Objet :
|
Bonjour à tous! Buna ziua tuturor! documentatie Drept ; 10 aprilie-avril
2019
|
De :
|
Olivia Marcov (oliviamarcov@yahoo.fr)
|
À :
|
|
Date :
|
Mercredi 10 avril 2019
17h50
|
Bonjour à tous! Buna ziua tuturor!
documentatie Drept ; 10 aprilie-avril 2019
Am fotografiat cu greu, n-a mers prea
bine, dar mai intai am adunat cateva manuale/cursuri de Drept, in care gasim
scris despre contractul de vanzare-cumparare, pretul contractului, probele ( in
procesul civil ), articole din Noul Cod Civil ( NCC ) si vechiul Cod Civil (
VCC )...
Pentru ca sunt nerabdatoare, sa ma
grabesc sa vi le trimit...
Mai am cateva cursuri, insa nu am
fotografiat din toate acum, mai ales ca smartphone-ul mi s-a descarcat si chiar
si incarcat nu vroia sa fotografieze clar, n-am verificat toate paginile, sper
ca totusi pot fi citite toate.... probabil le voi verifica dupa aceea si ce nu
a iesit, voi cauta sa refac. Dar acum astept : sa se incarca smartphone-ul, va
dura cateva ore.
Toata documentatia priveste
specificul cauzei colegei mele Laura A.[...].
Adica m-am axat pe articolele din
Codul Civil : vechi si nou - privind SIMULATIA, Contractul ca atare, Contractul
de vanzare-cumparare ( contract special ), contractul de intretinere si
contractul cu/de renta viagera....
Daca ati vazut, m-am documentat de
pe internet, sau mai exact SI de pe internet, pentru ca nu am manuale
actualizate.
Desigur insa, manualele pe care le
am, cele scrise in acord cu Vechiul Cod Civil, sunt insa bune, in parte.
Raman si explicatii valabile.
In Vechiul Cod Civil de pilda nu
exista contractul de intretinere, care era deci un contract nenumit, dar in
Noul Cod Civil avem reglementat contractul de intretinere.
Sigur ca trebuia facuta "
corespondenta ", acolo unde se putea, intre articolele vechiului cod si
cele ale noului cod....
Contractul sau poate ( mai degraba
as zice ) contractele - de vanzare-cumparare pe care Elisabeta si + Bratu
A.[...], parintii Laurei A.[...], le-au incheiat cu Stefan fiul lor cel mare si
cu S.[...] (? nu ii mai retin prenumele, l-am auzit poate o singura data)
nepotul lor, au ca parti, firesc lucru, pe Elisabeta si Bratu - vanzatorii, si
pe Stefan, respectiv S.[...], cumparatorii.
Fata de acest / aceste contracte de
vanzare-cumparare, Laura A.[...], fiica Elisabetei si a lui +Bratu A.[...] este, ce este ? Ea nu a participat la incheierea acestui contract, sau acestor
contracte, deci nu este parte a contractului/ contractelor.
Cu toate acestea, Laura A.[...] este
mostenitorul rezervatar al raposatului +Bratu A.[...], tatal ei.
Elisabeta A [...] , mama Laurei
A[...], traieste, este in viata.
Laura A[...] este descendent in
linie dreapta al tatalui ei, raposatul +Bratu A[...] si deci este si
mostenitor rezervatar.
(Din tratatul de drept succesoral
acum nu am mai fotografiat nimic, dar ceva mai demult vi l-am trimis).
Cu privire la efectele actului
juridic civil, vechiul cod civil, VCC
in articolul 973, consacra principiul relativitatii : "Conventiile n-au efect
decat intre partile contractante.".
Adica :
Principiul relativitatii efectelor
ACTULUI JURIDIC CIVIL poate fi,
deci, citez din Corneliu Turianu, poate fi definit ca regula potrivit careia acest act produce
efecte numai fata de autorii sau autorul actului, el neputand sa profite sau sa
dauneze altor persoane.
Continutul - citez in continuare -
principiului relativitatii este fidel exprimat in Adagiul :
RES INTER ALIOS ACTA, ALIIS NEQUE
NOCERE, NEQUE PRODESSE POTEST, adica in traducere vine asa :
"Lucrul
convenit intre unii nu poate fi nici vatamator nici de folos altora", ( cf.Dictionar de
expresii juridice latine, conf.dr. Felicia Stef, Oscar print, 1995, Bucuresti).
V-am scris traducerea pentru ca in
cursul ( manualul ) de Drept Civil al profesorului +Corneliu Turianu, cel putin
la pagina 161 unde adagiul latin este mentionat, traducerea nu este data.
In Noul Cod Civil sau NCC avem la
pagina 235 ( veti vedea codul fotografiat ) articolul
1.280 "Relativitatea efectelor contractului - Contractul
produce efecte numai intre parti, daca prin lege nu se prevede altfel."
Cine este sau ce este " avandul-cauza"
?
Avandul-cauza ( l'ayant cause - in
limba franceza ) este "persoana care, desi n-a participat la incheierea
actului, totusi suportã efectele acestuia datorita legaturii sale juridice cu
partile actului."
Exista 3 categorii de avanzi-cauza :
succesorii universali si succesorii cu titlu universal; succesorii cu titlu
particular; creditorii chirografari.
Este succesor universal, persoana
care dobandeste un Patrimoniu, adica o
Universalitate ( universitas bonorum ), precum : mostenitorul legal unic, legatarul universal.
- adica mosteneste totul ;
Este succesor cu titlu universal,
persoana care dobandeste o fractiune dintr-un patrimoniu,
precum :mostenitorii legali, legatarii
cu titlu universal.
- adica mosteneste o parte ( o
" portiune" ) din tot(ul) ;
Deosebirea intre a fi succesor
: Universal, sau cu Titlu Universal, constã in aceasta :
succesorul ( mostenitorul )
universal mosteneste intregul adica tot " universul" ( intre
ghilimele " universul" ) de bunuri, adica toata averea lui De Cujus,
celui de pe urma caruia se mosteneste, adica raposatul / decedatul / mortul, in
timp ce,
succesorul (mostenitorul) cu titlu
universal mosteneste - numai - o " bucata", o portiune, o parte din
intreg, adica o parte din tot, adica o parte din " universul", sau
din universalitatea, din averea lui De Cujus, adica a raposatului.
Facem deosebirea intre : succesor si
legatar, dupa cum :
Numim succesor ( intalnim si
termenul de " succesibil ", atentie ) persoana care vine la
mostenirea lui De cujus ( se mai scrie si " de cuius ", a celui de pe
urma caruia se mosteneste , este mostenirea ) dupa lege, in virtutea legii,
dupa regulile mostenirii legale, adica instituite prin lege, adica putem spune,
ca sa - numai ca sa intelegem cat mai bine, ca vine " oricum" la
mostenire, in general, vine oricum la mostenire, prin insusi efectul legii.
Daca insa persoana care a raposat,
cand traia si-a facut testamentul si vrea sa lase unei persoane / unor
persoane, o parte sau un bun anume determinat, sau bunuri din averea sa,
persoana care lasa mostenire se numeste testator, iar persoana care primeste
mostenirea prin testament se numeste legatar.
Mostenirea legala se mai numeste si
mostenire sau succesiune AB INTESTAT, adica FARA TESTAMENT.
Daca nu e cu testament, e legala,
putem spune si asa.
Mostenirea ab intestat, adica
mostenirea legala este denumita asa dupa notiunea din Dreptul roman.
Persoanele care dobandesc mostenirea
in temeiul legii sunt mostenitori universali, cu vocatie la intregul patrimoniu
[ la toata averea ] lasat de defunct, chiar daca, in concret, existand o
pluralitate [ mai multi adica ] de mostenitori, ei beneficiaza numai de o
fractiune din mostenire.
REZERVA SE CULEGE, IN TOATE
CAZURILE, CU TITLU UNIVERSAL.
Mostenitorii legali nu pot avea
vocatie numai la bunuri singulare, privite izolat ( Ut Singuli ), deci nu pot
exista mostenitori legali cu titlu particular.
Ce putem dovedi ? Putem dovedi fapte
si acte juridice.
"In sens larg, prin fapt juridic se desemneaza
atat actiunile omenesti - savarsite cu sau
fara intentie de a se produce efecte juridice - cat si evenimentele, faptele
naturale. Deci, Lato Sensu, "fapt juridic" este sinonim
cu " izvor al raportului juridic civil concret".
Important aici ar fi si de observat
si retinut ca :
"Reprezentarea opereaza numai
in materie de acte juridice, iar nu si de fapte juridice".
Sa continui cu :
"In sens restrans, prin fapt
juridic se desemneaza numai faptele omenesti savarsite fara intentia de a produce efecte
juridice, efecte ce se produc
insa in puterea legii, si
faptele naturale ( evenimentele )."
"Interesul juridic al
clasificarii faptelor juridice in fapte juridice Stricto Sensu si Lato Sensu,
rezidã din materia probatiunii, deoarece, de regula, primele [ adica faptele juridice ] pot fi dovedite CU ORICE MIJLOC DE
PROBA ingaduit de lege, pe cand actele
juridice sunt supuse unor
conditii restrictive de probatiune. "
"Formeaza obiect al probei (
thema probandum ) toate imprejurarile - acte ori FAPTE JURIDICE - care sunt
izvoare ale raporturilor juridice civile concrete. In alti termeni, constituie
" obiect al probei" actul ori FAPTUL JURIDIC care a dat nastere la
dreptul subiectiv civil si [ la ] obligatia corelativa."
Articolul din NCC 1.091
"Stabilirea rezervei succesorale si a cotitatii disponibile", la
punctul (4) prevede : "Pana la dovada contrara, instrainarea cu titlu
oneros catre un descendent ori un ascendent privilegiat sau catre sotul
supravietuitor ESTE PREZUMATA a
fi DONATIE daca instrainarea s-a facut cu rezerva uzufructului, uzului ori
abitatiei sau in schimbul intretinerii pe viata ori a unei rente viagere.
Prezumtia opereaza numai in favoarea descendentilor, ascendentilor privilegiati
si o sotului supravietuitor ai defunctului, daca acestia nu au consimtit la
instrainare."
Aici ajungem la reductiunea
liberalitatilor excesive.
Donatia este o liberalitate.
Acuma, din toata averea sa, un om
are voie sa doneze / vanda numai o anumita parte, numita cotitate disponibila,
adica cat poate el sa vanda ori sa doneze, daca doreste.
Deci din averea sa un om in viata
poate dona sau poate vinde, dar numai o parte, o " bucata", o
fractiune din averea sa, PANA UNDE , CAT ?
Pai, pana la o parte anumita (
fixata prin lege ) care se numeste REZERVA SUCCESORALA, si care e tot o bucata
din averea unui om, de care omul insa in viata, omul cu averea, nu se poate
atinge, nu o poate instraina, adica vinde, si nici nu o poate dona, intrucat
bucata asta e rezervata de lege pentru mostenitorii sai rezervatari.
Nu toti mostenitorii ( legali ) sunt
si mostenitori rezervatari.
Se numesc rezervatari numai unii
dintre mostenitori, descendentii de exemplu in cazul nostru Laura A[...] e
desecendenta in linie directa, fiica lui De cujus, raposatului sau tata Bratu
A[...].
Se numesc rezervatari acei
mostenitori carora legea le da dreptul la rezerva succesorala.
Cu alte cuvinte, legea, legiuitorul
ii apara de a fi "dezmosteniti" " cu totul", de a fi
"deposedati" ( atentie zic asa deposedati acum in limbaj comun ! ),
de a ramane fara nicio mostenire, fara nimic mostenit de la autorul lor ( de
cujus ).
Clasa I [ a mostenitorilor legali ],
clasa descendentilor in linie directa, alcatuita din copii, nepoti, stranepoti, s.a.m.d. ai
defunctului, fara limita in grad !!!!
( De pilda, mostenitorii colaterali,
fratii, surorile, nu sunt mostenitori rezervatari, fata de ei nu exista "
obligatia" la rezerva succesorala. )
Si avem in vedere si articolul 1.146 NCC despre
RAPORTUL DONATIILOR : "(1) Raportul donatiilor este obligatia pe
care o au intre ei sotul supravietuitor si descendentii defunctului care vin
efectiv si impreuna la mostenirea legala de a readuce la mostenire bunurile
care le-au fost donate fara scutire de raport de catre cel ce lasa
mostenirea."
Deci revenind la situatia de fapt,
cazul concret al Laurei A[...], ambii parinti au incheiat un act/contract de
vanzare-cumparare, dar in prezent, un parinte ( mama ) este in viata, iar alt
parinte ( tatal ) este decedat.
Parintii sunt impreuna vanzatori in
actul / contractul de vanzare-cumparare.
Dar, fata de parintele decedat (
Bratu, tatal, a carui succesiune a fost deschisa pe 9 aprilie 2019 de Stefan
A[...] fiul sau cel mare ), avem prezumtia de la art.1091 NCC punctul (
4 ), am citat mai sus articolul acesta.
Fata de mama Laurei A[...], numita
Elisabeta A[...] in viata in prezent, daca contractul de vanzare-cumparare (
"actul", cum ii spune Laura ) este o donatie deghizata, donatia
deghizata fiind o adevarata donatie, atunci in cazul mamei, in calitatea ei de
vanzator, avem regulile de la
materia SIMULATIEI art.1289
NCC "
Efecte intre parti - (1) Contractul secret produce efecte numai intre parti si,
daca din natura contractului ori din stipulatia partilor nu rezulta contrariul,
intre succesorii lor universali sau cu titlu universal."
1289 NCC este acel "
faimos" articol
1175 din Vechiul
Cod Civil.
Numai ca, in
materia simulatiei, deghizarii donatiei, cum putem proba deghizarea ?
"Reamintim ca, in aceasta
materie, MOSTENITORII REZERVATARI sunt TERTI, pentru ca se
prezinta in apararea unui drept propriu, iar nu dobandit prin mostenire de la
defunct, actionand deci NU ca succesori universali." ( +Francisc
Deak, Contracte Speciale, Vol.III, Donatia )
In acest caz precis
nu ne mai bucurãm de prezumtia de la art 1091 pct.(4) NCC, si cum putem dovedi
?
Articolul 1290 NCCla alineatul (2)
prevede : " TERTII pot invoca SIMULATIA impotriva partilor, atunci cand
aceasta le vatama drepturile".
Iar articolul 1292 NCC "Proba
simulatiei", prevede ca : " Dovada simulatiei poate fi facuta de
TERTI sau de creditori CU ORICE MIJLOC DE PROBA. Partile pot dovedi si ele simulatia
cu orice mijloc de proba, atunci cand pretind ca aceasta are caracter
ilicit.".
In concluzie, daca contractul de
vanzare-cumpare, sau " actul " este o donatie deghizata, fata de
tatal Laurei in calitatea lui de vanzator, astazi decedat, ne bucuram de
prezumtia relativa, legala, instituita si prevazuta in art.1091 (4) NCC, iar
fata de mama Laurei in calitatea ei de vanzator, astazi in viata trebuie sa
deovedim, sa probam, - in calitate de TERTI si ma refer la calitatea
Laurei A[...], calitate de tert in raport cu contractul de vanzare-cumparare
la care ea nu a fost parte - prin orice mijloc de proba, cã intre vanzator (
mama Laurei ) si cumparator ( Stefan A[...] fiul ei cel mare / si, respectiv
nepotul ei S.[...].) a existat un acord, o intelegere " secreta
", ascunsa, pentru ca sau in sensul ca, vanzarea incheiata sa fie in
realitate, in concret, nu o vanzare, ci o donatie, o liberalitate, o
gratificare, o " gratuitate".
De aceea, in cererea de chemare in
judecata pentru constatarea simularii contractului de vanzare-cumparare, inca
din formularea/ redactarea cererii, pe parati ii vom chema, iar instanta ii va
cita, ( direct ) la Interogatoriu. Dar va trebui sa formulam un interogatoriu
pentru parati, adica cateva intrebari, instanta va proceda la luarea
interogatoriului partilor, adica va pune intrebarile, pe care insa va trebui sa
le redactam noi insine.
De asemenea, Laura va trebui sa
aduca 2 martori, de preferinta doi, si martorii sa spuna daca stiu - instanta
ii intreaba CE STIU - ca intre vanzatori/ vanzator ( mama Laurei ) si chiar si
tatal Laurei, martorii daca stiu, e foarte indicat sa si spuna asta, si
cumparatori a existat o intelegere secreta, ascunsa, intentia lor comuna, de a
face o donatie, sub aparenta unui contract de vanzare-cumparare.
La interogatoriu, paratii vor trebui
sa raspunda la intrebarea, intrebarile ( nu stiu inca cum sa le formulez
!!!!!!! daca cineva ma poate inspira !!!!! ) daca intre ei, intre ei paratii (
mama Laurei, si tatal Laurei, dar mai ales mama Laurei ne-ar interesa cel mai
arzator, insa si tatal Laurei - si ei insisi, in calitatea lor de cumparatori )
a existat o intentie comuna, intentia, dorinta si intentia, intelegerea,
acordul secret, ascuns, pe ascuns, de a incheia o donatie sub forma aparenta a
unei vanzari-cumparari.
Avem nevoie de proba paratilor
chemati/ citati la interogatoriu, de martori si de prezumtii, si s-ar putea,
ideal, si de proba cu expertiza imobiliara pentru evaluarea bunului imobil.
Aici e un aspect
:
Totusi, la inceput, de la Laura am
inteles ca parintii au vandut " tot " ce aveau, in schimb, recent,
zilele trecute Laura a adaugat ca tatal ei " avea " 3 hectare si
jumatate, iar mama ei "avea" 800 de metri pamant.
Pe de alta parte, exista raportul
donatiilor.
Toate donatiile facute in timpul
vietii defunctului, trebuie aduse inapoi la masa succesorala, adica trebuie
" reconstituita" averea toata lasata de defunct.
Pentru ca, tatal Laurei a avut mai
mult pamant, iar mama Laurei a avut mai putin pamant ( mult mai putin ), iar
casa parintilor a fost construita impreuna si este bun comun.
Casa parintilor a fost vanduta lui
Stefan A[...], doar lui.
Si mama ar fi vandut 600 m pamant al
sau ( bun propriu sa intelegem, asa cred, in lumina datelor de pana acum ! ),
nepotului, adica fiului fiicei sale celei mari Steliana [...], pe care s-ar
putea ca prenume sa-l cheme S.[...] ( ca pe mama lui ) [...] ( sigur, ca e
rodul sotilor [...] ).
"Mama avea 800 m pamant" -
adica inainte casatorie, adica e bun propriu.
"Tata avea 3 hectare si
jumatate" - adica inainte de casatorie, adica bun propriu.
Bine, Laura mai spune si despre
" banii de la APIA", si tocmai ieri seara gasisem un mic articol in
partea de jos a uneia din paginile ziarului pe hartie Libertatea despre APIA.
Bani pentru agricultura, pentru
rasele de animale.
Pe de alta parte, ei au vandut - nu
stiu cand - animalele din crescatorie.
Conservand probabil mama Laurei, ca
femeie de la tara, doar cateva animale pentru ea si familia ei.
Dar in ziarul Libertatea scria ca se
dau banii APIA pe trimestrul ? sau ultima parte din anul 2018, si ca un numar
determinat de persoane au accesat aceste " fonduri " de la Stat.
Parintii Laurei au avut crescatorie
de animale.
Livadã nu e, pentru ca Laura spunea
" sunt numai cativa pomi ".
Casa este din CHIRPICI ACOPERIT CU
PIATRA + RIGIPS ( adica materia aceea " scartaitoare " ).
Voi incepe sa atasez si sa va trimit
paginile selectate din cateva cursuri de Drept...
Cred ca, in clipa asta nu stiu
sigur, vor incapea in 2 sau in 3, 4 ? , mailuri.
Insa nu stim sigur ce fel de
contract de vanzare-cumparare este acela.
Insa sunt probabilitati ca de la
vanzare-cumparare, sa fie de fapt o donatie.
Sunt indicii, intrucat Stefan
aproape sigur nu a lucrat si nu ar fi avut bani sa cumpere casa parintilor, fie
ea si numai din chirpici cu piatra acoperita si cu rigips, casa lunga de 100 de
metri, asta mi se pare ca ' sufla", vorbea tare, ii spunea dna Iorga
Laurei.
Dna Iorga e o vecina a Laurei cu
care Laura, s-ar parea sta adesea, pentru ca ea cand ma suna pe mine, adesea o
aud si pe dna Iorga care e pe acolo pe unde e Laura prin camera.
Si s-ar putea ca Laura sa fi fost cu
dna Iorga la ea, la mama ei in comuna Baba Ana, sa ii arate dnei Iorga casa la
tara.
Si, Laura !
Zice la telefon : " NU MA DUC
EU SA STAU LA TARA !"
I-am spus sa nu spuna asta in
instanta, caci e in defavoarea ei, noi pentru ce ne mai luptam ?
Fata de contractul / actul de
vanzare-cumparare, pe care Laura spune ca l-a vazut pe fuga, putin, la OCPI in
...cand a fost ? in 2017, cand ar fi fost cu o colega care e avocata si
mediatoare la OCPI ( Ploiesti ) - Laura e un tert.
Ea nu e parte a actului/
contractului de vanzare-cumparare care totusi incheiat produce efecte juridice,
ii atinge, ii vatama drepturile.
Ea trebuie sa dovedeasca.
Laura nu a fost sunata de nimeni din
familia ei, ieri pe 9 /04/2019, dupa ziua in care s-a deschis succesiunea la
notar in Mizil si Laura nu s-a dus.
Laura insa a sunat la Notar si i s-a
spus ca nu i se pot comunica actele care sunt la dosar, dar i s-a comunicat
noul termen de prezentare, care e pe 30 MAI 2019.* [*notarul, in fapt, trebuie sa ii comunice actele ... cf. Legii notarilor ]
M-am uitat in manualul de Drept
Notarial, acum notarul poate face/comunica o serie de acte notariale, prin
email, insa numai cat priveste latura mai putin importanta a activitatii sale,
iar procedura succesorala e / tine mai mult de " esenta" sau e latura
importanta a activitatii sale.
De aici, din cele scrise in manualul
de Drept Notarial ( v-am trimis manualul mai demult ), ar fi de dedus ca nu ii
poate comunica actele din dosarul de succesiune al familiei ei, intrucat
succesiunea, e face obiectul unei proceduri importante, care e baza activitatii
notariale, tine oarecum de esenta activitatii notarului.* [ *asupra comunicarii actelor de catre Notar, in cazul dezbaterii Sucesiunii ar mai fi de vazut, in Manualul de Drept Notarial ar fi trebuit poate, sa scrie mai clar ce anume exact comunica notarul !!!!! ]
olivia
Pièces jointes
- Olivia Marcov mail 10
aprilie 2019 cursuri Drept mostenire drept civil.doc (56,00 Ko)
- Curs de Drept Civil,
+Corneliu TURIANU, extras.pdf (19,53
Mo)
- Cursuri DREPT ( I ).pdf (2,30 Mo)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu