Buna ziua tuturor! Bonjour à tous! 30 septembrie 2020 familie din blocul nostru
Expéditeur :Olivia Marcov (oliviamarcov@yahoo.fr)
À : ...............................
Date :mercredi 30 septembre 2020 à 17:00 UTC+3
Buna ziua tuturor! Bonjour à tous! 30 septembrie 2020 familie din blocul nostru
Sa va dau o veste care ma intristeaza....
Astazi am inceput sa citesc – sunt cateva foarte scurte, deci macar 2, 3, 4 maxim pagini poti citi dimineata la cafea, cat bei cafeaua.... nuvele/Amintiri de calatorie ale lui Gala Galaction....
Si incepusem sa citesc , zilele trecute citisem “ Oglinda ca a noastra” si “La tarmul marii”, iar azi “In Gradina Vârnav din Botosani”, Moldova intotdeauna, cel putin asa cum o redau scriitorii nostri, mi s-a parut, si este, mai blajina, mai dulce, mai domoala, mai romantica, prin comparatie cu Muntenia noastra unde spiritul bizantin aprig si “labirintic” adesea ( un fel de a spune, intortocheat, adica...intrigant... ) au domnit si domnesc si astazi...
Gala Galaction a fost muntean dar vad ca a scris cu aceeasi placere si despre Moldova, si despre Dobrogea, la tarmul marii, Marii Negre desigur...
Pe Fb si au trecut niste ani buni de acum, l-am cunoscut pe domnul Georgica Deliu, un botosanean care a trait mai apoi o parte din viata in Tulcea, de unde a plecat cu sotia, cu doamna Ana si cu cele 5 fiice ale lor, in Italia... Prin anii 2010/2011, 2015? Spunea cred ca se afla deja de 10 ani in Italia....
Si ma gandeam si la dl Deliu, care e din Botosani si uneori isi scrie amintiri din copilarie, in postari scurte, pe FB, pe care i-am spus sa le publice, sa nu se uite graiul moldovenesc si inca, cel de la tara si el a luat un Caiet si a scris titlul : “Din amintirile unui fiu de taran...de taran”, cam acesta e titlul si ma intreb daca va termina cartea sa si o va publica....
Dar, nu am apucat sa termin nuvela de 2 pagini si jumatate, ca deasupra se auzeau ciocaneli, zgomote de lucru intr-un apartament, nu stiam care exact, unde sus, mi-am spus, nu jos, lovituri pe langa tevile de langa fereastra, de la calorifer, pe unde vine apa calda iarna, pe la calorifer, zgomot de mistrie, apoi voci de lucratori/ muncitori tocmiti....
IN vara lui 2017 se renova, integral, apartamentul de la parter....deci nu putea fi acela, mi-am spus !
Apartamentul de la etajul 1 de sub noi a fost si el renovat prin anii....? 2000, si ce santier si ce zgomot cumplit a fost atunci, au inlocuit cred, noii proprietari si cada din baie si zgomotele erau infernale..., apoi apartamentul de deasupra de la etajul 3, si el a fost renovat prin anii 2000, complet.... alte zgomote timp de zile nesfarsite...
Acuma, ma gandeam ce au mai gasit de renovat, si care dintre vecinii de la : parter, et.1 sau etajul 3 ?
Ma refer numai la apartamentele de pe coloana noastra....
M-am dus sa o intreb pe mama, sa vad daca vrea sa-mi spuna si daca stie ceva, ieri am auzit-o ca spune : “Asa ca, daca se renoveaza acum un apartament, o vreme...”, dar nu am dat mare atentie....
Mama mi-a raspuns ca se renoveaza apartamentul de la etajul 5, al FAMILIEI GHINEA !!!!!
Sotii Ghinea ? – Vai ! Dar asta inseamna ca sotii Ghinea nu mai sunt aici, la ei acasa, unde au locuit din anii 1971, 1972, odata cu noi !
Si acuma, cautam sa vad, macar sa aflu unde sunt... in principiu, ma gandesc ca sunt bine...pentru ca.....
Sotii Ghinea sunt de multi ani la pensie, dar despre ei am aflat si ceva incredibil !
O familie, mama, tata si Mihai, fiul lor, eram copii, cand inca Mihai era aici, ma intreb de fapt ...totusi, Mihai a crescut numai aici in bloc... dar era foarte linistit si nu prea il vedeai, cand eram foarte mica se mai juca cu mine, dar din greseala odata, eu zic din greseala, din neatentia copiilor care nu masoara gesturile lor intotdeauna, Mihai mi-a bagat o creanga in ochi !
Si eu, care stiam ca e baiatul vecinilor din bloc, il cunosteam, nu m-am speriat, nu m-am dat inapoi, si cum necum, mi-a varat creanga in ochi, nu stiu ce o fi fost in clipa aceea in mintea lui, ca nu era deloc un baiat rau !
Mama mea insa a sarit atunci ca arsa, ca raman “chioara”, ceea ce, in fapt, nu e imposibil daca ii vari in ochi cuiva o creanga ! Si de atunci s-a suparat si – nu stiu inainte ce credea, ce simtea – dar dupa aceea a avut o retinere mare, i-a cam antipatizat pe sotii Ghinea, parintii lui Mihai.
Mihai era cu cativa anisori mai mare ca mine....
Nu stiu exact ce au muncit sotii Ghinea, in principiu au fost muncitori insa... totusi, si ei aveau o fire cam coltoasa, insa au fost mai degraba discreti, retinuti, desi erau cam veninosi cand nu le placea de cineva si nu de putine ori poate ca au avut dreptate sa nu le placa de unul sau altul, dar ce poti face ? Fiecare e cum e si nu ii poti efectiv indrepta....
Nu stiu sa explic cum, nici de ce, o fi firea mea, cert este ca eu i-am simpatizat intotdeauna, desi m-am ferit sa ii spun mamei explicit acest lucru...
Ce mi-a placut la ei ? Ceea ce caracteriza multe familii in anii cand eram mica, adica traiau frumos, ordonat, erau foarte curati, erau linistiti, isi duceau traiul, desi cred ca aveau de furca cu propriile lor trairi de antipatie fata de unele persoane din bloc, sau din vecini....
Foarte tarziu, candva, candva incepand cu anul 2000, dar mult mai tarziu, insa nu pot preciza cand, am vazut-o...sa fi fost dupa, sau in 2009 ? – a aparut la Biserica din parohia noastra, Nasterea Maicii Domnului, doamna Ghinea !
Mi-o amintesc cu cercetii ei din aur, marisori, mari, cu o piatra mare rosie, care presupun era chiar un rubin, pentru ca pareau bijuterii de valoare, cum existau si se confectionau mai pe vremuri, poate chiar pe vremea parintilor ei....
Amandoi sotii erau marunti, insa bine claditi, bine proportionati, si ea mai ales era frumusica, cu parul negru, a albit tarziu, desi grizonase, insa a albit foarte tarziu....
Socul a fost cand am auzit-o pe mama, in urma cu putini ani, sa fi fost as spune mai anul trecut, acum 2, hai 3 ani ? – ca s-a intalnit cu dna Ghinea si doamna i-a spus ca ea...sau ei, ea si sotul....au varsta de...tineti-va bine ! 94 de ani !!!!!!!!!!!!!!
94 de ani ? Sa fi inteles mama mea gresit nu cred, dar si daca i-ar fi spus 84 de ani, te inchinai !
Pentru ca dna Ghinea si sotul ei erau neschimbati aproape, da, chiar asa, de cand ii stiu eu de cand sunt copila, sa recunosc totusi, nu am imaginea lor exacta de pe vremea cand eram mica, dar sa zic, din anii mei de liceu si pana...azi, erau neschimbati !
IN vara lui 2017 am vazut-o la Biserica, eu asa zic, odata, pe dna Ghinea, iar pe dl Ghinea mai ales il tin minte ca, atunci cand am inceput in iunie 2017 sa alerg la biserica sa ma rog pentru tatal meu care avea mari probleme cu AVC-ul lui, pe drumul stramt, ingust, care este pe langa Termocentrala din spatele blocului B 35 ( din Delinesti nr.1), care duce inspre Aleea Pascani, trecand pe langa Gradinita de Copii, si care da in Aleea Pascani si mai exact la portita din spate a Bisericii noastra.... domnul Ghinea venea dinspre Biserica cu sticle de 5 litri de apa, deci, asta insemna ca fusese la Biserica si luase apa din curtea Bisericii, de la cismeaua numita izvor, si auzisem sau ii vazusem in trecut, ca ei mai luau apa de acolo....
In 2018..... s-o fi vazut la Biserica pe dna Ghinea, duminica, la Liturghie ? Nu imi amintesc foarte bine, nu ar fi imposibil insa...
Dar stiu ca, atunci cand am vazut-o, am vazut-o din spate si da, mi s-a parut totusi imbatranita, si in acelasi timp neschimbata.... pentru ca sunt multi oameni care, imbatranind si daca nu ii vezi zi de zi, nu mai sunt de recunoscut, ceea ce niciodata nu a fost cazul sotilor Ghinea, ba, as spune, mai ales dl Ghinea a ramas neschimbat, de parca timpul i-a imortalizat si chipul dar si fizicul tot, trupul....
Deci, erau oameni, ca oamenii care ies la pensie – si cand ieseau la pensie prin anii ’90, ieseau la 55 de ani femeile, si 57 de ani barbatii....
Si, deci, doamna Ghinea sa ii spuna mamei acum 2, 3 ani, ca ea are 94 de ani ? Hai 90, ca tot ar fi mai mult decat uimitor !!!!!!!!!!!
Mihaita Ghinea in copilarie si in adolescenta avea o bicicleta, un Pegas alb, a intrat la admitere la una din facultatile din Politehnica, iar prin vara lui 1987, ma duceam cu o colega de clasa de liceu, si de banca o perioada, Silvia Manuela Jidovin care locuia inspre Bucla, intr-un bloc de la capatul troleibuzelor 90, 91, 93, cum era atunci, la Valea Ialomitei, m-am dus la Politehnica cu Silvia care nu reusise in vara 1986 cand am terminat noi liceul, prima admitere si acum era la a 2-a admitere la Politehnica....
IN parcul mare care este in campusul Politehnicii l-am vazut pe Mihai cu Pegasul lui alb, se vede ca el, linistit, el care nu se juca cu copiii din bloc, pleca cu Pegasul la Politehnica, vara...
A trecut chiar pe langa noi doua... IN vara aceea, Silvia a intrat la facultate...
Apoi au trecut anii....
Stiu ca l-am vazut la un moment dat, cu o tanara roscata, cu parul lung si rosu natural, roscat-rosu ca morcovul, natural, parca si putin ondulat, Mihai nu e inalt, e ca parintii lui, cu parul saten si ochii caprui si pielea alba, i-am vazut din spate, se tineau de mana cu mainile la spate amandoi ca 2 scolari si mi-am spus ca Mihai si-a gasit o prietena, mancau un mar verde....
IN vara lui 1999 sau 2000 ? – ma intalneam cu dna Ghinea cand mai plecam spre piata, sau in parcul de langa noi, si intr-o zi ea s-a oprit sa imi spuna ca Mihai s-a insurat si se intelege foarte bine cu sotia lui, doar ca nu au copii, desi vor.
Dar, trecusera cativa ani buni de cand se insurase, tocmai asta era of-ul dnei Ghinea care a spus insa ca ei doi se impaca atat de bine, incat ea se bucura nespus, si chiar daca nu au copii.
IN toamna lui 2001, ma angajasem la firma Target din Piata Kogalniceanu si plecam dimineata la serviciu, fie la statia Romancierilor la noi, fie chiar la Kogalniceanu, o intalneam pe dna Ghinea care mi-a spus ca pleaca la Mihai sa stea cu fetita ! Ca Mihai are o fetita !!!!!!!!!!!!!!!!
Prin vara lui 1999 sau 2000, o data, dna Ghinea mi-a spus ca ea si sotul ei au facultate, eu nu am exprimat nicio reactie pe fata, desi ii stiam ca fusesera muncitori, dar daca ea a spus asa, eram sigura ca are o explicatie, si explicatia a venit caci ea parca m-a ghicit si a continuat, lamurindu-ma, si am aflat ceva nou atunci pentru mine : pe vremea comunistilor existau candva, facultatile muncitoresti !!!!!! Si ea si sotul ei facusera facultatea ! Facultatea muncitoreasca !
Aproape sigur nu era chiar ca facultatea obisnuita, dar inseamna ca invatai cu mult mai mult totusi, decat sa spun “ un simplu muncitor”....
M-a indemnat atunci sa ma gandesc ce fac, cum fac, pentru ca timpul trece si sa fac facultatea si eu, si sa ma marit, sa am copii !
Tot prin aceeasi vara, 1999 sau 2000, doamna Ghinea mi-a spus ca nu il sufera pe administratorul blocului nostru pentru ca nu e corect la intretinere, si acela era atunci ca si azi, tot dl Negoescu !!!!!!!!! Da, aproape sigur era Negoescu. Dna Ghinea spunea ca umfla factura de plata la intretinere si atunci nu prea existau cred in bloc, in apartamente, apometre, pe care de altfel fiecare familie a fost libera sa le instaleze sau nu si cand doreste.
Tot sotii Ghinea, la un moment dat isi desfiintasera telefonul, dar ce e mai surprinzator, e ca am impresia ca nu aveau un telefon mobil.
Pentru ca, intr-o vreme, dar au trecut niste anisori de atunci, auzeam batut in teava noaptea, si am aflat apoi sa dlui Ghinea i se facuse rau si doamna batea in teava sa cheme ajutor !
Totusi, pe de o parte nu iesea din casa sa sune la etajul 5 la ea pe palier la doctorita Veronica Gheorghita, sau Veronica nu i-ar fi deschis ? ( Ceea ce nu e imposibil deloc, nici mie nu imi deschide deloc, ca si cum nu exista, desi vine la noi lunar dupa pensia parintilor ei pe care o ia mama mea pentru ei.... ), si ar mai fi spus dna Ghinea ca noaptea ei ii e frica sa iasa din apartament !
Totusi, a fost inainte de 2017 cred..... iar in vara 2017 dl Ghinea era neschimbat si venea cu 2 sticle de 5 litri fiecare, de la Biserica, spre casa...
Acum cativa, putini ani, mama s-a intalnit cu dna Ghinea
care i-a povestit ca Mihaita SI-A FACUT CAMIN DE BATRANI !!!! Undeva in
Bucuresti, sau langa Bucuresti ????
Mihai locuia in Bucuresti, dar nu stiu unde.
Insa dna Ghinea lua troleul 90, 91 pana la Kogalniceanu cu mine, dimineata in 2001, si acolo cobora si cred ca schimba troleul....
Aproape sigur...
Nici mama nu mi-a adus atunci prea multe informatii despre Caminul de Batrani pe care si-l deschisese Mihai Ghinea, iar daca mama totusi a mai spus ceva, eu nu imi amintesc...
Si acum, astazi, auzind ca se renoveaza apartamentul lor de la etajul 5, pai, de la infiintarea blocului a fost numai casa lor !!!!
Inseamna, imi spun, ca in mod discret, Mihai a venit si si-a luat parintii si i-a dus la Caminul lui de Batrani.... asa imi spun eu....!
Pentru ca renovarea aceasta sigur nu se poate face cu proprietarii in casa !
Acuma, mai departe nu stiu, mama spune ca nu stie nimic....
Presupun ca sotii Ghinea sunt la Mihai, fiul lor, ma gandesc ca trebuie ca traiesc, ca nu pot crede ca au murit amandoi si nu am auzit chiar nimic in bloc !
Am facut pe FB o cautare, la prima cautare, nu stiu zau, daca pot da de Mihai Ghinea, cu care am vorbit numai acum foarte multi ani, cand eram mica, si de atunci niciodata !
Ba chiar Mihai, cand ma vedea, se facea ca nu ma cunoaste, si nici in vara 1987 nu a dat semn ca ma cunoaste, parca nu.... poate eu sa ii fi spus un “buna!” ?, poate da, poate nu...
Era frumusica dna Ghinea, marunta, dar soliduta, mai slabise ea, totusi era neschimbata, cu pielea si tenul albe, cu ochii rotunzi, mari, negri, frumosi, luminosi si vii, cu buze fine si nasul...nasul il avea cam ca al meu, ca forma.... o fata ovala, dar potrivit de ovala sau de lunga...
Parul negru, abia cu cateva fire albe, multi, foarte multi ani, si usor ondulat, cu grija, aranjat, tuns scurt, ondulat, intotdeauna i se vedeau bine cercerii ei de aur mari cu rubine mari !
Grizonase bine de tot, dar complet alba tot nu era, asta, prin 2017....
Dl Ghinea in schimb, avea, dintotdeauna parul mai mult alb si mai apoi alb complet, uniform alb, cu un nas ascutit, drept, cu tenul si pielea albe, scund, dar atletic, intotdeauna extrem de curat si ingrijit, tuns si pieptanat, cu camasa curata, proaspata si calcata impecabil, cu pantalonul la fel, din stofa, calcat, impecabil, ai fi spus ca in orice clipa il puteai vedea “la serviciu”, atat de impecabil umbla, iar dna Ghinea avea vara rochitele ei inflorate sau cu buline mici, din panza.... simple si frumoase...
Toamna, sotii Ghinea purtau un impermeabil, pardesiu-impermeabil de culoare crem, el poate gri, ea, crem cred.... corect inchis in fata, ba chiar uneori pus corect si cordonul in jurul taliei.
Si acum, au disparut asa..... intr-o clipa, intr-o zi....
Ma ingrozesc, asa ma intristez, sa stiti ca nu glumesc....
Cum e sa vina ziua, cum a fost cand a venit clipa in care Mihai – eu cred ca asa a fost, nu se poate altfel – a venit si i-a luat de acasa, cu masina ( sigur ) si a fost ultima oara cand paseau pragul casei lor, ultima oara...clipa in care au inchis usa in urma lor si au lasat aici TOATA VIATA LOR, CUM E SENTIMENTUL CAND PLECI PENTRU TOTDEAUNA DIN CASA, CASA TA, A TA DE O VIATA ?!?
Plecarea aceasta cumplita, cand stii ca nu e o simpla mutare in alta casa, ci odata cu casa ta de o viata, e viata ta insasi, existenta ta pe care o lasi in urma si ce va fi, cat va mai fi in continuare nu stii, si nu stii nici cum va fi, dar cat va mai fi ? Mult ?
Trebuie ca este o clipa, o senzatie care te darama.
Pe masura ce trec anii, personal nu pot spune ca ma simt imbatranita, au fost niste ani in care anchilozasem, ma simteam foarte rau si atunci am avut si probleme mari as spune eu, destul de mari, cu inima – si ma simteam batrana, imbatranita de boala, impotmolita in boala care parca adauga ani...varstei mele reale.
Acum nu ma mai simt chiar asa, dar sunt zile in care ma simt, am dureri de la reumatism si zile cam dese, totusi nu ma mai simt asa, si sunt si zile in care parca as spune ca intineresc, adica ma simt tanara....
Deci daca nu esti bolnav, in mod normal la 50 de ani in mod sigur nu esti batran catusi de putin, iar Medicina situeaza batranetea, mai exact varsta a 3-a de la 65 de ani in sus, iar batranetea mai avansata dupa nu stiu ce varsta, candva dupa ...dupa.... dupa... ceva ani, dupa 65 de ani, deci dupa 70, 80 de ani incolo....
Iar acum in zilele noastre, oamenii nu se mai numesc batrani, ci Seniori.
Stiti ca va spuneam ca vizionam documentare pe KTOTV.com, am gasit odata unul in care niste calugarite frantuzooaice cred, sau elvetiene ? Vorbeau franceza in tot cazul, aveau manastirea undeva, intr-o zona splendida, dar cumva in varf de deal, pe un drum serpuit, amenajat, dar serpuit si care tot timpul urca, un drum in urcus, drum asfaltat, ingust, care urca cam asa, in melc, si era un versant in dreapta mi se pare, iar in stanga era...nu era nicio bara de protectie, niciun parapet, si calugaritele la 90 de ani mergeau pe bicicleta, coborau la magazine sa se aprovizioneze sau faceau plimbari....
Ei bine, daca mergeau pe un drum ingust, in melc, urcand, si coborand cand plecau din manastirea lor, va dati seama ca desi aveau 90 de ani si parul alb se ivea de sub baticul lor gri deschis, insa nu pareau de 90 de ani, caci se miscau ca un om normal !
Si cand te gandesti ca multi, foarte, foarte multi oameni nu ating varsta de 90 de ani !!!!
Iar daca ating totusi un 75- 80 de ani, multi umbla in carut, in baston, intepeniti, cu greu, in cadru chiar....
Deci cu un regim cat mai pasnic, si linistit de viata, ceea ce se poate intr-o viata aranjata si cat mai stabila si neaparat civilizata, si avand o baza materiala de siguranta, un regim alimentar potrivit, fara alcool care face ravagii la orice varsta, in orice om care il consuma – fara tigari, cu miscare zilnica.... se poate trai si bine.
Conteaza sa traiesti pe picioarele tale, sa fii autonom, si asa te poti totusi bucura – pe cat se poate si din alte motive ( apar disparitiile/adica moartea celor...apropiati...motiv de durere ), dar pe cat se poate, traiesti liber, te misti, esti stapanul tau, si te bucuri de viata.
Conteaza cum traiesti pana la capat, ca nu e placut sa zaci de durere, de neputinta si sa depinzi de altul care sa te ingrijeasca.
Pe de alta parte am gasit un articol despre Caminele de Batrani, si e cumplit ce descrie articolul din presa, foarte multi batrani au dementa, au Alzheimer, au fie o dementa usoara, fie o dementa “deplina”, articolul spune ca “ mii “ de romani isi abandoneaza sau lasa, sau duc batranii la un Camin de Batrani, unde problema e ca dupa ce se inchide usa in urma lor, nu mai stii ce se intampla cu adevarat cu batranul.
Caminele, eu am citit despre cele private, putin, nu au Personal suficient nici pe departe, batranii au nevoie de cineva langa ei, unii cad, - fac osteoporoza, sau din alte pricini – si cine sta cu ei, langa ei ? Nimeni, ca au numai o asistenta, maxim 2, 3 la nu stiu cati batrani in Camin !
Sa le dai apa, unii sunt imobilizati.... acum citesc ca unele Camine au si batrani cu schizofrenie internati acolo, preturile minime sunt 1.700 / 1.800 lei pe luna, cele mai mici preturi, ma rog, am citit si eu un articol.... poate cercetand gasesc si alte informatii.
3.000 lei pe luna e un pret mediu insa, deci va dati seama ce diferenta intre 1800 si 3000, ma gandesc cat de mult conteaza. Si mai e si norocul, ca in viata, ca la noi....
Unii batrani ar fi tinuti in subsoluri, de cand cu covidul....
Se pot vedea franturi de articole, o fraza, doua, cand faci o cautare cu google.ro
Eu am cautat Mihai Ghinea camin de batrani, as fi vrut o lista, o Evidenta a proprietarilor de Camine, se numesc proprietari pentru ca asta sunt, dar mai pot fi numiti patroni, unii proprietari sunt si manageri.
Din cate stiu, dna Ghinea ii spunea mamei ca nu numai Mihai, dar si sotia lui lucreaza cu el cot la cot, deci se ocupau amandoi de Caminul lor de Batrani ; mai cred ca Mihai s-a gandit la parintii lui si la faptul ca va veni o zi cand va trebui sa ii ingrijeasca !
Etajul 5 deasupra noastra, pe coloana, ar veni apartamentul 22 din Blocul R 4, Drumul Taberei 57, sector 6, scara A.
Apartamentul 22 al familiei Ghinea !
Nimeni nu a locuit vreodata in acest apartament, in afara de familia Ghinea, si uite, a venit ziua sa fie gol....
Am gasit ca exista Asociatia Directorilor Institutiilor pentru Varstnici, ca ar fi 550 de camine private in Bucuresti, Ilfov, am aruncat o privire pe articolul din digi24 din 07.03.2017 21:32 cu titlul : “ Camine de batrani din Romania : Afaceri clandestine si pericol pentru pacienti “.
Acuma, nu reusesc ca imi amintesc daca sau ce a mai spus mama, vreun indiciu despre Caminul de Batrani pe care si l-a facut Mihai Ghinea, insa daca sotii Ghinea sunt cu Mihai, sigur sunt pe maini bune, pentru ca el a fost un copil tare cuminte si serios, un tanar foarte serios, tacut, si cred ca pot spune ca sunt sigura ca are grija de parintii lui.
Si totusi, au disparut asa din bloc...
Stiti, acuma.... la varsta lor imi spun ca, dupa ce va fi renovat apartamentul, ar fi sanse sa se mai intoarca aici la ei acasa ?
Probabil Mihai are acum apartamentul, poate ca el il renoveaza – daca nu l-o fi si vandut deja !!!!
Lucrarile astea de renovare abia au inceput, sau acum le auzim noi, ca se aud, lucratorii cred totusi ca lucreaza cu ceva atentie, poate li s-a si recomandat asa....dar lucrarile de renovare implica zgomote....
Asa, ce mai spicuiesti din presa despre Camine, ca multe isi fac reclama ca arata bine, dar concret, viata batranilor acolo nu e buna, sau poate fi si rea !
O fata nu avea 50 de ani, imobilizata, dupa un accident, coloana atinsa, internata la Camin acolo, nu se putea ridica sa bea apa, nu are cum, de asta se si afla intr-un Camin, si asistenta ii spunea ca poate sa se ridice si singura.... acolo lipsea Personalul !
Unii “se lauda “ ca au Personal, si medic psihiatru si asistente....ba fac si kinetoterapie, deci cu totul, au Personal specializat...
Caut sa imi amintesc, ce a mai spus mama ca i-ar fi spus doamna Ghinea despre Caminul lui Mihai ?
Sa ii fi spus ca preturile sunt accesibile, ieftine ? Pentru toata lumea ?
Ma rog, nu pentru toata lumea, ca multi nu au pensie, sau au o pensie foarte mica....
Sa ii fi spus ca sotia lui a facut vreo specializare, vreo formatie profesionala pentru a se ocupa de Camin cu el ?
De aceea imi spun ca sunt bune si utile Evidentele in tot locul !
Evidenta proprietarilor de Camine Private, de Camine Publice ( directori ), cu nume si prenume si unde ii gasesti, in cazul acesta, dar si alte evidente.
Am fost impresionata de faptul ca “mii” de romani isi duc la Camin batranii, sunt cazuri si cazuri, undeva scria ca un batran s-a imbolnavit de Alzheimer si 6 ani familia l-a ingrijit acasa, dar dupa aceea tot l-a dus la un camin...
Imi spun si ce simti, cum e, cand ajungi asa – sa nu fie, sa nu ajunga nimeni asa ! – asa bolnav si cand copiii tai, copilul tau nu te mai ingrijeste – unii nu vor de la bun inceput – invocand ca are familia sa, copiii sai, serviciul sau si nu are timp de tine care i-ai dat viata si l-ai ingrijit cand era prunc !
Eu cred ca oricat ar intelege un parinte ca acum copilul sãu e mare si el, si are familia sa, trebuie cã pe parintele batran tot il doare sa fie dus la Azil cum se mai numeste Caminul de Batrani !!!!!!!!!!
Sunt prea multi, foarte multi oameni la noi cu : dementa usoara, paralizie/imobilizare la pat, dementa severa, Alzheimer, si ce boli mai sunt, chiar cu Parkinson, si mai ales si cu schizofrenie....
Caminele de Batrani ii primesc pe toti acestia, unele se pare ar fi cumva, specializate, si toti acolo, e clar, toti batranii acolo stau pe medicamente.
Unora nu le dau insa medicamentele, pot avea alte boli, si chiar au la varsta lor, diabetici de pilda, desi asistenta medicala trebuie sa le dea medicamentele si la timp !
Deci ce se intampla in concret, fata de “reclama” care existã !
E ora 15h44 si de sus se aud zgomote, se lucreaza in apartamentul sotilor Ghinea....
30 septembrie 2020 : Mihaela Calin de la Piatra, Teleorman, a implinit azi 42 de ani, e nascuta in 1978, iar fratele meu Silviu in 1977.
Suntem rude cu Mihaela Calin, mama ei e din familia bunicului meu Mardale, Paraschiv.
Gherghina Mardale, careia ii spun Geta, si care a fost casatorita cu dl Calin cu care ii are pe Mihaela-Gabriela ( inteleg ca si Gabriela o cheama ) Calin si pe Pascu-Valentin Calin, unde Pascu e prenume, Pascu-Valentin sau Vali, fratele Mihaelei Calin.
Mama Mihaelei Calin nu mai lucreaza de foarte multi ani, de prin 1990, si Mihaela mi-a spus ca acum o intretine ea, mama ei a divortat de tatal ei, apoi s-a recasatorit insa al doilea sot, un om bun, s-a imbolnavit, a fost la spital, a murit, apoi dupa un timp a gasit alt sot, dar cu al 3-lea nu cred sa fie casatorita, dar convietuieste.
Mihaela imi spunea cand gateste, gateste si pentru mama ei.
Este exclus ca mama Mihaelei sa nu fi lucrat din comoditate sau indiferenta.
Nu a mai lucrat ca nu a mai avut cum, unde, nu a mai putut.
In familia Mardale oamenii nu au fost nicidecum lenesi, si nici indolenti.
Mihaela imi spunea ca o luase pe mama ei, pe asigurarea ei de sanatate.
Fratele ei ii lipseste mult, tatal recasatorit locuieste in alt sat sau in alta comuna.
Fratele e la Bucuresti, dar pleaca mult si ea nu il vede.
Fratele Mihaelei, Vali, [...] !!!
Imbraca uniforma.
Mihaela a fost casatorita si din prima casatorie il are pe fiul ei Robert-Nicolae, a divortat, si s-a recasatorit si spune ca are un sot foarte bun care il iubeste ca un tata pe Robert.
Mihaela lucreaza in Confectii, dar ... e greu, o vad cu cearcane mari sub ochi, face naveta zilnic Alexandria-Piatra, si in sala sau hala mare plina cu masini de cusut, sa cosi la masina o zi intreaga, in zgomotul masinilor, trebuie ca nu e usor....
Mihaela a lucrat candva si la Bucuresti, la Apaca sau Tricodava, cert e ca stie zona noastra, ma gandesc ca Tricodava e langa noi, dar ea sa fi lucrat la Apaca ? Mama mea stia...
Apoi Mihaela s-a mutat de tot la Piatra.
Mi-a spus cu mandrie ca “suntem mai multi” care suntem....mi-a spus ca e liberala, in partid, si presedinta organizatiei de femei din Piatra sau nu stiu de unde, insa voia sa se retraga, sa iasa din partidul PNL, asa spunea ea, pentru ca politica e murdara. As spune periculoasa.
Cred ca niciodata n-as putea uita ce pagube si prejudicii ne-au adus cei din psd, si nu numai din pacate.... caci eu la Judecatorie nu am avut zile, efectiv faceau ce faceau si voiau sa plec.
E un loc de munca, un post, un job, in care, pe de o parte nu ma adusesera ei, de pe alta, nu puteai visa sa lucrezi la judecatorie daca nu aveai o ruda, un apropiat, ba chiar se voiau RUDE, judecator, magistrat, asa era in 1993, deci automat te “aducea “ cineva, o ruda, din familia ta, desi dadeai un Concurs care chiar era Concurs si pe care puteai la fel de bine sa nu il iei.
Cata inconstienta, crima ! Daca vrei neaparat sa alungi, sa prigonesti omul si sa il dai afara, sa nu il lasi sa lucreze !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Dar nu vad ca cineva ar intelege – de acolo mai ales, in primul rand – ce se intampla in numitul “sistem” judiciar, judecatoresc...
Eu am fost consternata de faptul ca au iesit grefierii la pensie si nu au priceput, iar daca s-au facut ca nu pricep, e cam totuna...
Bine, mai existau si zvonuri...fel de fel, uneori mai scapa cate un zvon...
Mai tarziu a mai aparut cate un articol in Lumea Justitiei, luju.ro, apoi cand s-a intamplat sa fie arestata judecatoarea AneMary Mares/Costache la Tribunalul Bucuresti, in astfel de imprejurari in presa mai apar informatii din lumea instantelor, in articole care tin o bucata de vreme cat e stirea proaspata, iar pe Luju.ro mai trebuiau citite si comentariile, cate unele, uneori, mai aratau, dezvaluiau cate ceva....in timp ce altele erau penibile, bateau campii.
Si cum trec unii prin viata nevazand, neintelegand, neauzind, e un mare mister pentru mine...
Daca astfel de oameni au gonit, alungat, amenintat oameni ca mine, sa nu cumva sa mai ramana la locul de munca – nu te inchini ca se plang, prigonitorii, amenintatorii, de cuantumul pensiilor lor ???????????????
Li se pare firesc sa aiba o pensie, si una buna, in conditiile in care, eu va spun ca pe mine nu ma lasau sa muncesc, la sectorul 2 cel putin grefiera sefa in fiecare zi, stiam cand ajung la serviciu, in fiecare zi imi reprosa cate ceva, te simteai amenintata chiar...cu pierderea locului de munca.
Iar la sectorul 1 mi-au pus in spate 3 sedinte pe saptamana, era o mare exceptie, chesitunea e ca incepusera sa curga dosarele, nu stiu cum, dar – asta, numarul dosarelor se poate verifica caci se faceau statistici si sunt inregistrate – se inmultisera cu fiecare an, cu fiecare luna...
Norma pentru grefierul de sedinta era de 2 sedinte pe saptamana, si obligatoriu acestea erau asa :
o sedinta dimineats de la 8h30 alcatuita din dosare socotite mai grele, cu grad mai mare de dificultate, civile si penale, prin exceptie un complet ( la sectorul 1 ) de dimineata, era doar de civile, si o sedinta de judecata de la ora 14h00, cu dosare socotite mai simple ( pensii alimentare, ordonante presedintiale, in civil, in penal erau loviri pe articolul 180 Cod penal, insulte, calomnii, art.205, 206 Cod penal pe atunci, anii 1997, 1998 ...), contraventii pe legea 61/1991, chestiunea este ca erau foarte numeroase, mai ales contraventiile, desi socotite mai usoare sau usoare.... da, dar erau multe la numar !!!! Si fiecare in parte trebuia lucrat, facute citatii in fiecare dosar, citatiile nu le puteam trage la indigo !
Deci, ii dai 3 sedinte pe saptamana unui grefier cand stii ca nu pot fi duse 2 ?
Deci nu iti spuneau textual sa pleci de acolo, dar asteptau sa pleci tu singur.
3 sedinte de judecata inseamna 3 zile in care stai ziua toata in sedinta, la propriu, iar daca nu stai toata ziua, insa iti ocupa sedinta toata ziua, caci ai de afisat listele de sedinta, vine procurorul sa le ia sa le vada, ti le aduce inapoi, le duci/ aduci de la judecator, sunt multe de facut intr-un dosar...
3 zile in sala de judecata, din 5 zile pe saptamana, cand sa lucrezi dosarele cu care iesi din sedinta ?????????
Cand eram la sectorul 2 de pilda, intr-o zi, dar nu mai stiu cum, nu era lucru obisnuit sa afli cate ceva din instanta, asta nu, cei care stiau ceva, tineau bine secretul mersului instantei....
Mai auzeai uneori dupa – dupa ce nu mai lucrai acolo.
Dar cineva a spus ca in biroul cutare de tinere judecatoare, unde mai primesc si ele cate o cutie de bomboane si o deschid si mananca impreuna, tot din acel birou au ajuns Anonime la Capitala, adica la fostul TMB, actualul TB – Tribunal Bucuresti, la Conducerea TMB-ului, si in Anonime, judecatoarele, “prietenele” spuneau unele despre altele ca una din ele a primit cutia cu bomboane si ce or mai fi spus ele, poate si altceva....
Mai primeau flori uneori.
In orice caz, la varf, Conducerea nu era nestiutoare de mersul instantelor.
Cu anii, grefierii si magistratii, si dupa putini ani din lipsa de Personal, promovau, la inceput s-a folosit termenul avansare/ a avansa, dupa vechime, apoi a fost inlocuit cu “promovare”, a promova, tot dupa vechime...
Cu anii deci, era firesc, era mersul lucrurilor, de la instanta de sector, promovau la Tribunal, de aici la Curtea de Apel si apoi mai sus la ultima instanta, Curtea Suprema, unde insa nu ajungeau chiar automat toti magistratii, si grefierii nici atat.
Uneori au fost magistrati, poate si grefieri, care de la sector au fost promovati direct la Curtea de Apel, depindea de vechimea lor, de cati ani au stat la sector.
Si, direct spus acuma, pentru ca ele, judecatoarele voiau sa faca sau isi facusera grupulete, sa nu zic retea, cum ar zice Dreptul ( nu eu, ci Dreptul ) (si asa cum a fost invinuita chiar dna judecatoare Anemary Costache... cazul trebuie ca a ramas in presa amintit si poate fi gasit, prin 2013.... ), pentru ca ele vor sa primeasca mita, si alcatuiesc un grup de 2, 3 persoane, grupul se socoteste de la 3 in sus mi se pare, nu ? da, asa era... si cate mai “incap”, drei Anemary i s-a reprosat ca voia, a fost vointa si intentia ei, ideea ei de a crea o retea de judecatori/ magistrati corupti, deci iata e totusi o “idee” aceasta !!!!!!!!
Justitia COMERCIALA.... S-ar putea chiar privatiza !!!!!!!!
Si atuncti preturile ar fi la vedere, pe lista, legal.
O sentinta de liberare conditionata il costa pe arestatul preventiv atatia... euro...
Ca parca intrase Romania in Zona Euro a Uniunii Europene...
Si tot asa, iti dau sentinta, imi dai banii....
Oricum, nu ma asteptam ca o fata invatata poate fi bantuita de astfel de idei, pana atat de departe....
Judecatorul, profesie liberala....
Intr-o profesie liberala, in general, onorariul nu e limitat.
In ziua de azi, cu putin efort, ar putea fi chiar Judecatorul Freelancer !!! Muncesti de oriunde, daca ai laptop bun, performant, si de pe plaja marii !
Ai putea fi pe plaja, la soare, langa procurorul freelancer, langa arestatul freelancer, ca o fi avut si el o ocupatie cand nu era arestat...
Judeci dupa constiinta si echitate !
Ex aequo et bono = “ din echitate si bunatate “ ( cf.Dictionar de expresii juridice latine, de conf.dr.Felicia Stef, Oscar Print, 1995 ).
Francezii spun in dictionarul de expresii juridice, de termeni juridici : « statuer en équité » = ex aequo et bono...( Lexique des termes juridiques, Dalloz, 14e édition, 2003 )
A statua in echitate...
Deci nu numai din echitate, dar si din bunatate !
Francezii adjectivul “bon”, l-ar mai traduce si prin “corect”, “bun”, “corect”, de exemplu e un calcul, o socoteala buna, adica o socoteala corecta...
Unii isi vindeau sentintele pe zeci de mii de euro sau sute de mii, la cat ajunsesera? , iar altii spuneau ca “ pentru mine si o floare inseamna mita !”, cum spunea un tanar magistrat procuror la sectorul 2 prin 1997....
Si se pomenesc colegi de celula si cel cu floarea-mita, si cel cu sute de mii de euro-mita, mita fiind tot mita, legiuitorul nu distinge, zice dare-luare de mita, pedeapsa poate fi aceeasi, acelasi numar de ani de inchisoare cu executare.
Poate si Codul Penal ar trebui sa faca o lista cu cuantumul mitei : de la ce valoare pana la ce valoare..., in functie de care sa se aplice pedeapsa, atatia ani de inchisoare.....
Iar procurorul “cu si o floare e mita”, era, am auzit, era un baiat tanar, avea niste ochi foarte albastri si stralucitori, un ten alb, era saten, am auzit ca ar fi fost venit de prin Republica Moldova... ? Si nu stiu daca era singurul venit din Moldova, la sectorul 2 in anii aceia 1995-1997...
Am spune, apropo de floare... bolsevici, curat bolsevici.
Sa revin la vecinii din bloc....
Doamna Calugaru Aurelia de la etajul 8, cred ca e tot la ea acasa, azi a sunat-o pe mama sa o intrebe nu stiu ce...
In schimb, mama a intrebat-o de vecina de la et.9, dna Camelia, care e singura, si care in ultima vreme suna la noi la interfon si spunea scurt : “Sanda, deschide !”, adica se referea la vecina de la et.10, Dna Sauciuc Sanda ( vaduva ), cu care era pesemne in foarte bune relatii si care ii deschidea usa blocului.
Se pare ca, am auzit-o pe mama spunandu-i Aureliei la telefon, vanzatoarea de la magazinul amenajat in garajul de la parterul blocului A 5, scara a doua, sau intra a doua si a treia, a intrebat unde e dna Camelia ca nu a mai vazut-o....
La noi, dna Camelia n-a mai sunat la interfon de mai multa vreme....
Nu stiu insa daca Aurelia Calugaru de la 8, stia ce mai face Camelia de la 9...
Am ajuns sa cantaresc 65 de Kg, dar nu mananc mai mult decat la 60 Kg si la 62 de Kg....
Nu stiu ce mi se intampla, dar ma ingras si nu slabesc...
Si nu mananc asa mult, desi mamei mele i s-a parut ca mananc mult mai intotdeauna, poate cu exceptia anilor din scoala generala cand am traiat, intr-un fel, cu aer, pentru ca nu mancam mai nimic, era poate si varsta, ma luam cu joaca, cu lectiile, si cum necum nu prea mancam....
Si asa, nu mananc in fiecare dimineata, iar de pranz, dupa orele pranzului, mai rar pe la 14h00 sau 15h00, mai des pe la 17h00 si dupa ora 17h00, iar tarziu inainte de culcare mai mananc, intr-adevar, dar nu foarte mult.
Adesea mananc frugal....
Sa ma opresc aici cu emailul meu,
Am vrut sa va impartasesc aceasta veste trista, a plecarii familiei Ghinea, putem spune a disparitiei, caci au disparut, teoretic, vecinii care se stiu de o viata, ar fi trebuit sa stie ce e cu ei, si sa fi aflat si noi !
Dar iata, nu mai vorbesc prea mult, sau cam deloc, unii cu altii, la asta s-a ajuns, ei care se cunosteau toti in anii 70, 80, 90, din anii 2000 treptat, nu imediat, dar usor, usor, lucrurile au inceput sa se schimbe, au inceput sa moara de batranete cum se spune, apartamentele mostenite au fost vandute...aici au venit chiriasi sau noi proprietari, dar uneori nici noii proprietari nu au ramas ci au vandut destul de repede....
Din 2010 nu mai stii daca aici e bloc sau hotel...
Pe curand,
Olivia,
30/09/2020 16:46:53, Bucuresti.
olivia
- Olivia Marcov mail 30 septembrie 2020 familia Ghinea etajul 5 bl R 4.doc
78kB
