termen 1 an ( si nu 6 luni ) pentru deschiderea
succesiunii, si pe de alta parte, e impropriu sa spui ca ai termen pentru a
deschide o succesiune, pentru ca e imprescriptibila...
Si notarii acuma, unii, care au un
blog, anunta si explica pe blogul lor ca se poate deschise succesiunea intr-un
an [ si nu in 6 luni, cum zicea si in vara 2017 farmacista pensionara, Victoria
Constantinescu “ acuma se face succesiunea in 6 luni “ ! – ca vorba ceea unii
pe toate le stiu, ii decedase sotul si era interesata direct sa faca
succesiunea.... nu-i vorba )
In Postul Pastelui s-au apucat de
asfaltat, si dupa asfaltat de spart asfaltul si de scos bordurile, cu mare sarg
si harnicie, merg utilajele muncitorilor la maxima turatie !!!!
In urma cu cateva zile, am observat
in vitrina noastra din sufragerie ca imi lipsesc 2 pahare din 6 cate sunt /
erau, de mai multi ani mama si Silviu impart vitrina si se comporta ca si cum e
numai a lor.
De fapt mama se poarta ca si cum e
chiar singura in casa si singurul proprietar, face exact ce vrea, nu conteaza
daca intr-un fel sau altul ne afecteaza si pe noi.....
I-am spus deci mamei, am intrebat-o
frumos daca stie unde sunt paharele lipsa si a inceput sa tipe, sa urle, sa
faca scandal, ca la mahala, a inceput sa spuna ca “ Arunc toate lucrurile
cumparate de mine !”- despre ea vorbea, eu ca “ Dar tu esti cu aruncatul. De ce sa le arunci ? Ce ti-a venit
acuma ?”
Reactia ei a fost intotdeauna una
distructiva, rea, intotdeauna, amenintari peste amenintari, orice fel de
amenintare, oricat de mic, orice «pedeapsa », orice rau....
De la “ desfiintez telefonul”, pana
la “am sa scot usile”, pentru ca e un apartament intr-un fel prea mic pentru
usile din casa, iar in holul mic, interior care da inspre baie si dormitor,
usile se deschid fata in fata, iesi din baie, da, sa ne imaginam ca iesi din
baie, deschizi usa in exterior, inspre in afara, si daca cineva din sufragerie
intra in holul mic interior deschide usa holului mic exact in fata ta a celui
care iesi in clipa aceea din baie, deci usa din hol se deschide in exterior,
inspre baie si usa din baie in exterior inspre hol.... usa in usa, fata in
fata, dai cu capul, cu ochiul, cu arcada, cu fruntea de muchia usii din hol....
Si mama cu tata intotdeauna s-au
foit parca unul pe langa altul, cand au de mers undeva, parca erau Stan si
Bran, se incurcau unul intr-altul si se puteau lovi, vrand nevrand, de aici
amenintarea mamei “ Am sa scot usile astea !”
Solutia mamei intotdeauna este una
negativa, o pedeapsa, ceva ce inseamna sau suna sau aduce a pedeapsa, a
represiune... inchide, scoate, .... da afara, te da afara...., arunca...
Asa rezolva ea ce nu merge.
Si pentru ca am intrebat-o, zau, am
intrebat-o foarte frumos, linistit, unde sunt paharele, ce stie ( ca ea le-a
luat precis )....
A inceput sa tipe, sa urle, tata a
spus ca “ Fac infarct ! “
Tata imi vorbeste frumos, da,
frumos, in cea mai mare parte a timpului, dar azi, dupa ce sotia lui Vali
Boanta i-a povestit la noi la usa mamei despre ce au facut cu Eugen Boanta,
caci l-au luat pe vecin si l-au dus undeva...
Tata i-a spus mamei : “ Vorbeste si
pentru ea !”
Mama i-a raspuns : “ eh, mai
vedem.... “
Asta acum in aceasta dimineata !
Parerea mea e ca l-au dus la un Azil
cum si cred ca aranja de ceva timp fiul lui Eugen.
De asemenea mama, zilele trecute ii
spunea lui tata ca “ Mi-a spus ( a mentionat un nume aici, Gheorghe ? oare ? )
ca se muta la tara. O ia si pe Doina si se muta la tara.”
Am intrebat cine ? Mi-a raspuns : “
Un prieten al meu “
Zic : “ Cine ? Vali Boanta ? “, mama
: “ da mai, el”.
Dar il cheama Vali si nu Gheorghe si
nici Gheorghe Vali, ieri am intrebat-o pe mama daca il cheama si Gheorghe cumva
?
Cred totusi ca l-au internat la Azil
pe Eugen Boanta, iar pe mama in dimineata asta ( 10h29 ) am auzit-o spunandu-i
sotiei lui Vali Boanta : “ Acuma a ramas sa fac ce trebuie eu sa fac !”
Cand a plecat Doina, (ca zicea ca o
cheama Doina Boanta, mie la telefon odata asa mi s-a prezentat, nora lui Eugen
Boanta, Doina Boanta)..., mama i s-a adresat spunandu-i : “ La revedere doamnaCalugaru !”, aceea, nora lui Eugen, nu s-a
mirat defel si i-a mai spus ceva mamei, dupa care iar si-a luat la
revedere de la mama care acum i-a spus altfel : “ La revedere doamna S ? ...”
Aceea iar nu s-a mirat. De 2 ori
mama a numit-o cu alt nume, dar ea nu s-a mirat deloc.
I-am spus mamei “ Sa vina Vali acuma sa-si ia cheile, da-i
cheile !”, ca lasa la noi cheile lui Eugen Boanta, ba inca, dar nu
stiu de unde este anume, poate de la subsol (?) in casa la noi a mai aparut o
cheie....
Mama : “ Nu, lasa, ca cine stie,
poate il aduce inapoi !”
Va dati seama cum e sa fii la mana altuia, sa nu mai poti face nimic ?????
Eu cred ca l-au dus la Azil pe Eugen
Boanta, dar mama spune ca nu, ca l-au luat la ei acasa.
Nu prea cred, atunci, de ce zicea
Doina Boanta azi dimineata : “ Nici cu noi nu poate sa stea !”, “ Nu poate sa
stea cu noi !”, “ Asa a fost intotdeauna”, “ Ma bucur ca sotul meu nu e ca el,
nu seamana cu el “
Ei apreciaza ca Eugen Boanta-tatal,
e un om dificil.
Vali Boanta insa, remarc, mereu isi
face, eu cred ca isi mai si face drum pe aici, cautand cheile de la
apartamentul tatalui sau....
Pai el ar fi trebuit, nu stiu daca a
realizat totusi dupa ce s-a blocat usa nu foarte demult, cand incerca el pe
palier sa sparga yala apartamentului lui Eugen sa intre..., Vali trebuia sa
faca chei si pentru el insusi, si un rand, - daca tinea – sa ii dea mamei, ca o
rugase pe mama sa intre la Eugen, daca se intampla ceva cu el, sa vada ce e
acolo....
Deci cat il costa sa faca 2 randuri
de chei, un rand pentru mama si un rand sa il tina la el Vali si cand vine la
tatal lui sa intre fara sa mai sune la noi la usa sa ne ceasta cheile !
Mama e si ea in varsta si mama nu
mai e....
De ce tot se fac ei ca nu vad ? Credeti ca nu vad ?
Ma uit ca au copii mari, si totusi
recurg la straini sa ii ajute cu Eugen Boanta, dar nu isi deranjeaza copiii
care sunt nepotii lui Eugen !!!
Eugen Boanta dupa ce s-a pensionat mergea des la tara, se mutase acolo
vara, in fine, venea rar aici la Bucuresti in apartamentul lui de la etajul 2
unde ne e vecin...
Probabil ca pe atunci Vali care inca
lucra, am inteles ca s-ar fi pensionat oarecum de curand, poate anul trecut ?
desi m-as mira intr-un fel, ca pare destul de in varsta, adica il cred
pensionat mai demult, judecand asa, dupa infatisarea lui... dar in fine, varsta
ca varsta, cum arata fiecare....
Vali pesemne nu mergea si el la tara
si o fi vrut si el.
Dupa ce Eugen a incetat sa mai poata
merge la el la tara, s-a dus insa Vali, sigur ca cineva trebuia sa mearga, nu
poti lasa casa de acolo de izbeliste....
Acuma spune ca s-ar muta la tara,
daca despre el o fi fost vorba...
El oricum mergea, iata mai ieri i-a
adus mamei oua.
Ca si cum mama mea nu avea bani,
inca are bani, sa isi cumpere oua de Paste.
Asa sunt oamenii meschini, daca mama
mea chiar n-avea bani de oua, nu ii aducea un ou, dar cand te stiu cu bani,
sunt capabili sa vina cu fel de fel de plocoane... numai ca stiu ca si tu ai !
Bineinteles ca o fi vrand, poate
zic, sa fie dragut cu mama, pentru ca ii ocupa mamei mele tot timpul, cand el,
cand Calugaru....
Si totusi, daca o stia femeie saraca
nu vedea mama un ou de la el !
Nora lui Eugen, in dimineata asta,
parea totusi cam plansa, o fi patit ceva, o fi miscat-o...
Eu zic, cred, totusi eu cred ca dupa
cum vorbea Doina Boanta, pe Eugen l-au dus la un azil ceva, mama mea era
bucuroasa, ei ii face bucurie am bagat de seama cand cineva, sau daca aude ca
omul ajunge la nebuni, la azil, etc.
Mama o intreba pe Doina B.: “ Si ce
face ? “, e clar ca intreba ce reactie are
Eugen acuma ?
Doina nu am auzit tot ce ii
raspundea, dar parea totusi cumva, bulversata, de aceea spun ca mi se pare ca
nu l-au luat Vali si Doina la ei acasa, ca nu cred ca o bulversa in asa hal pe
Doina reactia lui Eugen !!!!
Doina, lamurind-o pe mama : “ Spune
ca vrem sa ii luam casa !”
Intr-adevar, Eugen batranul asa
spunea si cand sedea aici la el in casa, ca a muncit o viata si vor ce si-a
agonisit el.
Pe de alta parte, Vali acum e
fericit ca merge le tara ori de cate ori vrea, cand vrea, sta cat vrea, etc, ca
se comporta ca un stapan, ca un proprietar deplin ....
Mai si smiorcaia, ca dupa tatal lui
nu smiorcaie, el, dar smiorcaia ca “ Acum nici in Anglia n-o sa mai plec !”
Pai el ar vrea si la tara la Eugen,
la Bujoreni cred eu, ( odata in Repertoarul cu numere de telefon al mamei am
gasit un numar al lui Eugen si scris “ Bujoreni”*
[*Bujoru,Teleorman ], o comuna ), si ar vrea si in Anglia la fiica-sa manager
care si-a cumparat casa acolo ( a ajutat-o Vali, mai sa fie, se plang oamenii
de lipsa de bani, dar unii au bani ) si la el acasa unde sta el cu Doina “ in
spate la Budimex”.
Totusi, cand cineva te intreaba unde
locuiesti, normal ar fi sa spui de pilda, daca e cazul : “ In cartierul
Berceni, si anume, daca stiti, e un spital acolo, Budimex, si noi locuim la
bloc in spatele acelui spital “, daca tot nu spui strada mai exact....
Dar tu incepi si spui “ In spate la
Budimex”, care, de atlfel, e un spital ce si-a schimbat denumirea....
Cand era Eugen tanar poate si Eugen
o fi vrut sa zicem la tara, si trebuia de la munca sa vina acasa la fiul sau la
Vali sa-l creasca....
Pentru ca asta e viata, parintele
daca vrea copil si are copil il creste cu dragoste, dar e drept ca trebuie sa
stea cu copilul cand poate, uneori, ar vrea cine stie, sa se afle si in alt
loc...
Si la batranete, uite, imi spun,
Vali e deja om in varsta, nu poate el sa stea cu tatal lui ????
Ce mai face el acum in Anglia ?
Vrem in acelasi timp si Anglia si
Bujoreni Romania la tara la gainile care oua, si in spate la Budimex....
Mama, dupa ce i-am spus zilele
trecute ca lipsesc 2 pahare, pentru ca eu stiu ca umbla in casele altora si
nici nu mai stie prea bine – totusi eu nu exagerez, mama nu mai stie prea bine
ce face – ce face cu lucrurile....
A inceput sa puna la cale internarea
mea !
Zau, va spun, credeti-ma ca stiind
ca nu mai stie de ea, am intrebat-o frumpos, dar m-am speriat, nu sunt o valoare
acele pahare, insa m-am speriat ca acum mama incepe sa uite si mai rau si nu ma
lasa sa o ajut...
Ea ar trebui sa fie ajutata, dar nu
ma lasa ! Ea ma reclama pe mine la doctori !!!!
Si dupa ce a facut scandal, a
inceput sa caute paharele, a gasit doar unul in dulapul unde ma uitasem si eu
putin ( sa nu cumva sa deranjez, ca mama tipa !!! ) in bucatarie, ma uitasem cu
lanterna ca sunt acolo vase de bucatarie, lucruri de bucatarie, cutii cu ceai,
mir, tavi, o tava, doua, etc., dar ea, ca sa nu ma uit eu, asa face de niste
ani buni, demult demult totusi nu era asa....
Si eu nu am vazut, asa, privind mai
la suprafata, nimic.
Ea a cotrobait insa mult si a scos
un pahar si mi-a aratat.
L-am spalat, mi-a spus sa mi-l iau.
Al 2-lea pahar lipsa insa n-a aparut
pana azi !!!!!
Si de altfel, parerea mea e ca nu
stiu ce putere are mama, ce ciudatenie, eu n-am vazut in dulap niciun pahar, e
din sticla, si l-a scos neambalat, iar lucrurile din jur, multe erau cumva, in
hartie, ambalate....
Acolo sunt si pungi cu zahar, gris,
malai, nu multe, de pilda o punga cu zahar, una inceputa cu gris, etc. Printre
toate acele obiecte, alimente, eu n-am vazut paharul...
In urma cu ani am cumparat un set de
bucatarie pentru gospodine, nu vreau sa spun ceva neadevarat, de aceea va spun,
eu de buna-credinta va povestesc ca a fost cum va spun acuma ca a fost...
O manusa de bucatarie groasa,
folosita sa iei vasele de pe foc, sa nu te arzi la mana, un alt patratel
confectionat la fel, sa sprijini vasul cand il ridici de pe aragaz, de pe foc,
sa nu te arzi, si setul mai continea si un prosopel, un servet din bumbac
foarte bun, alb imprimat cu rosu, poate imprimat cu o gasca ceva...
Dupa putin timp, [...]
Am spalat geamurile, zau ca mi-a
facut placere sa le vad curate, sa vad rezultatul muncii mele, dar sincer, asa
m-am chinuit ! Ma doare mijlocul, intepenesc, stau pe Algoplant ( e un anti-inflamator destul
de bun ), ieri am adaugat dupa luni de pauza, o lingurita de tinctura de
brusture, si noaptea acum pe la miezul noptii imi iau pastila de Gerovital H 3
dr. Ana Aslan, dupa care cel mai tarziu dupa 30 minute/ o ora - adorm.
Mai beau si ceai Lipton, simt ca
putin de tot, dar ma ajuta putin.
Deci am muncit cu bucurie ca sa vad
casa curata, insa mi-a fost cu adevarat foarte greu.
Si azi Silviu ce mi-a spus ?
“ ESTI RUPTA DE REALITATE OLIVIA !”
El pleaca la munca, cu el in casa nu
poti face treaba.
Curatenia a durat multe zile si
pentru ca nu pot dispune de casa toata, astept dupa el sa plece la munca, cu el
in casa nu poti face treaba, mai are mama de spalat, mai merg si ei la baie si
ma rog, nu ai cum....
Avem o baie, e bine cand unele
apartamente au si baia de serviciu, dar noi avem doar una.
Si trebuie sa schimb apa, sa pun
alta apa, curata, de pe geamuri a iesit pamant, praf, un praf negru !!!! Si
totusi nu erau chiar asa nespalate...
Dar tocurile + geamurile = galeti cu
apa + detergent, innegrite de praf ...negru negru....
Muncesc pe rupte de cand fac curat
si Silviu nici nu vede, sau se face ca nu vede...
Cred ca mama i-a spus odata noaptea
cand s-a intors el acasa, ca am facut curat prin casa...
Numai asa mai « tace « .
Trebuie sa fie servit.
Dupa nespus de multi ani, a inceput
sa isi spele un pahar, o cana, o farfurie ( ale lui ), si cand a inceput, te
mustra mereu daca nu te vedea spaland si pe tine....le spala, uneori...
Si asa, cum sa ma vindec de
reumatism ? Toata noaptea am simtit mainile rigide, ma dor, nu rau ca iau
medicamente, dar sunt degetele cu articulatiile umflate, si intepenite si ma
dor totusi...
La bucatarie avem numai apa rece....
Am auzit-o pe mama spunand ca doamna
Balas Florentina de la et. 8 are numai apa rece in casa...
Dar are si corpul deformat de
reumatism, asa se explica imi spun.
Ma uit de multi ani si nu imi vine
sa-mi cred ochilor !...
...Silviu are recamierul si pe
lemnul acela de la recamier asezate obiecte, icoane... niciodata, dar niciodata
nu isi sterge praful, oricat s-ar aduna.
I-l stergeam mereu, pana cand mi-am
propus sa vad cat il lasa, si il lasa la infinit sa se depuna, cand era prea
gros, il stergea tata, sau mama, mai ales ca venea postasul cu pensie, inainte
de ziua pensiei lor ...
Silviu – niciodata, dar niciodata –
nu l-am vazut cu o carpa in mana, sa stearga praful de la patul lui care se si
aduna gros pe deasupra !
I l-am sters in perioada acestor
zile de cand m-am apucat de curatenia pentru Paste, de cel putin 2 ori, am luat
obiect cu obiect, am scuturat in balcon, la aer, ca era prea mult praf, incat
am fost apoi nevoita sa spal pervazul exterior al balconului de vreo 2 ori cel
putin, pentru ca praful cand il scuturi peste balcon, ramane si pe pervaz, ca
mai adie vantul, mai e curent si scuturi de pilda un lucru, o carpa cu praf si
ramane si pe pervaz ceva praf....
In concluzie, mama si Silviu : mama l-a pus sa
discute cu cineva, cu Daria Gheorghiu poate si sa ma interneze, dupa ce am spus
ca nu mai am 2 pahare, ca lipsesc cele 2 pahare cu pricina din vitrina, si daca
stie ea unde sunt ????
Mama a inceput sa tipe ca din gura
de sarpe si sa imi spuna : “
Adica eu nu mai stiu ce fac !!!”
Pe un ton spusa, suna a
amenintare....
Silviu intorcandu-se de la munca,
sau de unde se intoarce ( eu nici nu stiu bine in ce zile are liber, ca se
imbraca si pleaca aproape ca intr-o zi normala de munca a lui ) : “ Nu. Ca ala
n-o mai interneaza”, sau “ Aia n-o mai ia”. “Nu mai vrea”.
Dar ai mei pun la cale, ei isi
doresc sa fiu internata.
Inchid usile, mama si Silviu, de
fata cu mine, imi inchid usa in nas, sa stea de vorba sa ma interneze.... va
dati seama cum e la noi in casa ????
Silviu se vara in bucatarie cu mama,
in fata mea, in ochii mei, si imi inchide cu putere usa ijn fata, o tine
inchisa, sa nu intru cumva...
Tata a fost la dentist de mai multe
ori, marti si joi, marti si joi, si tot asa, pana
ce azi in sfarsit s-a intors astazi cu dintii din fata de jos, pusi ! Mai ramane sa ii si cimenteze
intr-o alta zi, dentistul.
I-ar fi spus ca lucrarea il va tine
15 ani de zile !
Dar dintii nu erau gata si tata se
ducea dupa ei, marti si joi....
Acum, de azi are dinti.... frumosi,
zici ca sunt naturali, nu pusi, nu artificiali.
Seara, dupa zilele de curatenie,
caci la urma incep sa intepenes la propriu, merg schiopatand prin casa, ma dor
si talpile si mijlocul, o articulatie din dreapta la mijloc la spate, seara imi
aleg un film si ma uit la film, pe youtube...
M-am uitat * [*pe trinitas.tv ] si
la Pasii pelerinului “
Biserica Sfantul Fanurie”, parohia din Mihai Bravu, intr-un cartier
cu casute, cu vile pasnice, unde enoriasii spun ca e minunat si ca sunt o
comunitate adevarata, fac impreuna si pelerinaje, sunt toate varstele la un
loc... nimeni nu e lasat deoparte....
Cine se roaga sfantului Fanurie cu o
dorinta, sa faca 5 painici si sa le dea pomana celor in nevoie si sa spuna “ De
pomana pentru mama sfantului Fanurie !”.
O femeie, a vorbit foarte frumos, Any
Apostol- manager, a spus ca ea a fost la manastirea Jalea Icoanelor ( nu stiam
de manastirea aceasta, prima oara ca am auzit, si inca nu am ajuns sa caut pe
internet unde se afla, o voi face ) la Parintele Antonie care vazand-o numai,
i-a spus ca ea are nevoie anume de Sfantul Fanurie, asa, pur si simplu. Femeia
nu auzise de sf. Fanurie si a inceput apoi sa-l caute, pana cand a ajuns in
parohia Mihai Brabu Sf.Fanurie.....
Ea povestea ca Sf. Fanurie, nu poti
spune in cuvinte cate minuni si mari, face, nu e timp si nu ai cum povesti....
si de cate ori il roaga ceva, sfantul o ajuta negresit imediat !!!!
Trebuie citit Acatistul sf. Fanurie
si de avut si icoana sf. Fanurie + de facut si impartit cele 5 paini la oameni
carora le e foame, sunt in strada, nemancati, in dificultate, prea saraci, etc.
Am facut si cateva fotografii ieri
cu ferestrele noastre bine spalate, nu stiu cat vor arata asa impecabil si
tocmai ca imi place sa le vad asa, chiar imi place sa vad rezultatul muncii....
Si prin casa, in dormitor in
special, ca ziua tata sta in sufragerie, unde am intrat mai putin desi am
reusit sa dau bine de tot cu aspiratorul...
Am mutat fotoliul de la geam si am
aspirat sub el, de multi ani un picior e cazut, sta, dar trebuia si lipit si
lipiciul din fabricatie s-a dus, nu sta deci fixat...
I-am spus mamei.... care imi spunea
ca e greu de miscat fotoliul, eu l-am miscat, m-am opintit inel, ca e si plin
de pernele lui Silviu si pana la muti, l-am mutat cu perne cu tot si era praf
gros sub el...
Dupa ce am facut curat bine, cu
aspiratorul si in dormitor....
A urmat ziua in care am remarcat
lipsa paharelor din vitrina... fotoliul de la geam din sufragerie e langa
vitrina...
Dupa ce a urlat mama.... a doua zi
piciorul de la fotoliu era scos ! Zacea langa fotoliu, pe jos, pe covor...
Eu nu l-am scos, am tinut mana pe
piciorul fotoliului si cu alta mana am ridicat fotoliul si l-am mutat, tinand
fixat piciorul, pentru ca odata iesit, e mai greu de pus la loc...
Cand am aranjat la loc fotoliul,
dupa ce am aspirat, la fel, piciorul era la locul lui.
Adevarul e ca au draci pe ei, si
Silviu, si mama, mama uneori cand nu o vede nimeni si Silviu, iar mama si pe
fata uneori, de pilda tranteste usa la baie, sub pretext ca asa se inchid
usile, ca sunt vechi, daca le-as tranti eu, ar spune ca eu trantesc usile....
Le inchid prea tare, nu le pocnesc,
dar le cam trantesc binisor, si mama si Silviu.
Cand mama e linistita, nu se aud
usile trantite. Pai e o diferenta si se aude, se simte, se vede !!!!
Mama e linistita prin casele vecinilor,
ca i-am si spus.
Din cand in cand merge la 8 la
Calugaru sa aeriseasca, pe tata il anunta, pe mine nu, mai aud insa uneori si
eu....
Ieri urcata pe un scaun de
bucatarie, in balcon, spalam un geam mare al balconului, a trecut un batran
imbracat bine, in scurta neagra de piele, cu o basca pe cap, cu pantofi negri
cred, camasa deschisa la culoare, alba ? – si cand a ajuns chiar in dreptul
ferestrelor, cum ar veni ca pozitionare “ sub mine”, eu fiind in balconul
nostru cocotata pe scaun, batranul a scuipat cu foc !!!!
Niste baieti cu vorba de golani au
stat acoperiti de verdeata din jurul si fata blocului cat am spalat eu
geamurile, vorbeau urat, pe tonul acela golanesc, si unul a spus “ ia uite,
vecina dracului” sau “ a dracului de vecina”.
Bine, voi cauta sa mai scriu....
Am vazut 4 episoade despre Ernest Bernea pe trinitas.tv Marturii si
Evocari, poate intre timp se vor mai fi adaugat si altele....
Am gasit apoi cautand pe internet “ Timpul la taranul roman” si “ Preludii “
de Ernest Bernea, episoadele sunt scurte, in limita timpului vostru, daca
vreti, sunt frumoase, le recomand....
Sa le vedeti... adica...
Ernest Bernea ce mi-a placut, citind
despre el, era un om care detesta violenta.
Un om si tata si sot serios, a scris
foarte mult si cel putin o mie de pagini sunt pierdute pentru ca i le-a luat (
si probabil si distrus ) Securitatea, abia acum se publica cartile lui si inca
n-au inceput sa fie toate date la tipar....
Fiica lui, am gasit un articol pe
internet, ar locui in Drumul Taberei in apartamentul unde a stat tatal ei,
Ernest Bernea a prins Revolutia din decembrie 1989....
Atasez deci, poate incap, cateva
fisiere.... in lumina celor scrise mai sus....
olivia
Pièces jointes
- Olivia Marcov mail 23
aprilie 2019 sf. Gheorghe.doc (67,00 Ko)
- Ernest Bernea 19 aprilie
2019.doc (485,00 Ko)
- Ernest Bernea Timpul la taranul roman
11_Indemn_la_simplitate.pdf (8,66
Mo)
- ernest-bernea-preludii.pdf (1,52 Mo)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu