Cazul Smicala la data de 2 septembrie 2020. Istoricul Cazului Smicala, iunie-inceput de iulie 2020. Cronologie iunie-iulie-august 2020. Pledoarie pentru Drepturile omului. Protectia Drepturilor Omului. Mecanisme de Protectie. (1)

Olivia Maria Marcov : lucrarea mea inceputa la 12 august 2020, actualizata pana la 2 septembrie 2020 inclusiv; pe 25 august 2020 seara tarziu am primit informatii noi si lucrarea mea e in lucru ! Cazul Smicala la 30 august 2020, inceput la 12 august 2020.

Cazul Smicala la data de 2 septembrie 2020. Istoricul Cazului Smicala, iunie-inceput de iulie 2020. Cronologie iunie-iulie-august 2020. Pledoarie pentru Drepturile omului. Protectia Drepturilor Omului. Mecanisme de Protectie. (1)

Cazul Smicala (Camelia Smicala si copiii Mihai si Maria Jalaskoski) in lumina evenimentelor de ultima ora, dar si in ansamblul sãu, se infatiseaza ca o panoplie a incalcarilor drepturilor omului de catre Finlanda, careia ne propunem (imi propun) sa-i opunem panoplia drepturilor omului.

“Din perspectiva comparatiei cu principiile generale ale Dreptului, cu care, in pofida mai multor asemanari, nu se confundã, pentru J.F. Renucci si M.Delmas-Marty, drepturile omului, chiar daca sunt destul de eterogene, exercitã o influentã deosebitã atat asupra legislatiilor nationale, cat si asupra autoritatilor Statale.” (- in Drept European al Drepturilor Omului, Vol.I Drept material european al Drepturilor Omului editia a IV-a, prof.Ionel Olteanu, Ed.Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007, Universitatea Spiru Haret)

Introducere

“La baza normelor privind drepturile si libertatile omului stã o conceptie etica, o idee morala; in unele documente se afirmã cã drepturile omului decurg “din demnitatea inerenta a persoanei umane”, deci din natura omului.

In timp, mai intai au fost promovate valori umane, de persoane sau grupuri mai mult sau mai putin numeroase; apoi, ca urmare a unui proces de constientizare si daca au corespuns unei cereri sociale consistente, aceste valori au fost recunoscute in plan universal sau regional; ulterior au fost transpuse in norme juridice, de obicei in plan international si apoi in plan intern, dar uneori simultan sau chiar in ordine inversa. Deci, ideile privind drepturi ale omului si-au avut originea in zonele morale si ale valorilor eticii.

Este vorba de valori fundamentale – existentã, libertate, integritate, egalitate, participare, Justitie, munca, Educatie, dezvoltare – care se exprima ele insele prin numeroase valori derivate (libertatea fizica, libertatea de expresie(de exprimare), de asociere, de reuniune, de gandire).

Se realizeaza astfel un conglomerat axiologic, un jurul unor valori fundamentale, exprimat intr-un ansamblu de norme de Drept care protejeaza valoarea respectiva, sub diferitele sale acceptiuni.

Aceasta nu inseamna insa ca drepturile omului ar fi fost generate intr-o zona meta-juridica, in afara Dreptului; recunoasterea valorilor, ca punct de plecare in elaborarea normelor, deci abordarea axiologica a drepturilor omului, nu inseamna un apel la teoriile dreptului natural, in sensul cã drepturile omului ar fi autonome, ar precede Statele si insusi Dreptul International ci, in sensul contemporan al expresiei, ca ele corespund naturii omului si societatii umane. In realitate, cresterea si generalizarea preocuparilor opiniei publice mondiale, ale Statelor in ultima instanta, pentru a proteja demnitatea umana sub diferitele sale aspecte, sub forma drepturilor si libertatilor care-i dau expresie, au determinat formarea normelor de drept care consacra si protejeaza aceste drepturi.

Aceste norme – fie conventionale, fie cutumiare – creeaza drepturi si obligatii pentru State – in unele cazuri pentru toate Statele, in altele pentru majoritatea, respectiv pentru cele care au ratificat Tratatele in cauza.

In acelasi timp, insa, Statele si-au asumat intre ele obligatia de a respecta, de a garanta, de a promova, de a realiza drepturi si libertati ale persoanelor aflate sub jurisdictia lor. Deci, beneficiarii acestor norme nu sunt celelalte State parti, ci persoanele fizice – cetateni sau alte persoane, aflate sub jurisdictia Statului.

Aceste norme creeaza, prin urmare, atat obligatii si drepturi intre State, ca orice alte norme ale Dreptului International, a caror punere in aplicare poate fi ceruta in relatiile dintre ele, cat si drepturi si libertati pentru persoane, pe care Statele s-au angajat sa le asigure si pe care fiecare persoana poate sa le pretinda in ordinea juridica interna, si sub anumite forme, acceptate de Statele in cauza, chiar in ordinea juridica internationala.

Obiectivul urmarit prin aceste norme privind drepturile si libertatile omului ale caror beneficiari sunt persoanele este de a atinge cel mai inalt grad de aplicare posibil, in fiecare din Statele parti, si nu de a reduce drepturile omului la nivele minime de aplicare, daca unul sau altul din State se situeaza la un asemenea nivel redus.

Este exact ca Statele sunt cele care au obligatia sa respecte, sa asigure, sa garanteze sau sa realizeze, dupa caz, drepturile si libertatile omului.

Este de asemenea de necontestat, ca in numeroase cazuri incalcarile unor drepturi si libertati provin din actiuni sau din omisiuni ale organelor de Stat, mai ales atunci cand este vorba de drepturile legate de securitatea, integritatea si libertatea persoanei.

In acelasi timp, insa, numeroase drepturi si libertati, atat politice si civile, cat si economice, sociale si culturale, pot face obiectul incalcarilor din partea altor persoane, ca si din partea persoanelor juridice, si deci trebuie protejate si fata de actiunea sau de omisiunea acestor persoane. De aceea, organele de Stat intervin, desigur, in limitele determinate de lege, pentru mentinerea ordinii si pentru protectia drepturilor cetatenilor in raporturile lor reciproce.

Tinand seama de faptul ca, in principiu, orice problema poate face obiectul unei reglementari internationale, Statele pot sa supuna unei asemenea reglementari probleme care sunt de domeniul competentei lor nationale; ele se angajeaza astfel, unul fata de altul, sa urmeze o anumita conduita; in cazul in care obligatia asumata nu este respectata, ele isi angajeaza raspunderea internationala, conform normelor dreptului international. Aceasta nu inseamna in mod necesar scoaterea problemelor respective in afara competentei nationale a Statelor; in masura in care Statele isi asumã angajamente in raporturile dintre ele, aceste probleme dobandesc si un caracter international, fara a inceta sa tina de competenta nationala a Statelor.” (- in “Protectia Drepturilor Omului in Dreptul International Contemporan”, de profesor Ion Diaconu, Ed.Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007, Universitatea Spiru Haret Facultatea de Drept si Administratie Publica).

Dreptul european al drepturilor omului s-a constituit din Dreptul international al drepturilor omului:

Format din normele prevazute de instrumentele juridice (conventii, protocoale, etc.) care reglementeaza drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, si procedurile ori organele lor de aplicare, Dreptul European al drepturilor omului reprezinta acea referinta obligatorie a comportamentului autoritatilor fata de persoanele aflate sub jurisdictia lor.

Dreptul european al drepturilor omului este o ramura de Drept distinctã, consacrata ca atare de cateva decenii, de doctrina juridica europeana pe baza functionarii Sistemelor normative specifice organizatiilor reprezentand o arhitectura institutionala cu vocatie de cooperare si integrare, formata indeosebi de Consiliul Europei si Uniunea Europeana.

Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa sau OSCE si Comunitatea Statelor Independente sau CSI, aparute mai tarziu, au dezvoltat sisteme normative specifice si complementare in domeniul drepturilor omului, dar mai reduse ca eficienta, in cea mai mare parte inspirate din ordinea juridica instituita de Consiliul Europei inca de la inceputul anilor ’50.

Pe plan european, aceasta disciplina juridica s-a impus la nivelul intregului continent in urma configurarii unei efectivitati a drepturilor omului ca realitate sociala imposibil de ignorat si care “in pofida unor insuficiente, constituie in prezent un model de urmat” ( citatul din Renucci, J.F. ).

Elementele caracteristice ale sistemelor juridice, care formeaza Dreptul european al drepturilor omului, cat si garantiile drepturilor consacrate, dau acestei ramuri de Drept mai multe trasaturi specifice. Aceste trasaturi specifice au la origine evolutia practicii legislative din Statele europene din pespectiva afirmarii drepturilor si libertatilor publice, dar si dinamica unei constructii europene sub forma organizatiilor si mecanismelor de Protectie a drepturilor garantate.

In acelasi timp, Dreptul european al drepturilor omului pastreaza multe din trasaturile caracteristice ale Dreptului international al drepturilor omului din care s-a constituit, cum ar fi caracterul individual al drepturilor recunoscute, subsidiaritatea mecanismelor de control si aplicare, specificul extranational al normelor, s.a.

Astfel, trasaturile specifice ale dreptului european al drepturilor omului sunt urmatoarele:

-Calitatea reactiei normative fata de violarea dreptului garantat, destinata sa asigure efectivitatea nivelului de protectie;

-Neexclusivitatea competentei autoritatilor nationale;

-Subsidiaritatea controlului european, in raport de controlul national al aplicarii drepturilor;

-Justitiabilitatea nationala si europeana a drepturilor protejate;

-Calitatea individului de subiect de drept (national sau european, dupa caz) in raporturile acestuia cu autoritatile Statului;

-Natura individuala a drepturilor si libertatilor garantate;

-Efectivitatea beneficiului drepturilor si libertatilor prevazute;

-Caracterul de self-executing al unor instrumente juridice aplicabile (CEDO);

-Superioritatea normelor Dreptului european al drepturilor omului fata de prevederile dreptului national;

-Aplicabilitatea directa in dreptul intern, in marea majoritate a ordinilor juridice nationale;

-Caracterul de solidaritate interstatala al mecanismului de aplicare a drepturilor prevazute;

-Aplicarea drepturilor in cadrul unei ordini juridice europene specifice (regim juridic de ordine publica);

-Caracterul recent al constituirii ca ramura de Drept distincta;

-Diversitatea textelor normative adoptate de catre diferite organizatii europene.

Specificitatea acestei ramuri de Drept in raport cu alte discipline juridice si indeosebi fata de protectia universala a drepturilor omului decurge, in primul rand, din calitatea raspunsului normativ fata de incalcarea dreptului garantat, care asigurã nivelul de protectie proclamat.

Prin Hotararile jurisdictiilor nationale sau europene, in raport de stadiul procedurii, se poate realiza remedierea dreptului afectat.

Conventiile europene sunt, de regula, dezvoltate printr-o jurisprudenta de aplicare la caz, iar hotararile instantelor judiciare europene se bazeaza atat pe enuntul dreptului, cat si pe elementele specifice aplicarii acestuia, conturate de-a lungul unei practici judiciare consolidate.[...]

Neexclusivitatea competentei autoritatii nationale in domeniul de aplicare a Dreptului european al drepturilor omului inseamna renuntarea partiala la exercitarea atributelor suveranitatii in materie jurisdictionala sau, mai exact, faptul ca, desi sunt primele autoritati care poarta raspunderea aplicarii drepturilor recunoscute, ele se supun controlului european.

Prin urmare, autoritatile nationale nu au o putere absoluta si exclusiva in domeniul drepturilor omului asupra persoanelor aflate sub jurisdictia lor (cetateni, straini, apatrizi aflati pe teritoriul Statelor respective), ci o raspundere exclusiva cu privire la nivelul de protectie asigurat. Aceste autoritati accepta ca atributiile exercitate in baza legii nationale, sa fie partajate cu jurisdictiile europene.

Subsidiaritatea controlului european fata de controlul exercitat de autoritatile nationale decurge din faptul ca garantarea si respectarea drepturilor si libertatilor recunoscute revin, in primul rand, autoritatilor Statului, si numai dupa ce acestea nu au luat masurile prin care sa asigure efectivitatea drepturilor si libertatilor, intervin mecanismele si organele jurisdictionale europene.[...]

Pe de alta parte, aceasta trasatura specifica aratã ca Dreptul european al drepturilor omului este considerat un standard normatv minim pe care Statele au obligatia sa-l respecte, acestea putand si fiind incurajate sa dezvolte standarde juridice superioare de consacrare si aplicare a drepturilor si libertatilor persoanei.

Trasatura justitiabilitatii este conturata de caracterul concret si uneori explicit al drepturilor si libertatilor prevazute de instrumentele juridice europene in materie, care face posibila valorificarea acestor drepturi si libertati in Justitie, in fata Tribunalelor nationale sau europene. De exemplu, chiar daca drepturile prevazute de Conventia Europeana a Drepturilor Omului sau CEDO nu sunt redactate in mod exhaustiv, iar garantiile prevazute nu sunt suficient de clar explicate pentru toate situatiile posibile de aplicare, acestea sunt totusi formulate cu precizia necesara pentru ca judecatorul national sau european sa le poate aplica la cazuri concrete, intemeindu-si hotararile pe baza unei jurisprudente care a conturat elementele necesare asigurarii efectivitatii drepturilor recunoscute.

Prevederile acestei Conventii sunt astfel consolidate sau chiar imbogatite printr-o jurisprudenta “evolutiva” a Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, care a ajuns sa contureze drepturi neprevazute in mod explicit in Conventie.

Justitiabilitatea drepturilor garantate diferã in functie de instrumentele juridice care consacra aceste drepturi si in functie de caracterul jurisdictional al organelor competente sa le aplice.

Astfel, in mod evident, justitiabilitatea este concretã si efectiva in cazul CEDO pentru cã jurisdictia Curtii Europene a Drepturilor Omului indeplineste conditiile specifice tribunalelor.

Prin calitatea individului de subiect de drept, national sau european, se intelege capacitatea persoanei de a sta in Justitie ca reclamant pentru solutionarea unui litigiu referitor la drepturile omului in care paratul este Statul. Prin urmare, de principiu, orice persoana aflata sub jurisdictia unui Stat poate chema in judecata o autoritate a acestuia din urma, in fata tribunalelor interne sau a unei jurisdictii europene, dupa caz, pentru incalcarea unui drept prevazut intr-un instrument juridic european referitor la drepturile omului.

In situatia unei cereri adresate de o persoana unei jurisdictii europene, persoana respectiva dobandeste calitatea de subiect european al drepturilor omului fiind un participant la raporturile juridice internationale.

Natura individuala a drepturilor garantate de Dreptul european al drepturilor omului decurge din faptul ca, in general, instrumentele juridice specifice Dreptului international prevad drepturi individuale persoanelor, excluzand drepturile colective.

De exemplu, CEDO este mai categorica in legatura cu punerea in evidenta a caracterului individual al drepturilor consacrate, fata de alte instrumente internationale cum ar fi [...] si, intr-o anumita masura, Pactul ONU relativ la drepturile civile si politice.

Prin formulari de genul “fiecare persoana are dreptul...”, sau “orice acuzat”, Conventia mentionata CEDO priveste drepturi individuale, si nu drepturi colective, chiar daca unele drepturi consacrate de acest instrument juridic, cum ar fi dreptul la Educatie sau libertatea asocierii, sunt drepturi ale persoanei exercitate in comun cu alti titulari de asemenea drepturi, deci, cu alte persoane.

Efectivitatea drepturilor si libertatilor prevazute este o trasatura esentiala a Dreptului euriopean al drepturilor omului, subliniata indeosebi prin jurisprudenta Curtii Europene de la Strasbourg, care presupune din partea Statului atat indeplinirea unor obligatii negative (de abtinere potrivit prescriptiei normei), cat si a unor obligatii pozitive, care impun Statului luarea masurilor necesare asigurarii standardelor juridice asumate.

Modul in care sunt realizate cele doua categorii de obligatii face obiectul controlului jurisdictiilor europene, si nu numai.

Efectivitatea inseamna identitatea dintre enuntul normei si realitatea beneficiului acestei norme, pentru orice persoana careia ii este destinata.

Jurisprudenta europeana a consolidat trasatura efectivitatii drepturilor garantate, amintind Statelor ca drepturile recunoscute de CEDO “nu sunt drepturi teoretice si iluzorii, ci concrete si efective”[1]

Un alt element al acestei trasaturi decurge din faptul ca beneficiul drepturilor garantate este asigurat tuturor persoanelor aflate sub jurisdictia unei parti contractante, autoritatile nationale ale acesteia din urma, avand deci obligatii fata de toate persoanele aflate sub puterea lor de jurisdictie, indiferent daca o asemenea jurisdictie este exercitata de jure sau de facto.

Caracterul de self-executing este specific CEDO, rezultand din chiar primul sãu articol.

In cazul Statelor in care Conventia este incorporata in dreptul intern si, ca atare, a devenit direct aplicabila in fata autoritatilor nationale, pentru atragerea raspunderii europene a Statului in fata Curtii de la Strasbourg, este necesara invocarea prealabila a prevederilor Conventiei in dreptul intern.

Superioritatea normelor Dreptului european al Drepturilor omului fata de prevederile dreptului national decurge din principiul prevalentei Dreptului International asumat de catre State, fata de legislatia interna.

Aceasta inseamna ca, in cazul contradictiei dintre Dreptul european si Dreptul intern, normele Dreptului european al drepturilor omului au precadere asupra Dreptului national.

La acest principiu existã exceptia consacrata in diferite Constitutii europene, inclusiv in Constitutia Romaniei, revizuita in 2003, potrivit careia superioritatea normei europene fata de norma internã este incidentã doar in cazul in care prima este mai favorabila din perspectiva beneficiului dreptului garantat.

Prevalenta Dreptului european asupra Dreptului intern depinde, asadar, de abordarea monista sau dualista a Dreptului International de catre legislatia nationala sau, mai exact, de masura in care Constitutia Statului rspectiv prevede aplicabilitatea directa a Dreptului International in Dreptul intern si, deci, de incorporarea nemijlocita a primului in ordinea juridica nationala.

Potrivit articolelor 11 (2) si 20 (2) din Constitutia Romaniei, Tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern si, in cazul in care exista neconcordante intre Pactele si Tratatele referitoare la drepturile omului la care Romania este parte si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.

Aplicabilitatea directa in dreptul intern, in marea majoritate a ordinilor juridice nationale, este trasatura specifica Dreptului european al drepturilor omului decurgand din imprejurarea ca, din 46 de State parti contractante la CEDO, 39 sunt State moniste, in sensul ca dupa ratificarea Conventiei nu mai este necesara o lege nationala de aplicare pentru ca respectarea normelor Conventiei sa poata fi invocata in fata instantelor nationale.

Desigur, aceasta trasatura caracteristica este legata de superioritatea dreptului european al drepturilor omului fata de legislatia interna incompleta sau contrara[2].

Caracterul de solidaritate interstatalã al mecanismului de aplicare a drepturilor prevazute decurge indeosebi din CEDO, mai precis din faptul ca prin ratificarea acestei Conventii, Statele nu si-au asumat doar drepturi si obligatii reciproce, ci s-au angajat si sa asigure in mod solidar (impreuna cu celelalte parti contractante) nivelul de garantie minima a drepturilor omului prevazut de Conventie, tuturor persoanelor aflate sub jurisdictia lor.

Unul din efectele acestei trasaturi este legitimitatea formularii de catre un Stat parte contractantã la Conventie, a unei actiuni la Curtea Europeana de la Strasbourg indreptate impotriva altui Stat parte la acest instrument juridic pentru incalcarea unui drept consacrat (articolul 33 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului).

Aplicarea drepturilor in cadrul unei ordini juridice europene specifice (regim juridic de ordine publica) decurge din absenta caracterului sinalagmatic al obligatiilor asumate de catre State prin ratificarea CEDO, precum si din imprejurarea ca Protectia drepturilor omului are un caracter obiectiv, pentru ca se bazeaza pe recunoasterea demnitatii umane ca o calitate inerenta oricarei persoane.

Regimul juridic de ordine publica instituit de Dreptul european al drepturilor omului face necesar ca toata legislatia nationala sa indeplineasca exigenta compatibilitatii si conditia armonizarii cu standardele normative europene.

Caracterul recent al constituirii Dreptului European al Drepturilor omului este evident, avand in vedere ca aceasta parte a Dreptului International s-a constituit, ca atare, indeosebi dupa asumarea de catre comunitatea internationala a Declaratiei Universale a Drepturilor Omului adoptata sub egida ONU la 10 decembrie 1948, si ca urmare a dezvoltarii de sisteme juridice specifice in cadrul diferitelor organizatii europene (Consiliul Europei, Uniunea Europeana, OSCE, etc.).

Diversitatea textelor normative adoptate de catre diferite organizatii europene reprezintã o trasatura caracteristica a Dreptului European al Drepturilor Omului datorita multitudinii instrumentelor juridice elaborate, ce ridica uneori probleme de aplicare, in masura in care nu este asigurata o complementaritate corespunzatoare sau o interpretare jurisdictionala adecvata si obligatorie.

Astfel, daca la nivelul Consiliului Europei, care cuprinde printre membrii sai si toate Statele membre ale Uniunii Europene, au fost, de exemplu, adoptate CEDO, Carta Sociala Europeana, pe plan comunitar au fost elaborate Carta drepturilor si libertatilor fundamentale a Uniunii Europene si alte instrumente juridice asemanatoare, daca nu chiar identice din perspectiva obiectului lor de reglementare.

Nu in ultimul rand, Comunitatea Statelor Independente, organizatie internationala constituita din fostele state sovietice, a adoptat CEDO-CSI.

Pe de alta parte, chiar in cadrul acelorasi organizatii europene coexistã mai multe instrumente juridice, care, asa cum s-a vazut [...], privesc o protectie generala a drepturilor omului sau doar protectia unor categorii de persoane.

In plus, la nivelul Consiliului Europei sau al Uniunii Europene, exista mii de Rezolutii, Recomandari sau Directive ale diferitelor organe ale acestor organizatii (constituind asa-numitul “Drept mut”, fara forta de constrangere), care extind domeniul de reglementare sau interpretare a drepturilor consacrate in instrumentele juridice specifice, “dand impresia unei confuzii” intre diferitele norme aplicabile[3].”( - in “Drept European al Drepturilor Omului, Volumul I Drept material european al drepturilor omului”, de Ionel Olteanu, Ed.Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007, Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Relatii Internationale si Studii Europene. Profesorul univ.Ionel OLTEANU a fost profesorul nostru la disciplina Drept comunitar european in anul III universitar 2007-2008 la facultatea de Drept si Administratie Publica a Universitatii Spiru Haret, Bucuresti, str.Ion Ghica nr.13, sector 3, etajul 5, cursurile se tineau in curtea universitatii, in amfiteatrul nostru care se numea “Sala Studio” cu acces direct din strada Doamnei ( pe unde era de altfel intrarea/iesirea studentilor ), iar la etajul 5, sediul concret al facultatii noastre se aflau toate celelalte birouri (Decan, Prodecan, Cancelarie, Secretariate) si salile de seminar ) ( si - in “Protectia Drepturilor Omului in Dreptul International Contemporan”, de profesor Ion Diaconu, Ed.Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007, Universitatea Spiru Haret Facultatea de Drept si Administratie Publica).

(Drept European am studiat in anul II universitar 2006-2007, cu profesorul titular de curs, dl Marin Voicu, primul judecator al Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg, in Romania magistrat-judecator si Presedinte al Curtii de Apel Constanta, dupa cum mi-a spus o colega de an care l-a cunoscut personal pe profesor pe cand era grefiera la Constanta).

(Protectia Drepturilor Omului in Dreptul International Contemporan este o disciplina pe care am studiat-o in facultatea de Drept cu profesorul titular de curs, dl Ion Diaconu, cursurile s-au tinut dimineata in sala Studio din str. Ion Ghica 13, sector 3, in anul III universitar 2007-2008 ).

Toate aceste discipline le-am studiat in cadrul facultatii de Drept si Administratie Publica, Specializarea Drept, a Universitatii Spiru Haret, Bucuresti.

*

Atunci cand am inceput sa ma documentez despre cazul Smicala, am cautat sa ma lamuresc cu privire la situatia de fapt si la succesiunea evenimentelor, a situatiilor de fapt, astfel am pus pe hartie si am redactat un material intr-un fisier word cu titlul : “Camelia Smicala 14 april 2020 cazul Smicala vazut de Olivia Marcov”, material care doresc sa ajunga la dumneavoastra pe calea atasamentului la prezenta Scrisoare care va deveni prezentul e-mail, il voi atasa deci acestui material, viitor e-mail.

Am sa arat mai intai Cronologia care incepe cu 22 iunie 2020 – pana la 30 august 2020.

Dupa aceea voi arãta Istoricul  care incepe cu cateva zile inainte de 7 iunie 2020 – pana la 8 iulie 2020.

Am in vedere in egala masura Drepturile Omului. Protectia Drepturilor Omului in Dreptul International Contemporan,

si nu in ultimul rand, Cazul Smicala in ansamblul sãu.

Cronologie :

luni, 22 iunie 2020 : Mihai Jalaskoski, fiul Cameliei Smicala, este interogat/audiat de Politia finlandeza din Tampere, avocatului si consulului Romaniei nu li s-a permis prezenta, interdictie de a inregistra interogatoriul din partea Politiei, in prezenta unui avocat din oficiu “pus de autoritati” si “care va vorbi in numele copiilor in instanta” ( pagina FB “Solidaritate pentru Dr.Camelia Smicala si copiii ei, 25 iunie 2020, 19h32 ).

Marti, 23 iunie 2020 : Maria Jalaskoski, fiica Cameliei Smicala este interogata/audiata de Politia finlandeza din Tampere.

Serviciile sociale din Tampere au fost prezente in Centrele unde Mihai si Maria sunt detinuti, a doua zi dupa audierea lui Mihai la Politie si cu o zi inainte de audierea Mariei la Politie.

duminica, 28 iunie 2020 : Centenarul relatiilor diplomatice Romania-Finlanda;

luni, 29 iunie 2020 : Memoriu depus la cutia postala exterioara cladirii Ambasadei Finlandei la Bucuresti in sprijinul Cameliei Smicala si al copiilor ei Mihai si Maria Jalaskoski si la Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei, de catre cetateni români;

Joi, 2 iulie 2020 : Pagina FB “Solidaritate pentru Dr.Camelia Smicala si copiii ei” anuntã la orele 20h26 invitatia/convocarea la Politia finlandeza a Cameliei Smicala pentru ziua de vineri, 3 iulie 2020;

Vineri, 3 iulie 2020 : Interogarea Cameliei Smicala la Politia finlandeza timp de patru ore.

Luni, 20 iulie 2020 : Fratii Mihai si Maria Jalaskoski, aflati in Centre de detentie diferite, aflate in localitati diferite, la Kuopio si la Savonlinna (Centrul Attende Wihtori) se intalnesc dupa ce ultima oara se intalnisera/vazusera pe 15 ianuarie 2020, intre Centrele de detentie ale fratilor fiind o distanta parcursa de tren in 5 ore “si un pic”.

Pe 15 ianuarie 2020, fratii se vazusera in trista imprejurare a capturarii lor “pentru a treia oara”, pentru a fi “trimisi fortat in centre speciale”.

Capturarea, am inteles ca s-a facut cu mai multe masini de Politie, vreo cinci la numar si chiar cu caini politisti.

Li se pune in vedere pe 20 iulie 2020, sunt atentionati, sa vorbeasca numai in limba finlandeza, totusi copiii vorbesc in limba romana.

Ceea ce se numeste “ Planul de interventie” al serviciilor sociale, respectiv al asistentei sociale din Tampere pentru cresterea si educarea copiilor Mihai si Maria Jalaskoski, prevede o intalnire a fratilor o data la 6 luni cu durata de 2 ore.

Marti, 21 iulie 2020 : Mama Camelia Smicala nu a mai vazut-o pe fiica ei Maria de sapte luni, adica 7 luni de zile.... Conduce 1000 de kilometri pentru ca Andreea Mocanu, fiica ei cea mare, sa se intalneasca 2 ore cu Maria, sora mai mica a Andreei.

Vizita Andreei la Maria e permisa o data pe luna, dar, cu privire la durata vizitei, am impresia ca aceasta este variabila, ar fi fost de 3 ore o data pe luna, apoi de o ora ( 1 ora ) odata pe luna, iar pe 21 iulie 2020 de 2 ore.

Mama Camelia Smicala isi asteapta fiica, pe Andreea, sa se intoarca de la vizita cu cealalta fiica a ei, Maria. In asteptare, culege hribi.

Vizita de 2 ore, intalnirea Andreei cu Maria a avut loc sub supraveghere stricta, 2 ore, si le-a fost interzis sa vorbeasca in limba romana.

La intoarcerea din vizita, Andreea transmite mesajul Mariei :

“Maria vă mulțumește pentru tot și m-a rugat sa vă spun că vă iubește pe toți ❤️

518 kilometri si 6h40 de minute cu masina, intre Tampere si Savonlinna, unde Maria e detinuta in Centrul Attende Wihtori.

Mihai se aflã la Kuopio.

Sambata, 8 august 2020 : Un grup de sustinatori ai Cameliei Smicala se aduna in fata cladirii Ambasadei Finlandei la Bucuresti si depune in cutia postala exterioara zidului cladirii, un Memoriu, acelasi Memoriu este apoi depus la Guvernul Romaniei, Memoriul este redactat in limba engleza si in limba romana si adresat Primului Ministru al Finlandei, respectiv celui al Romaniei, dupa ce sustinatorii s-au deplasat si au facut o oprire si in fata MAE Romania.

In Memoriu, sustinatorii au solicitat sa se ia act de Hotararea judecatoreasca nr.S12/639 din 4 ianuarie 2013 pronuntata de Tribunalul din Turku si confirmata de Curtea Suprema a Finlandei, ramasa definitiva, in vigoare, prin care instanta a dispus ca doamnei Camelia Smicala sa ii fie atribuita custodia copiilor ei Mihai si Maria Jalaskoski. Autoritatile Finlandei, prin Serviciile Sociale, si in baza unor decizii nesemnate au smuls copiii de langa mama lor, netinand cont de peste 5 ani de zile de Hotararea judecatoreasca a Tribunalului Turku, potrivit careia mama Camelia Smicala avea custodia copiilor ei Mihai si Maria Jalaskoski. Sustinatorii solicita in Memoriul lor, ca Statul Român sa solicite Statului Finlandez respectarea Hotararii judecatoresti a Tribunalului Turku si in consecinta, sa elibereze copiii si sa ii redea mamei lor Camelia Smicala.

Marti, 11 august 2020 :  Lui Mihai Jalaskoski (-Smicala) i se incalcã dreptul la invatatura (educatie), ii este interzisa frecventarea Gimnaziului Juhannuskylän Koulu din Tampere unde Mihai Jalaskoski a fost admis printre primii prin Concurs.

Deschiderea noului an de invatamant la Gimnaziul Juhannuskylän Koulu din Tampere.

Serviciul Social din Tampere ii interzice lui Mihai Jalaskoski prezenta la deschiderea noului an de invatamant si frecventarea cursurilor Gimnaziului.

“Gimnaziul aici e Până în clasa a 10a.Liceul are Doar 3 ani” ( Camelia Smicala pe FB Messenger ).

Mihai Jalaskoski isi vede din nou restrictionat accesul la telefon, urmare a interventiei sau deciziei asistentei sociale finlandeze Terhi Tuominen de la Serviciile Sociale din Tampere.

Decizia asistentei sociale este nemotivata.

Mihai Jalaskoski este flãmând, da, flãmând, si este de notat ca este un copil de 14 ani in plina crestere si dezvoltare biologica, somatica,

Copilul se vede in imposibilitatea de a mânca hrana din Centrul de Educare Supravegheata ( detentie in concret ) unde se aflã fara voia sa, hranã care este pur si simplu “immangeable” ( = “mauvais à manger”, potrivit Dictionarului Hachette de Poche, 2003, al limbii franceze ), adica este de nemâncat, mai mult, echivaleaza cu “lãturile”.

Mihai mananca o pizza congelata pe care o cumpara, sau care ii este cumparata din banii mamei Camelia Smicala.

Si atat, pentru o zi intreaga.

23 aprilie 2020 : aici se cuvine sa ne intoarcem putin in timp si sa mentionam faptul urmator, iata ce anunta Camelia Smicala pe FB la aceasta data, citez : “Camelia Smicala

18 hrs 23 aprilie 2020 6h13 PM

Pe Mihai îl vor muta lunea viitoare în Kuopio la 300 km de casă,deoarece personalul de la închisoarea unde a fost închis timp de 3 luni fără hotărâre judecătorească a declarat că Mihai este un copil foarte bine crescut, că a absolvit deja clasa a 7 a , că trebuie să fie reântors acasă și că, dacă vor continua să îl țină în centre , socialul îi va distruge viitorul .Ca urmare,socialul a decis să îl mute într-un loc unde nimeni nu îndrăznește să aibă altă părere decât cea a infractorilor de la protecția copilului. “. Am inchis ghilimelele.

Mihai Smicala se afla inca la acea data in “Scoala-Casa” ( “Maison-Ecole”) Sippola [Siipola, “in Anjalankoski] ( accesand acest link, despre numitele Maisons-Ecoles, veti gasi enumerate centrele educative de Stat, printre ele este si Siipola in Anjalankoski : Sursa: https://fr.wikipedia.org/wiki/Maisons-écoles, a se cauta pe google.ro cu aceste cuvinte:”Maisons-Ecoles” ).

Personalul Centrului “Casa-Scoala” din Siipola i-a facut un Raport favorabil lui Mihai Jalaskoski (Smicala), aratand ca a absolvit clasa a VII-a, cu toate acestea Mihai a invatat in cursul clasei a VII-a cu o singura profesoara, si ne intrebãm ce fel de scoala putea el face, bietul copil, cu o profesoara, cand la varsta aceea si in clasa a VII-a, de obicei elevii au profesori diferiti in functie de disciplinele de studiu obligatorii, sau cate discipline, tot atatia profesori sau cadre didactice.

Putem spune in aceasta situatie ca a fost respectat dreptul la invatatura al lui Mihai Jalaskoski ?

Considerãm cã lui Mihai Jalaskoski ii este, i-a fost si ii este incalcat dreptul la educatie, dreptul la invatatura.

Personalul Centrului a contestat, a scris dna Camelia Smicala, Decizia Serviciului Social de a nesocoti Raportul favorabil ce i-l intocmise lui Mihai Jalaskoski si concluziile Raportului, insa nimic nu s-a intamplat, iar Serviciul Social a aplicat decizia pe care singur o luase, prin asistenta sociala Terhi Tuominen, intrucat ea este persoana desemnata sa se ocupe de Mihai Jalaskoski.

IN materia Drepturilor Omului intotdeauna trebuie sa prevaleze regimul cel mai favorabil al Conventiilor si Tratatelor Drepturilor Omului, europene si internationale, doar daca in legea interna nu exista un regim mai favorabil decat acela din Conventiile europene (regionale) si internationale. Or, nu este aici cazul, intrucat legile Finlandei sunt adesea, si am in minte prin urmare Legea Protectiei Copilului in special, sunt legi ce par neindestulatoare, sunt legi care sunt prea “sumare”, in plus Legea Protectiei Copilului este o lege dura, si atunci cand contine dispozitii ce ingaduie copiilor, parintilor libertatea de “miscare”, adica de a ataca, a contesta deciziile Serviciilor Sociale, in fapt, se trece peste aceste dispozitii, in concret, cand legea e pusa in aplicare, in fond este incalcata.

IN alti termeni, dispozitiile legii de care se pot prevala cei in cauza, parinti si copii, de cate ori sunt in favoarea acestora, sunt incalcate, iar in rest, sunt aplicate dispozitiile legii Protectiei Copilului pentru a-i pedepsi pe copii, pentru a le restrange si drepturile pe care le au in regimul acesta al Protectiei Copilului,  pana si aceste drepturi care in sine sunt limitate, si in intregime, atat copilul, cat si parintii lui sau parintele care il iubeste si care are tot dreptul sa il creasca si sa isi afirme calitatea de parinte, isi vad drepturile limitate din capul locului, - prin aplicarea unor masuri ale Protectiei Copilului, si mai limitate, in fapt, chiar incalcate. Aici putem mentiona cazul in care copiii sunt izolati sau dusi la Carcera, sau faptul ca li se interzice comunicarea, li se interzice de a comunica cu cei din exteriorul centrului, teoretic, legea Protectiei Copilului prevede ca unele contacte ale copilului pot fi restictionate, dar, in fapt, copilul isi vede interzisa comunicarea, pe scurt, cu toata lumea !

Copiilor Jalaskoski Mihai si Maria, lui Mihai i s-a interzis chiar si comunicarea sau intalnirea, mai exact nu putea, nu poate fi vizitat, vazut, - cu duhovnicul lui, Parintele Episcop Macarie al Europei de Nord, cu ambasadorul Romaniei in Finlanda, si, de ce sa nu o spunem, este o ofensa, o jignire directa si nemijlocita, la adresa autoritatilor si institutiilor Romaniei prin reprezentantii acestora, faptul de a aprecia- caci asa s-a intamplat – ca prezenta, contactul cu Parintele Macarie i-ar face rau lui Mihai, sau nu i-ar face bine, putem deduce ca la fel s-a apreciat si in cazul ambasadorului Romaniei, deci acesti oameni, aceste persoane si autoritati bisericesti si ale Statului Român sunt considerate daunatoare, care nu ii fac bine minorului Mihai Jalaskoski cetatean roman si cetatean finlandez.

Deci, in opinia Serviciilor Sociale din Tampere, acesti oameni, români, se deplaseaza sute de kilometri, pentru a-i face un rau minorului român Mihai Jalaskoski, fiul Cameliei Smicala din Piatra-Neamt, care locuieste la Tampere in Finlanda !

Si nu este o jignire aceasta, nu te doare sufletul daca te pui in locul acestor oameni ale caror atributii ii solicita foarte mult, numai Parintele Macarie cati kilometri nu parcurge, cu avionul, cu trenul sau masina, intrucat trebuie sa se deplaseze si se deplaseaza in mai multe tari scandinave, tari ale Europei de Nord unde trebuie sa fie prezent, atat la Biserica cat si in casele enoriasilor pentru a-i imbarbata, a-i sustine spiritual, a ii ajuta ?!

Este o ofensa fatisa, o ofensa cat se poate de vizibilã aici care este adusa României insesi !

Duminica, 16 august 2020 :

Camelia Smicala pe FB-Messenger cu Olivia Marcov :

“Andreea a fost azi la Mihai. M-am sculat dimineata sa o duc la gara si am dormit doar 3 ore”.

Sambata 15 si Duminica16 august 2020 : Camelia Smicala a fost la slujba la Biserica Sf.Nicolae din Tampere, in sarbatorile mari Adormirea Maicii Domnului si Sfintii Brancoveni care au murit pentru credinta crestina.

Miercuri, 19 august 2020 :

19 august 2020 ( pe facebook )

Camelia Smicala is with Jan Pantelimon and 19 others.

2 hrs · 19 august 2020, ora 11h05 AM

Maria s-a prăbușit și ea psihic astăzi.
Copiii sunt efectiv torturați psihic zi de zi . În fiecare zi vin alte "reglementări" ,alt program de telefon ,alte ...
Copiilor li s-a luat orice oază de stabilitate și de siguranță.
I-au despărțit de mamă, au despărțit frații unul de altul, i-au izolat de bunici ,de prieteni ,de toți cei care îi iubesc, le-au luat școala (și le-au schimbat școala de nenumărate ori), le-au luat casa și sentimentul de "acasă" (și i-au mutat dintr-un loc în altul, de nenumărate ori, ca pe niște mobile),le-au interzis hobby-urile , le-au furat copilăria și visele de adolescenți...Și ei numesc aceste acțiuni pur naziste "interesul superior al copilului".

Niciunul dintre ei nu are putere să meargă la școală. [...]”

Joi, 20 august 2020 : Camelia Smicala o conduce pe fiica ei cea mare Andreea Mocanu, la Savonlinna localitatea unde se aflã Centrul Attende Wihtori in care este Maria Jalaskoski sora ei cea mica, tinuta impotriva vointei ei acolo. Calatoria are loc cu masina Cameliei Smicala care are o defectiune la o roata, la rulment si “face ca tractorul”, insa calatoria cu trenul ar dura 17 ore, si cele doua Mama si fiica nu isi permit, ar fi mult prea obositor, nu exista tren direct intre Tampere si Savonlinna. Numai Andreea este cea care are dreptul la a o vizita acum pe Maria, iar Mama Camelia Smicala nu are acest drept, potrivit Serviciilor Sociale din Tampere. Au de strabatut, dus-intors 1000 Km, adica o mie de Km.

“12:03 AM JOI 20 AUGUST 2020 ( FB-Messenger)

Camelia Smicala

Merg la Psaltire și apoi încerc să dorm. Mâine am 1000 km de făcut și mașina e stricată.
Noapte bună!

Olivia Maria

Of! Si atunci, cu ce mergeti? Eu am sa scriu maine in continuare, am vorbit cu dl Pantelimon, el a vorbit cu dna Negrota.... Noapte buna! Sa calatoriti sanatoase, Doamne ajuta- le !!!

Camelia Smicala

Merg cu mașina.Are ceva la o roată. Face că tractorul. Fac cruce și merg cu Dumnezeu

Doamne ajută!Mi-a dat Preasfințitul părinte binecuvântare de drum, așa că e Dumnezeu cu noi

Olivia Maria

Amin. Sf. Arhanghel Rafael sa calatoreasca cu voi.

Camelia Smicala

Amin!

Play

Additional Visual Settings

Enter Fullscreen

Unmute

Olivia Maria

Dl Pantelimon zice ca e, poate, un rulment stricat la roata si puteti ramane in drum, si mi mi e cam teama, in copilaria mea noi am strabatut Europa cu masina, si Africa de Nord, ne lasa bateria, inainte insa sa plecam am avut probleme mereu cu bateria.

Rulmentul la roata...!

Camelia Smicala

Asta e! Rulmentul.nu știam cum să spun pe românește

Olivia Maria

Acum stiti pe fi fi fifi fifi nlandeza

Camelia Smicala

Merg cu Dumnezeu și cu Măicuța.Nu am ce face! E așa departe încât cu trenul Andreea ar face 17 ore doar dus

Olivia Maria

Ooh! Asa tren lent? Ca Personalul?!

Camelia Smicala

Nu sunt trenuri directe.Trebuie să schimbe de 4 ori

Olivia Maria

Curaj Mariei! Azi m a demoralizat si pe mine. Trebuie sa reziste, trebuie!!! E viata ei, a voastra, e pretioasa, trebuie!

Camelia Smicala

Amin

Vă iubim

Noapte bună “ – am inchis ghilimelele.

3:30 PM, joi 20 august 2020

Olivia Maria

Ati ajuns? Culegeti hribi? Roata ce face?

Camelia Smicala 15h30, 20 august 2020

Acum am ajuns [ au ajuns din Tampere la Savonlinna cu rulmentul la roata masinii stricat, care “face ca tractorul”, la vreo 518 Km distanta, acolo au ramas pe durata vizitei de 2 ore a Andreei Mocanu, la Maria Jalasloski, sora mare la sora cea mica, Mama Camelia Smicala astepta undeva afara, nu are voie la fiica ei Maria ! si pe urma urmau alti 518 Km la intoarcere, dupa vizita ]

Olivia Maria

Slava lui Dumnezeu! -  “ – am inchis ghilimelele.

THU 11:10 PM joi 20 august 2020

Olivia Maria

Camelia Smicala 23h26, 20 august 2020 [ Camelia Smicala si fiica ei cea mare Andreea Mocanu au ajuns inapoi cu bine la Tampere, unde locuiesc, venind din vizita de la Maria din localitatea Savonlinna ]

Am ajuns, slavă Domnului!

Olivia Maria

Noapte buna!!!

Camelia Smicala 23h34, 20 august 2020

Noapte bună

Sursa: https://www.facebook.com/messages/t/camelia.smicala »

Sambata, 22 august 2020 : Camelia Smicala isi duce masina in Service pentru a fi reparata, dupa ora 16h00.

Luni, 24 august 2020: Camelia Smicala, seara pe FB-Messenger ma anunta ca a doua zi va merge la Kuopio, la Mihai, fiul ei, pentru a-i duce un televizor acestuia, se va duce singura, fara fiica ei cea mare Andreea Mocanu.

Extras din conversatia Oliviei Marcov cu Camelia Smicala :

“MON 8:10 PM luni 24 august 2020

Camelia Smicala

Am făcut toxiinfecție alimentară de la niste cârnați cumpărat de la LIDL.si azi nu am fost bună de nimic.Maine trebuie să merg la Kuopio sa ii duc televizor lui Mihai

Camelia Smicala, mesaj inregistrat audio, imi spune despre Mihai, maine, 25/08/2020 se duce la Mihai sa ii duca un televizor, la telefon ii face psihoterapie, copilul nu are voie sa iasa afara, nu merge la scoala, nu face sport in aer liber, nici educatie fizica prin urmare, pe buna dreptate copilul nu suporta mediul acela inchis, cu totul inchis ! Si e si nevinovat ! Camelia e descurajata, vocea ei e cam slaba de descurajare si durere !

0:25

Olivia Maria

Mergeti maine si cu andreea? La Kuopio?

Camelia Smicala

Nu.Singura. Doar să duc televizorul

Camelia Smicala

Eu merg la Psaltire și apoi la somn Noapte bună

Olivia Maria

Olivia Maria

Am ascultat mesajul audio, dar de ce spuneti : "nu e bine, nu e nicio veste buna pentru ca eu chinui copiii", am auzit bine? Adica dvs chinuiti copiii?

Camelia Smicala

Ce mesaj audio?

Olivia Maria

Mi ati trimis mai sus v ati inregistrat

Camelia Smicala

Ei chinuie copiii

Olivia Maria

Ah, da. Ok. Nu dvs

Ceilalti copii in ce stare or fi?

1

Si andreea? A intrat la facultate?

Camelia Smicala

Nu.A picat

Olivia Maria

La ce?

Camelia Smicala

La medicina.Din cauza Covid.S-a dat examen pe net și s-a copiat pe rupte

Olivia Maria

Oooh!examen pe net! Si cum se poate copia? De acasa?

Adica asa e la examen...

Camelia Smicala

Examenul s-a dat de acasă.S-a dovedit frauda dar au refuzat să îl anuleze

Olivia Maria

Tipic pt finlandezi, acum adora tot ce e anapoda, pana la maxim ( ...

1

Si atunci cum s a mutat la camin studentesc, andreea? Ca scria intr un comentariu, dvs ati scris. Acum v a lasat singura? Se angajeaza?

Camelia Smicala

Nu.Cata vreme învață pentru admiterea se consideră că e studentă

Olivia Maria

Ah! Si invata singura? Ca la noi, la biologie fizica chimie?

Camelia Smicala

Da.Dar i-am plătit și curs de pregătire

Olivia Maria

Da, pai e greu singura ...si pe urma intrã - cum se exprima o prietena demult, - intrã ãi de copiaza

Olivia Maria

E bine ca aveti copii...eu nu am...nu stiu cum stau alte fete de seama mea, sau putin mai mari, singure, fie nu s au maritat, fie au divortat demult am asa o verisoara...

Copiii la kuopio nu au ore de educatie fizica?

Camelia Smicala

Mihai nu merge la școală

Olivia Maria ora 00h00 (sau 12h00 am ) 24 august 2020/spre 25 august 2020

Da, nu merge, am si insistat asupra acestui lucru in lucrarea mea, dar la ceva sport ma intrebam daca nu ii lasa. Ce scoli or fi astea, si educatorii aia nu fac nimic? Iar copiii sunt baieti, au energie, oare le da medicamente sa taca? “

“ – am inchis ghilimelele.

Marti, 25 august 2020 : Camelia Smicala pleaca la Kuopio la Mihai, insa inainte de a pleca imi lasa un mesaj pe FB-Messenger. La ora 21h04, seara tarziu, dupa 700 Km dus-intors, la intoarcerea ei de la Kuopio, la Tampere unde locuieste, mi-a spus ca a reusit sa-si vada fiul, pe Mihai Jalaskoski si sa-l stranga in brate, intr-o intrevedere care a durat 30 de minute, Mihai a fost bucuros ca isi vede Mama. Camelia Smicala a scris si pe Facebook pe pagina ei ( pe Timeline ) ca este pentru prima oara dupa  luni de zile cand reuseste si isi vede fiul !

Extras din conversatia Cameliei Smicala cu Olivia Marcov, pe 25 august 2020 si pe 26 august 2020: - deschid ghilimelele “

9:45 AM marti 25 august 2020

Camelia Smicala

Copiilor mei nu le dă nici un medicament.

Mihai vorbește câte o oră cu mine la telefon,să nu le de-a cu ceva in cap

Bună dimineața!Beau cafeaua și plec la drum.Azi am numai 700 km

11:24 AM marti 25 august 2020

Olivia Maria

Buna dimineata! Si eu sunt la cafea acum si fierb 2 oua mici. Il inteleg pe Mihai, o sa fie el bine, il inteleg...s ar putea sa fie cam ca tatal meu...el si azi e la fel dar traieste...

Sa calatoriti sanatoasa, eu voi scrie la lucrare azi dupa ce mananc, o sa iau si o pauza de dus..

1

Mihai are alta personalitate, e diferit.

Olivia Maria

Si tata a ajuns la viata lui profesor universitar! Exploziv, tatal meu, neam de rusi, aici a fost neinteles ( e drept ca el te sperie si azi cu exploziile lui)...desi romanii sunt si ei tare explozivi. Tata nu suporta ...ca si Mihai....

Olivia Maria

Mihai e atasat de Maria, asa era tata cu Ada sora lui...si spunea mereu ca mama lui, bunica mea Feodosia era o sfanta...mi a divulgat verisoara lui de la Brasov, cand traia, ca, tatal meu tipa, zbiera la tatal lui, bunicul Alexei pt ca ii lua apararea mamei lui, mai mult nu stiu in acest sens insa. Dar stiu ca racnetele lui tata sunt de speriat ! Si tatal lui, Niciodata nu l a atins, niciodata nu l a batut. Neam de rusi, ei sunt cam misogini si pretuiesc caracterul barbatesc, barbatul! Pe mine ai mei m au tratat ca pe un baiat, nu ca pe o fata si daca totusi uneori au facut putin diferenta a fost tarziu cand eu am inceput sa le reprosez. Mihai va ramane atasat de Dvs si Maria Pe veci !!!

Olivia Maria 12h50, 25/08/2020

Profesorul Butoi, acum cateva minute, i am aratat ca lucrez la Cazul Smicala, au trecut vreo..30 minute 3 sferturi de ora si mi a trimis un Big Like!!! Asta inseamna incurajare, apreciere, ca sunt pe calea cea buna.”

TUE 6:36 PM, marti 25 august 2020, 18h36

Olivia Maria (catre Jan Pantelimon )

Daca cer suspendarea relatiilor diplomatice in Comunicat cei de mai sus, Eu, noi acestia cum cerem ajutorul, implicarea MAE GUVERN, daca se suspenda diplomatia finlanda/ romania??????? Eu nu ii inteleg!!!!! Iar Camelia si copiii ce protectie ar mai avea? Acum totusi ceva protectie tot au.

Olivia Maria

You forwarded a message (raspunsul lui Jan Pantelimon catre Olivia Marcov )

Jan Pantelimon:

Da , asa e , dar e o pozitie totusi , chiar daca extrema .

Olivia Maria :

Ca sa fie...desi nu sunt bune, relatiile bilaterale nu se vor desfiinta normal. Desi finlandezii la ora asta, la nivel de conducere sunt deja nebuni.

TUE 9:04 PM, marti  25 august 2020

Camelia Smicala

Am ajuns.Slava Domnului
Îmi fac ceva de mâncare

 

Olivia Maria

Deci abia acum? Eu acum 15 min adormisem la un documentar despre Irlanda asa ca m am mutat in camera mea, sufrageria...am vb cu Dl Pantelimon pe aici pe fb...

Camelia Smicala

700 km dus-întors.Si l-am văzut pe Mihai

A dat Domnul

Olivia Maria

Slava lui Dumnezeu! L ati vazut sau decat ati lasat tv ul si ati plecat ?

Da

Ati scris.

Cum e

Camelia Smicala

L-am văzut 30 min. Era bucuros că mă vede

1

Olivia Maria

Uraaaaaa

Camelia Smicala

Vorbim mâine.Sunt obosită si trebuie să mănânc ceva

Olivia Maria

Da,ok, dar maine imi povestiti????

Olivia Maria

A albit ????? MIHAI A ALBIT deasupra fruntii !!!

Camelia Smicala

Nu.I s-a decolorat părul de la soare

Olivia Maria

Situatia, daca Mae da in judecata la Cedo, Finlanda, se poate, cel putin vor cadea la o intelegere dar vor elibera copiii. E o chestiune arzatoare. Al 2 lea : Finlanda trebuie monitorizata pentru nerespectarea Conventiei Cedo si de altfel a coventiilor care afirma dr omului. Al 3 lea trebuie facuta o ancheta in finlanda pt ca fam smicala mama si copiii sunt torturati.

Dacă

Olivia Maria

MAE refuză

Olivia Maria

Asta in trecut. Maine e alta zi

Daca l ati vazut, inseamna ca au intervenit.

Mai sus , discutam azi cu dl j. Pantelimon, ii trimite sau i a trimis si dnei Negrota lucrarea pt ca as vrea ca ei 2 sa o semneze.

Tot e bine decoloratul, eu de la 15 ani am avut in fata o suvita de par alb, mostenire genetica de la tatal meu.

Olivia Maria

Ziceti fb ului ca nu e spam, ca nu puteti comunica cu prietenii!

Camelia Smicala

Am spus .Nu e de la Facebook.Facebook nu a trimis nimic.Sunt serviciile

S-a rezolvat

1

Olivia Maria

Pai numai din fb va puteau restrictiona. Eu pateam asa pe mess.

Ok

Camelia Smicala

Toate blocurile nu sunt de la Facebook.Serviciile globaliste încearcă să distrugă Facebook

Olivia Maria

Atunci fb o sa se roage cu noi sa invingem ocultistii astia rai cu oamenii!

Pffff oameni rai

Camelia Smicala

Păi Facebook chiar uneste oamenii.Eu nu v-as fi cunoscut pe voi fără Facebook

Olivia Maria

Unii zic ca sunt reptilieni, adica de fapt reptilienii sunt dracii, dracul. Pe youtube sunt video-uri despre reptilieni. Doar ca nu si-au dat seama ca reptile egal satana.

Olivia Maria

Pe bune, cum se zice,

Fb are partile sale foarte bune !!!!!!

Olivia Maria

Maine...auziti? In seara asta i ati dat voie dlui Jan, ca mi a trimis in romana niste decizii de plasament

Maine le iau copy paste si le pun intr un fisier.

Le am si vazut rapid, am sa le analizez in lucrarea mea.

Olivia Maria

Asta m a amuzat la lectura, zice "dupa gasirea copiilor, mama a continuat sa faca activ campanie...."

Mi a trimis vreo...sa fie vreo 5 decizii

Sau 6 ? Cum le am numarat si eu, ca unele par lipite, 6 , 7 sau 5? Maine vi le trimit sa vedeti ce am primit.

Ce i am scris dlui Jan citind deciziile:

Da' de tatal lui Mihail nu sunt ingrijorati? In cele de sus, sunt contradictorii. DE CE NU SE BUCURA FINLANDEZII ASTIA CA MIHAI SI MARIA AU O MAMA IUBITOARE CARE ARE GRIJA DE EI ? asa se pune problema.

Pai normal ca de aia nu l au audiat niciodata, nici pe Maria, ca stiau ca Nu vor decat la mama si nu la protectia copilului.

Olivia Maria

You forwarded a message ( Jan Pantelimon catre Olivia Marcov )

Am sters mesajele pentru ca nu se deschideau.

Olivia Marcov:

Abia am deschis, era ceva mail?????

Olivia Maria

You forwarded a message

Jan Pantelimon:

da .

Olivia Marcov:

Ce?

Olivia Maria

You forwarded a message

UNA DINTRE DECIZII IN PRIVINTA COPIILOR JALASHOSKI.

Olivia Marcov :

Custodia?

Dvs le vedeti?

Olivia Maria

You forwarded a message

Jan Pantelimon :

NU.

Olivia Marcov :

Ah, nu le ati vazut

Sunt vreo 8 decizii.

Olivia Marcov :

Maine am de lucru. Azi a fost ziua Ucrainei. Dar rusii si ucrainenii au conflict mare de multe sute de ani, suparare veche. Si mare.

Camelia Smicala 23h03, 25 august 2020

Merg să beau o bere si apoi la Psaltire si la somn.Va îmbrătisez Noapte bună

Olivia Maria

Noapte buna!!!

Camelia Smicala, 25 august 2020, 23h33, imi trimite 2 fotografii cu pisica ciufulita Kitty asezata pe pat, comoda, lenesa ca o pisica...e tare iubita de Camelia si isi da seama ! “ – am inchis ghilimelele.

1:07 PM,  MIERCURI 26 AUGUST 2020

Camelia Smicala, 26 august 2020, 13h31

Si noi ne ungem cu mir in fiecare zi

Olivia Maria

Mi am facut si eu dusul, in sfarsit, cu mama de ani buni...zice economie la spa , eu consum prea multa, vai de viata mea! Bine ca mi am luat dusul, j ' ai pris ma douche...pe canicula asta!

Camelia Smicala

Eu fac dus doar o dată pe lună In rest mă spăl la lac

Camelia Smicala

Eu nu suport apa de la robinet.De Fiecare dată fac alergie de la ea

Olivia Maria 16h18, miercuri 26 august 2020

Are Clor apa de la robinet, dar cand curge apa pe tine...e adorabil... m oi fi nascut in apa...

Sursa: https://www.facebook.com/messages/t/camelia.smicala » - am inchis ghilimelele.

******

Camelia Smicala pe pagina ei FB, marti 25 august 2020, ora 21h25, la intoarcerea ei de la Kuopio unde a reusit sa-si vada fiul, pe Mihai, dupa multe luni in care nu il vazuse : -deschid ghilimelele: ”

Camelia Smicala

16 hrs  · Marti, 25 august 2020, ora 21h25

Îmi cer scuze că nu am reușit să vă răspund astăzi,dar am condus 700 km., să îi duc lui Mihai un televizor.

Dumnezeu m-a ajutat și , după jumătate de an, am putut să îmi strâng băiatul în brațe, chiar și pentru câteva minute.

Pe Maria încă nu am văzut-o anul acesta.

Mihai vă mulțumește din suflet tuturor și m-a rugat să vă spun că vă iubește pe toți

https://www.facebook.com/camelia.smicala “ – am inchis ghilimelele.

Sambata, 29 august 2020 : Camelia Smicala nu s-a dus la Biserica Sf.Nicolae din Tampere, intrucat Biserica NU a tinut slujba in sarbatoarea “Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul si Proorocul Domnului, care este de altfel o sarbatoare importanta in care se tine post (potrivit calendarului ortodox este o zi trecuta cu rosu in calendar in dreptul ei fiind mentionat “(Post)”.

Duminica, 30 august 2020: Camelia Smicala, care in seara anterioara si-a facut rugaciunea pentru Impartasanie, s-a dus la Liturghia de duminica la Biserica Sf.Nicolae din Tampere.

Duminica, 30 august 2020: Maria Jalaskoski Smicala, fiica cea mica a Cameliei Smicala a postat un mesaj pe Facebook, preluat de Grupul Pentru Reintregirea Familiei :

Simona Clopotel

Pro Reîntregirea Familiei Group

August 30 at 3:14 PM  · 

Maria Smicală (Jalaskoski), postat azi, 30 aug. 2020

Așa simte și gândește un copil torturat de mai bine de 5 ani, în inchisorile din Finlanda:

"Am trăit prea mult într-o casă de copii Wihtori, care este situată în Savonlinna, departe de familia mea apropiată și mi-e dor de familia mea! Vreau înapoi la familia mea! Nu înțeleg de ce un asistent social vrea să ne tortureze și de ce sunt departe de familie și prieteni. Asistentul social ar fi trebuit să fie pensionat până acum, dar din cauza cazului nostru, (nimeni nu a fost de acord să ia problema mea și a fratelui meu)este încă la serviciu. M-a făcut să mă întreb dacă un asistent social este capabil să ia aceste decizii sau delirează. Oare ce gândește socialul din Tampere?'' (traducere:, Camelia Smicala)

« Olenn nyt asunut lastenkoti Wihtorissa joka sijaitsee Savonlinnassa kaukana läheisistäni perheestäni ja kaipaann takasisinn perheeni luo. Enn ymmärrää miksii sosiaalityöntekijä haluaa kiduttaa meitää olemassa kaukanaa perheestää ja ystävistä. Sosiaalityöntekijä olisipitänytt olla jo eläkkeellää muttaa palasii meidänn jutunn takia koskaa kukaann eijj suostunutt ottamaann minun ja veljenii asiaa. Se onn saanutt minutt miettimäänn onko sosiaaliityöntekijää kykeneväinenn tekemäänn näitää päätöksiää jaa onko hänn tehnytt ne harhailevasti. Mitää Tampereennlastensuojeluu aijattelii oliko tämää tarkoituksena? — with

Camelia Smicala

and

Maria Jalskoski »

Sursa: https://www.facebook.com/camelia.smicala »

Marti, 1 septembrie 2020 :  Camelia Smicala, imi precizeaza pe Facebook Messenger la 19h12 ca Judecatoria Pirkanmaa se aflã in jurisdictia Tampere.

Ora 16h39, 1 septembrie 2020 : Camelia Smicala pe fb-messenger imi spune ca :”Sunt 2 zile cu niste prieteni la o cazarma”. Ora 20h24 imi precizeaza ca prietenii sunt finlandezi si ca “m-au fortat sa vin ca plangeam tot timpul”, “M-au mai chemat. Dar nu am mers nicaieri. Acum Mihai a zis sa merg”, iar despre cazarma unde e invitata in vacanta imi spune ca : “E ca un castel. Prietenii mei au cumparat o cazarma veche si au renovat-o”.

Dupa fotografii cazarma arata ca cazarma, nu ca un castel, dar probabil a fost in interior amenajata ca un castel.

Miercuri, 2 septembrie 2020 : Camelia Smicala este in a doua ei zi de vacanta la Cazarma-Castel a prietenilor ei finlandezi, care sunt doua cupluri, adica patru oameni, despre care spune ca au grija de ea si incearca sa o faca sa nu planga:

Imediat mai jos, conversatia pe care am avut-o inca de ieri, 1 septembrie 2020,  cu Camelia Smicala, pe FB-Messenger:

Olivia Marcov si Camelia Smicala pe 1 septembrie 2020 pe FB Messenger

1:08 PM, marti 1 septembrie 2020

Olivia Maria

Olivia Marcov Scrisoare catre Dumnezeu Tatal Ceresc 31 august 2020.doc

2:14 PM, marti 1 septembrie 2020

Olivia Maria

In urma cu cateva zile am gasit unRaport al Finlandei catre Comitetul pt drepturile copiilor din decembrie 1994, rapoartele erau asteptate in 1993, si care priveste situatia copiilor, drepturile lor in Finlanda, Raportul este intocmit chiar de Finlanda si trimis la ONU, eu nu l-am citit pe tot, dar m-am uitat prin el si am remarcat ca Finlanda statea prost si atunci la capitolul drepturile copilului, adica e o problema veche la ei, o tara, si vad ca nu se gandesc sa indrepte ceva : Stat "european" !

Olivia Maria

Finlande G9515288.pdf

4:21 PM marti 1 septembrie 2020

Olivia Maria

https://mobile-dictionary.reverso.net/fr/francais-definition/s'entendre+de

Définition s'entendre de | Dictionnaire français | Reverso

Définition s'entendre de dans le dictionnaire de définitions Reverso, synonymes, voir aussi 'à l'entendre',s'entendre',entendre parler',entendre raison', expressions, conjugaison, exemples

mobile-dictionary.reverso.net

Camelia Smicala

Sunt 2 zile cu niște prieteni la o cazarmă

6:59 PM, marti 1 septembrie 2020

Olivia Maria

Judecatoria din Pirkanmaa este in jurisdictia Tampere ???

Camelia Smicala

Da

Olivia Maria

Da, tocmai scriam in lucrare, am sa adaug sa se inteleagabine.

Afara in timp de scriu, trece pe sub geam un barbat dupa voce nu mai era tanar si spune" Taci dracu ca te paralizam din nou "

Acum maxim 5 minute

Iar cei 3 executori judecatoresti din 16 mai 2015 venisera /erau din Tampere, care au venit acasa la dvs ????

Olivia Maria

Sunteti bine?

Acolo?

Camelia Smicala

Da

Olivia Maria

Am eu ce am cu executorii, erau din Tampere veniti???

Camelia Smicala

E că un castel.Prietenii mei au cumpărat o cazarmă veche și eu renovat-o

Olivia Maria

Vacanta la cazarma,...finlanda!!!! Si deci Mai ziceti odata de unde erau executorii????

Nu stiu de ce nu mi raspundeti. Despre execuyori. Ca nu retin

Camelia Smicala

Din Tampere

Olivia Maria

Ok. Acum scriu in lucrare si ramane aco lo sa nu uit.

Prietenii sunt finlandezi?

Camelia Smicala

Da.Dar buni

Olivia Maria

Toti sunt buni

Camelia Smicala

M-au forțat să vin că plângeam tot timpul

Olivia Maria

Dupa 5 ani...

Taman acum. Hmmm

Camelia Smicala

M-au mai chemat.Dar nu am mers nicăieri.Acum Mihai a zis să merg

Olivia Maria

Ei sunt cu fortatul, cazarma, psihiatria, inchisoarea

Aha

Sa nu se zica ca nu va tin la ...castel

La noapte ce faceti? Va trimit lucrarea, eu o trimit si continui maine, dar s o aveti, cine stie va uitati peste ea...

Si demult, in urma cu ani, v au mai invitat?

No tulai Doamne, eu nu am incredere in acesti finlandezi, cred ca sunt cam ...priceputi sau smecheri, dar, in fine, nu ii cunosc. Eu cred ca le intorceam spatele. Dar in fond poate sunau ca plangeti pe undeva, cum ii invatã comunitatea pe ei si cine stie ce se mai intampla....

La castel le mai trebuie santul cu apa, ca...cazarma au

Olivia Maria

Cati sunt acesti prieteni?

Patru.Doua perechi.

Olivia Maria

deh, eu va inteleg, e bine, nu am eu ce sa zic, nu e nimic de zis. Doar asa, opinia mea personala, de cand suferiti si pana acum puteau fi diligenti, va puteau poate ajuta inca mai mult, ca plangeti de 5 ani si intr-adevar ati trecut cu copiii si dvs prin zile si ani cumpliti, sunt " horror" !!!! Ce ati trait din pacate la Tampere si in Finlanda si la Lapeen...sau cum se numea orasul unde va mutaserati. Eu, vorbesc despre mine, m-as gandi ca prietenii "stiu de ce" va invitã taman acum, nu stiu, asa m-as gandi eu....

Olivia Maria

Oricum, eu as fi atenta !!!!!

Camelia Smicala la 21h15 imi trimite o Inimioara rosie

Olivia Maria la 21h18, 1 septembrie 2020

Imi amintesc de o fosta prietena procuroare... odata un tanar avocat ( ma rog la vreo 35 de ani oricum, avea el... eu aveam spre, cam spre 29, da, nu aveam 30 cred... ) m-a invitat la sosea la un Mac Donald's, frumos, si pe urma la o cafea la el, si plimbarea cu masina ca a venit sa ma ia de acasa si m-a adus inapoi acasa mai tarziu. Procuroarea, de varsta mea, zice " Ma, tu nu stii cum sunt baietii astia, daca te lasa ala in drum ?" Nu stiu de ce a spus asa, asta, eu nu m-am gandit ca acel tanar ar face asa ceva si nu avea nici motiv macar, abia ce ne cunoscuseram si eram la amabilitati..... dar ea s-a gandit la asa ceva.

Nu m-a lasat in drum. NIci nu m-as fi gandit ca o face. Era prin...cand sa fi fost...toamna? lui 1997? Eram la judecatoria sector 2 Bucuresti. Am aflat anul trecut cred, deci prin 2019 sau 2018 ? ca acel avocat a decedat in urma cu niste ani. Si era tanar inca.

21h28, ora la care a vazut Camelia : Seen by Camelia Smicala la 21h28, pe 1 septembrie 2020

sursa: https://www.facebook.com/messages/t » - am inchis ghilimelele.

In acest punct am sa mentionez cele scrise in iulie 2020 de dl avocat si profesor de Drept, Gheorghe Piperea pe pagina dumnealui de facebook, il citez, iata : “Gheorghe Piperea

Yesterday at 9:14 AM · 

Acum ca tarile "frugale" ale UE (Austria, Olanda, Finlanda, Suedia) au raspuns Nein cererii de finantare post-covid a cheltuitorilor cu nemiluita (Franta, Spania, Italia, Grecia) si a milogilor UE (Romania si Bulgaria), e cazul sa ne spuna guwernerul cum va reusi sa finanteze sistemul medical, salariile bugetare, alocatiile si pensiile. Investitii si crestere economica prin resurse interne nu mai exista, caci economia se indreapta vertiginos catre faliment generalizat. Cele 33 de mld euro visate de Cîți nu mai vin de la UE. In orice caz, nu anul acesta. Chiar daca planul de "refacere" post-covid, anuntat cu emfaza de CE si de BCE (750 mld euro) va fi, totusi, aprobat anul acesta, banii nu vor veni decât cu țârâita si foarte, foarte tarziu, [...] ». Am inchis ghilimelele.

Iata, Finlanda, care se bucura de fonduri mari, de bani multi, poporul finlandez fiind un “popor sarac”, am citit ca in Finlanda, se pare ca numai, cam o treime din populatie are studii universitare, scoala este mai modesta putin, in sensul ca isi lasa elevii cat priveste invatatura, mai usor, nu ii solicita chiar asa mult, pentru ca socoteste ca elevul trebuie stimulat sa invete, sa descopere, si nu sa fie invatat la scoala chiar prea mult.

Intr-un interviu, un finlandez spunea ca sunt constienti ca ei nu au de unde scoate, produce, obtine atatia bani, fiind o tara care nu are foarte multe resurse.

IN Danemarca, tara care refuza sa i-l dea si redea in concret, mamei sale Hermina Gheorghe pe copilul ei, minorul William Cristian Gheorghe pentru a fi repatriat in Romania, asistentele sociale, citeam pagina Herminei Gheorghe de facebook, au tratat-o drept “incultã” pe Hermina Gheorghe, in timp ce Hermina Gheorghe s-a luptat in instantele daneze pentru a-si face drepturile recunoscute, pentru a obtine anularea unor acte, care au fost, intocmite, false din capul locului si care o priveau pe ea, Hermina cea “inculta” a obtinut adesea castig de cauza in instante, pana si in instantele daneze, care, la fel ca instantele finlandeze, nu sunt doritoare sa infaptuiasca Justitia si sa caute, pe cat e omeneste posibil, sa faca dreptate.

Pentru ca in Drept, spunem ca se infaptuieste Justitia si nu ca se face dreptate, in acelasi timp stim ca o nedreptate odata facuta, cu greu mai poate obtine repunerea in situatia anterioara nedreptatii, de pilda un om omorat intr-un accident de masina de un sofer vinovat, nu va putea fi inviat, readus la viata printr-o sentinta judecatoreasca, deci instantele pot infaptui Justitie, dar cu greu pot face dreptate.

Instantele finlandeze, si instantele daneze nu sunt deloc doritoare sa infaptuiasca Justitie !

Si,cand te gandesti si te uiti cum e pazita Hermina Gheorghe de doua asistente sociale, prezente la orice intalnire a Herminei cu fiul ei William, pentru a observa comportamentul Mamei si reactiile copilului, urmand ca dupa incheierea vizitei sa scrie Rapoarte in care arata, in ciuda evidentei, ca bietul copilas nu se simte bine cu mama lui, sau ca mama lui nu e atenta la copilul ei si la nevoile acestuia, cand te gandesti ca scriu lucruri, consemneaza neadevaruri cu buna stiinta in Rapoartele lor, si toate acestea pentru ca in mod revoltator, acesti si aceste asistente/ lucratori sociale/sociali traiesc de pe urma nenorocirilor care apar in unele familii cu copii, sau pe care le infaptuiesc din capul locului Serviciile de Protectia Copilului atunci cand vaneaza, in Danemarca, mamele insarcinate pentru a le lua copiii inca din sala de nastere a Maternitatii/ Spitalului !

Intrucat Hermina Gheorghe a inregistrat video unele intalniri ale ei cu micutul William, fiul ei, am putut viziona o astfel de intalnire, in care William se juca si accesa o tableta pentru copii, Hermina intervenea, apasand cu mana, unele taste, pentru a-l ajuta pe copil, si, la un moment dat a intervenit o asistenta sociala, care si ea, s-a aplecat asupra tabletei copilului si a apasat, vrand sa-l “ajute” si ea, o tasta sau alta, cu liniste si calm, cu manuta lui micuta, micul William a dat la o parte aceasta mana, fara ca macar sa isi indrepte capul si privirea spre asistenta sociala, in timp ce mana mamei sale Hermina, care se tot vedea intervenind pe tableta, nu a fost nicio clipa data la o parte de William cel micut !

Intr-o alta inregistrare video, il putem vedea pe William cum se joaca in prezenta mamei Hermina Gheorghe cu jucariile aduse de aceasta, cei doi se joaca, si la un moment dat, la masa de la care, asezata pe scaun, asistenta sociala urmareste jocul mamei si al copilului se aude asistenta sociala intervenind, in aceeasi clipa, copilul, desi micut inca, William arunca jucaria si se debaraseaza de ea, arucandu-o ferm pe podeaua incaperii.

Am remarcat de altfel, in diferite etape si filmari ale vizitelor Herminei, ca bietul copil inca de foarte mic este tinut intr-o incapere cu jucarii, dar NUMAI PE O SALTEA in chip de patut de copil, o saltea pusa direct pe solul incaperii !

De curand, Hermina Gheorghe a scris pe facebook ca pe William, despre William “au [ asistentele sociale ] “au spus ca e nebun”, si “l-au dat la Scoala Speciala” !!!

Un copil linistit, inteligent, sanatos, William, de foarte mic copil, reactiona si pe chipul lui se vede tristetea, si bucuria cand e cu mama, dar copilul simte situatia si e trist, copilul simte ca sunt urmariti si el si mama lui.

Intr-o alta inregistrare video a Herminei Gheorghe, putem vedea cum ea intra in camera unde e William tinut, in ziua intalnirii dintre mama si fiul ei, copilul se uita la jucariile lui de pe rafturile cu jucarii, dar cand intra mama lui, copilul declanseaza cantecelul, melodia pe care o canta, o ingana, o melodie pentru copii, una din jucariile sale, o jucarie cantatoare.

Citeam intr-un articol ca Statele Scandinave se ajutã intre ele, si este de inteles acest lucru din moment ce :

Statele Scandinave fac parte din Sistemul de Drept Scandinav care se aplicã in Suedia, Finlanda, Norvegia, Danemarca, Islanda.

Aceste tari, aceste State s-au aflat in timp, intr-o puternica, chiar foarte puternica legatura :

Norvegia a fost unita cu Danemarca timp de peste 420 de ani (1387-1814), Islanda a fost provincie norvegiana intre 1254-1918 !

Finlanda a fost sub dominatia Suediei timp de peste CINCI SECOLE, pana in anul 1808.

Cat priveste Dreptul scandinav, acesta are la baza : Codul Danez din 1683, Codul Norvegian 1867, Codul Suedez 1734, toate continand reglementari specifice Marelui Sistem de Drept Romano-Germanic, abia in anul 1879 se produce prima uniformizare legislativa in acest spatiu geografic al Europei.

In relatia cu Romania :

Si totusi, facem parte din aceeasi Familie de Drept, adica din Marele Sistem de Drept Romano-Germanic.

Stim ca Familia de Drept grupeaza sisteme juridice nationale, in raport de trasaturile comune ale acestora, astfel, din Marele Sistem de Drept Romano-Germanic fac parte sistemele juridice : francez ( care s-a raspandit si in România, Olanda, Bulgaria,...), german (Austria, ...) si scandinav (Suedia, Finlanda, Norvegia, Danemarc, Islanda ).

Sistemul de Drept Romano-Germanic a aparut si s-a cristalizat in secolul al XIII-lea, cand Statele europene au receptat Dreptul Roman si l-au alaturat Dreptului cutumiar specific lor.

Astfel, România si tarile scandinave, Finlanda, Danemarca si celelalte – toate facem parte din Marele Sistem de Drept Romano-Germanic.

Clasificarea Famililor de Drept o intalnim in literatura juridica din Romania la profesorul Victor Dan Zlãtescu, in lucrarea profesorului cu titlul “Panorama Marilor Sisteme contemporane de Drept” publicata in 1994 la Bucuresti ( in “Introducere in Drept”, profesor univ.Costica Voicu, Ed.Pro Universitaria, Bucuresti, 2006).

23 aprilie 2020 : Camelia Smicala anuntase din 21 aprilie 2020 ca pe 23 aprilie este ziua de nastere a Andreei Mocanu, sora mai mare a fratilor Mihai si Maria Jalaskoski, fiica cea mare a Cameliei Smicala.

In acest punct ne intrebãm si ne spunem chiar cã Serviciile Sociale din Tampere prin lucratorul sau asistentul social dna sau dra Terhi Tuominen, cunosc bine dosarul familiei Smicala-Jalaskoski si ca il urmaresc cu tenacitate si cu un exces de zel, care, pe zi ce trece se contureaza tot mai bine si se manifestã ca exces de putere.

Si este exces de putere din partea Serviciilor Sociale din Tampere!

******

Olivia Marcov : Luna Iunie 2020, Istoric in cazul Smicala ( Camelia Smicala si copiii Mihai si Maria ):

Notã : Istoricul acesta incepe cu cateva zile inainte de 7 iunie 2020 si continuã cu primele zile ale lunii iulie 2020 :

Cu cateva zile inainte de 7 iunie 2020 :

Cameliei Smicala i-a disparut pisica « ciufulita » ( cum o numesc eu, datorita blanitei/parului ei cu aspectul ciufulit ) si nu i-a reaparut.

Pisica mai fugise in curtea vecinilor, in trecut, si era urmarita penal !

Da, da, pisica era urmarita penal ! Pisica ! Zic bine !

7 iunie 2020 (duminica) : Olivia Marcov, eu insami adica, Scrisoare la MAE Romania in sprijinul si pentru a cere insistent sprijinul, protectia implicit, a doamnei Camelia Smicala si a copiilor ei Mihai si Maria.

La o zi, sau doua, dupa 7 iunie 2020, Camelia Smicala anuntã ca a scos, PE CAUTIUNE, in schimbul sumei de 160 Euro, pisica (de la Hingheri, sau cum sa ii numesc), fusese arestata si 2 saptamani a stat in cusca, nemancata.

Pisica, odata intoarsa acasa la Camelia de unde fugise, a fost resuscitata de dna dr.Camelia Smicala, medic de Urgente medicale !

Slaba, amarata, nemancata si inchisa 2 saptamani, biata pisica a trebuit resuscitata !

9 iunie 2020 : MAE Romania ma instiinteaza ca a primit Mesajul meu si l-a inregistrat, si imi va raspunde cf. Legii in 30 de zile ( sau in maxim 30 + 15 zile )

22 iunie 2020 ( luni ) : Politia Finlandeza a interogat pe Mihai si Maria Smicala (Jalaskoski ) fara avocat, nu au permis prezenta avocatului.

23 iunie 2020 (marti ) : Politia Finlandeza a interogat pe Mihai si Maria Smicala ( Jalaskoski ) fara avocat, nu au permis prezenta avocatului.

De la Tampere s-a deplasat o asistenta sociala in zilele de 22 si 23 iunie 2020, la fiecare loc de detentie/ centru al copiilor : la Mihai, si la Maria.

Politia ii interogheaza, separat, pe Mihai si pe Maria, pentru a sti daca Camelia Smicala, mama lor, a avut un rol, si care, in “evadarea” copiilor din Centrele de Plasament in care erau detinuti spre sfarsitul anului 2019.

23 iunie 2020 : MAE Romania mi-a raspuns la Scrisoarea mea (Petitia) din 7 iunie 2020, pe care MAE a inregistrat-o la 9 iunie 2020

26 iunie 2020 (vineri ) : seara pe FB Messenger, ii trimit o videoconferinta de pe pagina fb MAE Romania, dnei Camelia Smicala, mai departe comentãm amandoua despre reprezentantul Finlandei, care apare de pe la minutul 2:18 incolo (cam pe acolo, il gasiti, daca va uitati ) care avea chipul unei persoane care are obiceiul alcoolului, precum si coloratia (rosu la fata) de rigoare.

Acum cand scriu acest Istoric nu am mai intrat sa verific, dar la prima vedere/auditie, mi se pare ca reprezentantul Finlandei a spus faptul ca ei, in Finlanda, finlandezii “au nevoie” de Drepturile Omului !

Este vorba de Comunitatea Democratiilor la a 20-a sa aniversare, ocazie cu care a avut loc Conferinta de mai sus, gazduita de Excelenta Sa Domnul Bogdan Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe din Romania [ si absolvent al liceului Nicolae Balcescu, Colegiul National Sfantul Sava, e nascut in 1973 mi se pare, adica daca tin bine minte din CV-ul sãu in care se mentioneaza anul 1992, anul absolvirii liceului !!!!!!!!!! ]. Despre Comunitatea Democratiilor gasiti o stire pe pagina web mae.ro ( in dreapta paginii,...)

Community of Democracies - 20thAnniversary Conference

Hosted by His Excellency Mr. Bogdan Aurescu Romanian Minster of Foreign Affairs and His Excellency Mr. Thomas Garrett Secretary General of the Community of D...

youtube.com

27 iunie 2020 (sambata ) apare inregistrarea audio, a declaratiilor fratilor Mihai si Maria Smicala, cu privire la interogatoriul lor de la Politia finlandeza din 22 si 23 iunie 2020, postata pe pagina FB publica “Solidaritate pentru dr.Camelia Smicala si copiii ei”.

Mihai se tine tare, totusi a fost zdruncinat de interogatoriul de la Politie in cursul caruia i s-a spus ca el a fost sau este un vis pentru mama lui.

Mihai, pentru prima oara in vocea lui, ezita, sovaie, - sa nu uitam ca e complet izolat de orice relatie exterioara ! El nu are contact cu lumea ! Cu nimeni !

Mihai sovaie, din raspuns ne dam seama ca l-au intrebat de fotografiile lui, de ce apar pe internet, Mihai raspunde la toate cele de mai sus cu aceste cuvinte : “Eu... Parca i-am dat voie !?...”, acest “Parca” care era ezitant, pentru prima oara, atat cuvantul in sine, cat si vocea lui Mihai, usor nesigura, ca si cum cauta sa-si aminteasca...

Adica, parca i-a dat voie mamei lui in trecut sa ii posteze fotografiile pe internet....

Mihai : “Eu m-am simtit bine la maica-mea !” – cauta, din tonul vocii, sa-si stabileasca lui insusi, sa-si reaminteasca bine cum au stat lucrurile, sa le judece, prin prisma celor ce i se sugerau de Politia finlandeza care i-a spus ca el, Mihai e un vis pentru mama lui, ca el a visat, sau ca mama l-a visat pe el, - cu alte cuvinte, ceva la modul : relatia mama – fiu ( Mihai ) nu a existat si nu exista : a fost un vis.

Ma ingrijoreaza si este ingrijorator, intrucat Mihai Smicala sau Jalaskoski cum se numeste el dupa tatal lui, in fine, este izolat. Este izolat prin faptul ca nu are voie sa comunice cu nimeni din afara Centrului care il detine impotriva vointei lui.

Izolarea este o metoda, si o metoda “moderna”, de DEZORIENTARE SENZORIALA dar si de dezorientare COGNITIVA !!!

Dreptul european al depturilor omului citeaza in Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, cazuri de dezorientare senzoriala – metode folosite la interogare, care, e adevarat, au evoluat de-a lungul timpului.

De mentionat ca aceste metode de dezorientare senzoriala au fost – mi se pare, si mi se pare ca da, ca asa este – folosite in cazurile extreme ale interogatoriilor luate in cadrul serviciilor secrete care anchetau.

In timp, metodele folosite ( si de Politie, in unele tari ) au fost diferite, se injecta sau se administra un “drog”, adica o substanta persoanei inculpate, in urma administrarii, inculpatul trebuia sa devina vorbaret, sa “marturiseasca”, desi sub influenta unei substante, fie ea denumita “medicament” sau “drog”, o persoana fizica poate spune practic orice, absolut orice, si orice i se sugereaza, pentru ca discernamantul ii este afectat, atins.

Despre aceste metode se face mentiune din cate stiu si in Tratatul de Psihologie Judiciara ( daca nu si in Tratatul de Victimologie si Psihologie Victimala ) al profesorului Tudorel Butoi.

Metodele de izolare sunt metode mai moderne, e adevarat ca, din cate gasim scris in articole pe internet, sunt metode prin care o persoana fizica izolata, e izolata de orice senzatie fizica. Stim ca omul are obisnuitele si firestile senzatii fizice, de pilda, atingerea, presiunea, cand stai pe scaun, pe pat, cand te misti, cand atingi solul cu picioarele, orice presiune/atingere, oricat de mica.

Corpul uman nu se simte bine, nu se mai simte in siguranta si ORIENTAT, in lipsa firestilor senzatii, perceptii fizice, senzoriale.

Izolarea aceasta a lui Mihai Smicala, nu pot spune cat ma priveste ca am gasit-o descrisa in vreun articol intocmai-intocmai, insa apreciez ca este o izolare in toata regula si care conduce la o dezorientare, daca nu strict senzoriala, fizica, dar in tot cazul la o dezorientare cognitiva.

De ce ? Pentru ca Mihai este tinut, detinut in Centrul de Educare Supravegheata, acum cel din orasul Kupio, si nu are niciun contact cu nicio persoana, cu exceptia unei persoane sau poate unor, catorva persoane din centrul care il detine si unde e silit sa traiasca. Mihai nu are telefon, i s-a confiscat, Mihai nu are voie sa vada pe nimeni din lumea exterioara, cand spun pe nimeni, inseamna NIMENI.

Mihai nu are vesti, stiri, din lumea exterioara centrului unde e silit sa traiasca.

Mihai este astfel rupt de realitate, de evolutia evenimentelor din societate, rupt de orice contact, cu mama, sora mica, sora mare ( Maria si Andreea ), alte rude ( bunici ), avocat, preot, etc. El nu poate lua legatura nici virtual, nu poate vedea FB sau internetul. El nu poate nici citi actualitati, sau stiri. Mihai nu stie ce se intampla in afara centrului unde e detinut.

Mihai nu poate sti ce mai face mama lui, daca, cum, cu ce efect e interogata mama lui la Politie, care sunt declaratiile ei, ce se intampla cu mama lui, etc.

Si, in contextul privarii de orice contact cu lumea, Politia ii spune lui Mihai ca el e un vis pentru mama lui ! Mama lui l-a visat, el e numai un vis.

De unde sa stie Mihai, totusi, ce a declarat si mama, biata de ea, daca a fost amenintata sau nu ?

De unde sa stie Mihai cum evolueaza situatia lui si a mamei si a Mariei, sora lui cea mica ?

In concluzie, se poate spune, eu – e parerea mea – pot spune ca Mihai este victima unei dezorientari COGNITIVE, in vocea lui au aparut atat nesiguranta, cand a pronuntat cuvantul “Parca”... “Parca i-am dat voie !?...” [ sa imi posteze fotografiile pe internet, mamei ] cat si cuvantul in sine “parca”, care ne indica ca nu e foarte sigur, ca “parca” nu mai stie sigur cum au stat lucrurile.

Desi, mai departe, Mihai revine la un ton mai sigur, si spune ca cei de la Politie sau de la Protectia copilului sunt nebuni si pot spune orice.

Si are dreptate.

Nu numai ca i-au sugerat insistent, i-au bagat un raspuns pe gat, sperand ca-l inghite, acela cu visul, dar si sugestia in sine este aberanta, este desprinsa de realitate : Mihai, copilul existã in carne si oase si nu e vis pentru mama lui, si nici invers.

Stim ca in cursul interogatoriului la Politie, este interzis anchetatorului sa puna intrebari sugestive, adica intrebari prin al caror continut sugereaza din capul locului raspunsul, iar in cazul lui Mihai Jalaskoski Politia din Tampere face chiar afirmatii pe care in mod direct i le baga pe gat, il obliga chiar la a raspunde si a gandi in sensul dorit de Politie, dar, de ce vrea Politia asa ceva, ce are Politia cu bietul minor, cu un copil minor, deja aflat intr-o situatie de inferioritate fiind luat din casa si familia sa, fiind tinut departe de casa si de Mama sa, fiind tinut in custodia Serviciilor Protectiei Copilului din Tampere ?

In acest punct, putem vorbi despre incalcarea articolului 3 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului “ARTICLE 3 : Interdiction de la torture

Nul ne peut être soumis à la torture ni à des peines ou traitements inhumains ou dégradants.”, adica, « Articolul 3 : Interzicerea torturii. Nimeni nu poate fi supus torturii nici pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. »

Faptul insusi pentru o persoana fizica majora, adulta, de a se afla in fata autoritatilor si a organelor de ancheta si de urmarire penala, fiind privata de libertate, sub orice forma, sau fiind libera, sau inca libera dar la dispozitia organelor de ancheta, si avand in vedere ca o persoana anchetata la Politie, in functie de depozitia ei, isi poate vedea calitatea ( chiar de ) martor devenind aceea de inculpat, si se intampla in functie de cum decurge interogatoriul, in functie de cum se scrie si se contureaza depozitia persoanei anchetate, adica in functie de ceea ce spune, ceea ce relateaza, in functie de ceea ce raspunde la intrebarile anchetatorului, si in functie de ceea ce in concret noteaza si consemneaza anchetatorul in Declaratia persoanei anchetate, este o situatie umilitoare, o situatie de inferioritate in mod limpede, o situatie in care persoana isi vede limitate miscarile, fie si numai pentru cateva ore cat dureaza interogatoriul, se considera, citim in Dreptul European al Drepturilor Omului, se considera ca este in inferioritate, intr-o pozitie inferioara cel anchetat, cel aflat la dispozitia sau in custodia organelor de ancheta, ca sa nu mai spunem de conditia persoanei retinute sau arestate si ulterior de conditia persoanei detinute.

Interogatoriul la Politie – si in mod sigur asa se intampla si la Politia din Finlanda – are loc in doua etape, si anume, mai intai, partea supusa interogatoriului este citata, invitata, sau chiar adusa cu mandat la Politie, in fata anchetatorului in mod normal i se comunica pentru ce urmeaza sa fie interogat, sa i se aduca la cunostinta fie acuzatia, fiind imprejurari de fapt cu privire la care va fi anchetat, calitatea in care va fi anchetat, si are loc in doua etape : in prima etapa, persoana interogata este rugata sa spuna, sa relateze cu cuvintele sale tot ce stie in legatura cu situatia care face obiectul anchetei si al interogatoriului, este faza sau etapa relatarii libere, cand faza aceasta se incheie, anchetatorul trece la etapa sau faza a II-a, care consta in intrebari pe care i le pune celui anchetat/interogat, in aceasta etapa i se pot pune in fata probe celui interogat.

De aceea este nevoie de o protectie mai ridicata a drepturilor omului, de o atentie crescuta fata de persoanele care, dintr-un motiv sau altul, intr-o imprejurare sau alta, sunt in inferioritate, sunt defavorizatede situatie, de imprejurare, de evenimente, de soarta am spune literar.

Doamne, protejeaza-i viata !!!

Maria, in inregistrare, are un ton sigur pe ea, Maria e sigura, Maria spune ca ea nu i-a cerut/nu ii cere bani mamei ( probabil o intrebau daca i-a cerut/ sau dat mama – bani sa evadeze la finalul anului 2019, sau cam asa ceva... ).

Dar, sa facem o deosebire : iata, Mihai, devenit ezitant usor, e complet izolat de lume, iar Maria, totusi, o poate vedea pe Andreea sora ei cea mare, mi se pare ca o vedea odata pe luna, la o vizita de 3 ore, iar dupa ce dna Camelia Smicala mi-a spus asta, urmatoarea vizita a fost de numai o ora !

28 iunie 2020 : Sarbatorim 100 de ani de relatii diplomatice Finlanda-România.

Intrãm, Camelia Smicala, Olivia Marcov, pe pagina FB publica a Ambasadei Finlandei la Bucuresti si comentãm. De observat, important – este faptul ca nu puteam vedea comentariile altor persoane, cu exceptia comentariilor Cameliei Smicala, astfel ca a avut loc un dialog intre mine si Camelia, pe pagina respectivei Ambasade.

De precizat ca vedeam ca existã un numar ( mereu in crestere ) de comentarii, vedeam numarul comentariilor, dar nu puteam vedea, nu aveam acces la comentarii, nu stiam cine si nici ce comenteaza.

Am facut remarca ca asa procedeaza Politia, interogheaza separat si mai apoi confrunta depozitiile.

Camelia Smicala a spus ca ea nu vede comentariile nici pe pagina fb publica a MAE Romania.

Am intrat pe pagina FB publica a Ambasadei Romaniei la Helsinki in Finlanda, si am constatat ca nu pot vedea comentariile, exact in acelasi mod ca si pe pagina Ambasadei Finlandei la Bucuresti.

Camelia Smicala a spus ca ea e blocata, sau/ adica, nu poate trimite mesaje pe pagina Presedintelui Romaniei Klaus Johannis.

29 iunie 2020 (luni) : Cativa sustinatori ai Cameliei Smicala, dl Jan Pantelimon, dna Angela Negrota se duc in fata Ambasadei Finlandei la Bucuresti pentru a o sustine pe Camelia Smicala si copiii ( aici nu mai stiu daca au depus, cred ca da (?) un Memoriu, introdus in Cutia Postala, exterioara zidului cladirii ambasadei ).

Micul grup ( caci mai erau cateva persoane ) se indreapta apoi spre MAE Romania, si se duce, de data aceasta pe lateral, la poarta pe unde se intra cred de obicei in Ministerul MAE, pe unde intra Personalul sau o parte din el in tot cazul si dna Angela Negrota intra in curte si urca cateva trepte, pentru a duce si inregistra un Memoriu pentru Camelia Smicala in sediul MAE ). Grupul se filmeaza, si asa auzim, aud ca dna Camelia Smicala, spunea dl Jan Pantelimon, ar fi formulat o Plangere impotriva fostului sot Petri Jalaskoski, finlandezul, in Romania, si ca, Petri Jalaskoski ar “santaja-o” acum cu Plangerea si copiii ! Copii la schimb cu Plangerea ! Desi, nu mai tine acum nici de Petri Jalaskoski sa ii scoata pe copii de la Protectia copilului finlandeza. Aflam ca Petri Jalaskoski e asociat cu “unul [ român] din Iasi”, care se ocupa de “medicamente, antibiotice” !!!

De notat ca “acum”, Petri J. nu se mai ocupa cu afaceri in Armata Romana, ci cu Antibiotice la Iasi !

Sau, cel putin, pana azi, asta am aflat despre afacerile/ocupatiile lui.

30 iunie 2020 :

Dupa ce am vizionat emisiunea din 29 iunie 2020 realizata de “NASUL TV CANADA”, in care vorbeste la telefon dna dr.Camelia Smicala de la ora si minutul 1h23, si am aflat ca pe numele lui PETRI JALASKOSKI a existat un dosar la DIICOT HUNEDOARA pentru pornografie (infantila?), clasat de DIICOT pe motivul ca Petri Jalaskoski ar fi actionat nu stiu cum, insa avea firmele din Romania inregistrate ca firme straine de Romania...

De asemenea, mai rezultã din emisiune ca Armata Românã ar avea afaceri cu Armata Finlandezã.

Pe de alta parte, Petri Jalaskoski se pare ca nu are niciun venit si ca ar fi cerut sa ii fie copiii crescuti de Stat ( cum ar veni, din acest motiv ) ceea ce pana azi aflasem, ar fi cerut si cu privire la copiii lui din prima casatorie, sau casatoria anteriora, acelasi lucru, sa ii fie copiii crescuti de Statul finlandez.

Mai aflam si ca in Finlanda nu mai sunt batrani, acestia, batranii sunt internati la Azilul de Batrani dupa ce li se iau casa si economiile, iar odata la Azil SUNT EUTANASIATI.

Emisiunea NASUL TV CANADA 29 iunie 2020 de pe youtube.com poate fi vizionata aici :

Am cautat pe internet acest dosar sau o mentiune a sa, cu aceste cuvinte “DIICOT HUNEDOARA Petri Jalaskoski...”, si am gasit un articol din 28 febr.2020 aparut in “Cronica Viseuana” cu titlul “Impozit pe spaima – Lastensuojelu” :  https://www.cronicaviseuana.ro/2020/02/28/impozit-pe-spaima-lastensuojelu/

Mai aflam din NASUL TV CANADA 29 iunie 2020, ca in Belgia deja companiile si-au CIPAT angajatii [care tac, totul pe tacute...], si, cred ca putem spune ca daca nu accepta implantarea cipului, angajatii sunt dati afara. Nu stiu daca toate companiile, poate toate.

1 iulie 2020 :  Ziarul de Banat ( ziaruldebanat.ro), autorul articolului : jurnalist Marius Leontiuc, data publicarii : 1 iulie 2020 ( Textul articolului de presa nu poate fi copiat, nu permite autorul, tehnic vorbind. )

Titlul articolului : “Coruptie fara precedent in Finlanda. Trafic de copii impotriva familiei unui medic roman. Ep.1”

Sursa:

https://ziaruldebanat.ro/coruptie-fara-precedent-in-finlanda-trafic-de-copii-impotriva-familiei-unui-medic-roman-episodul-1/?fbclid=IwAR1ekQJnCwD_zpyrh54XshHb2sXT7YT_my-_j6GT4QDl6_uoYNSWpO6UdMI

Roza Marx : neomarxisti masoni =secta = Rozariul lui Marx

Din secta fac parte asistenti sociali, executori judecatoresti, o judecatoare, etc. – toti implicati in Cazul Smicala ! cazulsmicala.ro

2 iulie 2020 : pe fb seara tarziu ( in cazul meu, pe la 21h25, atunci am aflat ) pagina FB “Solidaritate pentru Dr.Camelia Smicala si copiii ei” anuntã ca a doua zi, pe 3 iulie 2020, dna dr.Camelia Smicala va fi interogata de Politia finlandeza.

2 iulie 2020 : si mai tarziu, ii trimit Cameliei Smicala, pagini fotografiate din Cursul Universitar francez al profesorului RENUCCI de Drept European al Drepturilor Omului, pentru a-i veni in aparare.

Le-am fotografiat, i le-am trimis, din nefericire, Camelia Smicala spune ca nu vede nicio pagina fotografiata ( in timp am fotografiat cu 2 smartphoneuri diferite, dar n-a vazut niciodata nicio pagina, pe cand alte persoane mi-au spus ca pot vedea paginile ! Totusi, o incompatibilitate exista intre telefoane, si intre telefoane si computer, cel putin eu asta am constatat, eu insami, dar Camelia spune ca nu vede nimic ! ), le-am postat si pe pagina mea cu trimitere spre Ambasada Finlandei la Bucuresti si pagina Solidaritate pentru Dr.Camelia Smicala si copiii ei”.

Sublinierile mele cu marker galben fosforescent erau mai ales, ele, in apararea Cameliei Smicala pentru interogatoriul ce urma a doua zi pe 3 iulie 2020....

In mare, am tradus si in rezumat iata care e apararea Camelia Smicala, la acuzatia ca a incalcat dreptul copiilor ei la viata privata prin postarea pe internet a fotografiilor ( video-urilor ) cu si despre copiii ei, si ea insasi : -

Drept European al Drepturilor Omului, de Jean-François RENUCCI, Profesor la Universitatea din Nice/Nisa Sophia-Antipolis, editia a 2-a, LGDJ, Paris, 2001 : “Protectiile Fundamentale in Conventia Europeana a Drepturilor Omului (CEDO/ CEDH in franceza ) : este vorba de (A) Protectia intimitatii si (B) protectia activitatii sociale si politice.

Protectia intimitatii : Dreptul la intimitate este in mod esential consacrat prin alineatul intai al articolului 8 al CEDO/CEDH care protejeaza/ocroteste viata privata si de familie (familiala), cat si domiciliul si corespondenta. Principiul consistã in evitarea oricarei imixtiuni arbitrare, a oricarei ingerinte intempestive a Statului, in viata privata si de familie a unui individ, la fel si cat priveste domiciliul si corespondenta acestuia. Interpretarea acestui text [ art.8 CEDO/CEDH ] trebuie de altfel sa raspunda acestei exigente, tinand cont in acelasi timp de EVOLUTIA SOCIETATII : Conventia CEDO/CEDH este intr-adevar un “INSTRUMENT VIU” si drepturile garantate TREBUIE SA FIE INTERPRETATE IN LUMINA CONDITIILOR DE VIATA ACTUALE (357). Statul are intr-adevar, efectiv, OBLIGATII POZITIVE (358) si TREBUIE IN CONSECINTA SA IA MASURILE CARE SE IMPUN PENTRU CA RESPECTAREA DREPTULUI LA INTIMITATE SA FIE EFECTIVA. In definitiv, Statul trebuie sa actioneze astfel incat sa LE PERMITA CELOR INTERESATI (celor in cauza) SA DUCA O VIATA DE FAMILIE NORMALA (359).

Judecatorii europeani [ judecatorii de la Curtea CEDO/CEDH ] au tendinta DE A INTERPRETA IN MOD EXTENSIV DISPOZITIILE CONVENTIEI EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI, ACEASTA ESTE ADEVARAT SI PENTRU ARTICOLUL 8 CARE “ASCUNDE O CAPACITATE INFINITA DE EXTINDERE”.

Protectia vietii private si de familie : EVOLUTIA CONCEPTELOR : In mod progresiv, judecatorii europeni au consacrat O EVOLUTIE A CONCEPTELOR DE VIATA PRIVATA SI DE FAMILIE.

( A se vedea nota din text (357) Curtea CEDO [Cour EDH] 13 iunie 1979, MARCHX c /BELGIA, A-31 & 58, Cah. [ Cahier/ Caiet ] Dr.Eur. 1980 p. [pagina] 473 obs. [observatiile] G.Cohen-Jonathan, Ann. [...] .  ( A = Arrêt = Decizia )

Astfel judecatorii europeni AU EXTINS NOTIUNEA DE VIATA PRIVATA LA RELATIILE SOCIALE, ceea ce a favorizat irumperea relatiilor profesionale, a protectiei mediului (361) sau inca a dreptului la identitate in domeniul vietii private, limitat pana atunci la secretul vietii private si la libertatea vietii sexuale (362).

Protectia vietii private : Notiunea de viata privata este o notiune fluctuanta si imprecisa care ESTE INTELEASA IN MOD LARG/ IN SENS LARG DE JUDECATORII EUROPENI.

Protectia vietii de familie : Notiunea de VIATA DE FAMILIE TINE DE EXISTENTA LEGATURILOR DE CONSANGUINITATE SUFICIENT DE STRANSE. Dar pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO /CEDH, Cour EDH), notiunea NU ESTE LEGATA DE CASATORIE SI CONTINUA SI DUPA DIVORT (377).

A se vedea nota (379) Afacerea (adica, Cauza, Dosarul, Litigiul) MARCHX, precitata ; Com. (Comitetul) EDH 9 februarie 1993, T.Boyle c/Marea Britanie, precitat. PENTRU O MAMA PRIVATA DE DREPTURILE SALE PARINTESTI, cf. Cour EDH/Curtea CEDO 7 august 1996, X c/NORVEGIA, D.1997 Som.Com. p.210 obs.N.Fricéro.

Numele si Nationalitatea [ adica Cetatenia ] : In prelungirea DREPTULUI LA RESPECTAREA VIETII DE FAMILIE garantat de articolul 8 al Conventiei Europene pentru Drepturile Omului, Consiliul Europei a propus o CONVENTIE EUROPEANA PRIVIND NATIONALITATEA/CETATENIA, LA 6 NOIEMBRIE 1997 (399) : aceasta Conventie stabileste principii si reguli in materie de nationalitate/cetatenie a persoanelor fizice, si reguli care determinã obligatiile militare in cazul pluralitatii de cetatenii.

Protectia vietii profesionale : Protectia articolului 8 al Conventiei CEDO inglobeaza de aici inainte DREPTUL INDIVIDULUI DE A LEGA SI DEZVOLTA RELATII CU SEMENII SAI (400) : or, in aceasta privintã mediul profesional joaca un rol important. Asistãm aici la O EXTINDERE A VIETII PRIVATE PERSONALE LA “VIATA PRIVATA SOCIALA” (401).

Judecatorii europeni au apreciat cã ar fi prea restrictiv de a limita notiunea de viata privata la un cerc intim in care fiecare isi poate duce viata personalã dupa bunul sãu plac si de a înlãtura lumea exterioarã acestui cerc (402). Vom nota cã Decizia “NIEMIETZ” permite deschiderea campului vietii private, NU NUMAI LA ACTIVITATILE PROFESIONALE, DAR SI MAI DEPARTE, DINCOLO DE ACESTEA LA ANSAMBLUL RELATIILOR SOCIALE, indivizii TREBUIND SA AIBA POSIBILITATEA DE A STRANGE LEGATURILE LOR CU LUMEA EXTERIOARA.

Asta inseamna ca VIATA PRIVATA CAPATA/DOBANDESTE PRIN ACEASTA O DIMENSIUNE SOCIALA (403). Dupa cum s-a remarcat cu pertinentã, VIATA PRIVATA APARE DEOPOTRIVA/IN ACELASI TIMP CA DREPTUL DE A RAMANE ACASA PENTRU A-I EXCLUDE PE CEILALTI, SI CA DREPTUL DE A IESI DIN CASA SA PENTRU A SE INDREPTA/A MERGE SPRE CEILALTI(404).

A se vedea nota (404) Curtea EDO/EDH 16 decembrie 1992, Niemietz c. Germania, A-251 B & 29, Journ/Jurnalul Dr.Int. (Dr.International) 1993 p.755 obs.E.Decaux si P.TAVERNIER, D.1993 Som.Com. p.386 obs. J.-F. RENUCCI. [...]

A se vedea nota (401) F. [Frédéric] SUDRE, “Les aléas/Hazardul/Riscurile vietii private in Jurisprudenta Curtii Europene a drepturilor omului, articolul precitat, pagina 694.”

3 iulie 2020 : Camelia Smicala e interogata timp de patru ore la, si de catre, Politia finlandeza, cu privire la incalcarea dreptului copiilor ei la viata privata prin faptul ca a postat fotografii ale copiilor ei pe internet. Camelia Smicala avea de altfel acordul copiilor pentru a posta fotografiile lor, pentru a cere sprijin, solidaritate, ajutor pentru eliberarea copiilor ei Mihai si Maria din centrele ( oricum s-ar numi ele acum, caci situatia dureaza de 5 ani ) de Protectia copiilor finlandeze care ii detin. 

Dupa interogatoriu ajunge acasa la ea unde gaseste, in mod “curios”, in gradina casei, unul langa altul : 3 porumbei, in copac 3 veverite, si inca, mi se pare, pe iarba...3 iepurasi. In mod vizibil, pe creanga copacului, sau jos, pe iarba, cei 3 porumbei se tineau unul langa altul !

(Ma rugasem pentru ea, Sfintei Treimi, si Lui Dumnezeu sa o insoteasca si sa stea cu ea, sa o apere, si am vazut a doua zi sau a treia zi ca si alta persoana se rugase, si a avut aceeasi interpretare ca si mine : 3 Porumbei – Sfanta Treime ).

Dupa interogatoriu, fiind intrebata de comentatorii/sustinatorii ei, Camelia Smicala spune ca vor sa o distruga, sa o “rapuna” psihic, sa ii infranga rezistenta, sa o termine !

Plangerea – actuala - a fost formulata de Protectia Copilului prin asistentii sociali.

Si, cu toate ca, fotografiile copiilor se aflau si se afla pe internet (FB, youtube, bloguri de stiri, de presa, etc.) de mai multi ani, de vreo 5 oricum.

8 iulie 2020 : Apare articolul in Tribuna Us. : “Matei Dobrovie: Adevărul despre cazul Smicală sau despre cum populismul naşte monştri “

Sursa: https://tribuna.us/matei-dobrovie-adevarul-despre-cazul-smicala-sau-despre-cum-populismul-naste-monstri/

***

Cu privire la evenimentele din zilele de 2 si 3 iulie 2020, dezvoltare :

Referitor la interogarea Cameliei Smicala, vineri 3 iulie 2020, de catre Politia Finlandeza, timp de 4 ore, ca urmare a acuzatiei ( plangerii/reclamatiei), citez :

“de încălcare a dreptului la viață privată a propriilor ei copii. După cinci ani, serviciul social reclamă faptul că pe rețelele de socializare circulă fotografii cu Maria și Mihai, și mai ales această filmare:
https://www.facebook.com/FinlandFreeMariaandMihaiSmicalaJalaskoski/videos/495321947550373/ “. Am inchis ghilimelele.

În apararea Cameliei Smicala, avem chiar articolul 8 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, abreviata CEDO sau CEDH in limba franceza si interpretarea acestui articol 8 al CEDO care tine cont in acelasi timp de “Evolutia Societatii” dupa cum au apreciat judecatorii europeni ( judecatorii Curtii Europene de la Strasbourg ), dar mai jos, sa vedem ce au statuat judecatorii europeni dupa cum ne aratã profesorul Jean-François RENUCCI in cursul sãu universitar cu titlul “Drept European al Drepturilor Omului” :

Si, spre satisfactia si bucuria noastra [ a mea, a Oliviei Marcov ] constatãm ca Dreptul European este de partea Cameliei Smicala sau altfel spus, Camelia Smicala este in deplina consonantã cu Dreptul European.

Putem, prin urmare, trage concluzia de aici ca serviciul social finlandez se inversuneaza impotriva Mamei Camelia Smicala si a celor doi copii ai ei, Mihai si Maria ( Jalaskoski ), dorind sa se instapaneasca asupra vietii celor doi minori Mihai si Maria, si in acest scop, pentru a inlatura orice “piedica”, o reclamã sau ii face Mamei Camelia Smicala plangere la Politie, invocand incalcarea de catre Mama a dreptului la viata privata al propriilor ei copii minori ! Iar copiii au cerut public ajutor, au cerut sa fie ajutati sa scape din detentia serviciilor sociale ale Protectiei Copilului, au cerut ajutor din partea oricarei persoane care doreste sa ii ajute, au cerut ajutor spunand ca nu mai suporta regimul de viata la care sunt supusi fara voia lor, peste voia lor, cu atat mai mult cu cat au o Mama care ii iubeste, ii creste foarte frumos, le ofera iubirea Mamei, cel mai nobil si firesc si adanc sentiment propriu fiintei umane, cu atat mai mult cu cat Mama era si este pentru ei : Mama si caminul si familia si dreptul efectiv si concret de a merge la scoala, dreptul la invatatura efectiv, dreptul la dezvoltare, dreptul la ingrijire si crestere sanatoasa si armonioasa, dreptul la integritate psihica si fizica ! Mama era si este Regula, iar detentia la care sunt supusi acesti doi minori este marea si dramatica Exceptie de la Regula !

Copiii, in strigatul lor de ajutor pe care l-au facut public, au fost intotdeauna de acord ca Mama Camelia Smicala sa ii ajute prin toate mijloacele posibile, adica si prin publicarea fotografiilor lor, pentru a arata si a demonstra ca erau o familie fericita, si fericirea li se citeste pe chip acestor doi copii Mihai si Maria, iar familia fericita era, este si va fi alcatuita din Mama Camelia Smicala, fratii Mihai si Maria si sora lor mai mare Andreea (Mocanu), si cu totii se iubesc, existã dragostea filiala, existã dragostea fratilor intre ei, dragostea ca element de bazã al constituirii si dainuirii Familiei, celula societatii !

Dar sa vedem ce ne explicã si ne invatã profesorul de Drept European, Jean-François RENUCCI, dupa care invãtãm in anii facultatii de Drept (si Administratie Publica) la Bucuresti la disciplina « Drept European » :

Drept European al Drepturilor Omului, de Jean-François RENUCCI, Profesor la Universitatea din Nice/Nisa Sophia-Antipolis, editia a 2-a, LGDJ, Paris, 2001 : “Protectiile Fundamentale in Conventia Europeana a Drepturilor Omului (CEDO/ CEDH in franceza ) : este vorba de (A) Protectia intimitatii si (B) protectia activitatii sociale si politice.

Protectia intimitatii : Dreptul la intimitate este in mod esential consacrat prin alineatul intai al articolului 8 al CEDO/CEDH care protejeaza/ocroteste viata privata si de familie (familiala), cat si domiciliul si corespondenta. Principiul consistã in evitarea oricarei imixtiuni arbitrare, a oricarei ingerinte intempestive a Statului, in viata privata si de familie a unui individ, la fel si cat priveste domiciliul si corespondenta acestuia. Interpretarea acestui text [ art.8 CEDO/CEDH ] trebuie de altfel sa raspunda acestei exigente, tinand cont in acelasi timp de EVOLUTIA SOCIETATII : Conventia CEDO/CEDH este intr-adevar un “INSTRUMENT VIU” si drepturile garantate TREBUIE SA FIE INTERPRETATE IN LUMINA CONDITIILOR DE VIATA ACTUALE (357). Statul are intr-adevar, efectiv, OBLIGATII POZITIVE (358) si TREBUIE IN CONSECINTA SA IA MASURILE CARE SE IMPUN PENTRU CA RESPECTAREA DREPTULUI LA INTIMITATE SA FIE EFECTIVA. In definitiv, Statul trebuie sa actioneze astfel incat sa LE PERMITA CELOR INTERESATI (celor in cauza) SA DUCA O VIATA DE FAMILIE NORMALA (359).

Judecatorii europeni [ judecatorii de la Curtea CEDO/CEDH ] au tendinta DE A INTERPRETA IN MOD EXTENSIV DISPOZITIILE CONVENTIEI EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI, ACEASTA ESTE ADEVARAT SI PENTRU ARTICOLUL 8 CARE “ASCUNDE O CAPACITATE INFINITA DE EXTINDERE”.

Protectia vietii private si de familie : EVOLUTIA CONCEPTELOR : In mod progresiv, judecatorii europeni au consacrat O EVOLUTIE A CONCEPTELOR DE VIATA PRIVATA SI DE FAMILIE.

( A se vedea nota din text (357) Curtea CEDO [Cour EDH] 13 iunie 1979, MARCHX c /BELGIA, A-31 & 58, Cah. [ Cahier/ Caiet ] Dr.Eur. 1980 p. [pagina] 473 obs. [observatiile] G.Cohen-Jonathan, Ann. [...] .  ( A = Arrêt = Decizia )

Astfel judecatorii europeni AU EXTINS NOTIUNEA DE VIATA PRIVATA LA RELATIILE SOCIALE, ceea ce a favorizat irumperea relatiilor profesionale, a protectiei mediului (361) sau inca a dreptului la identitate in domeniul vietii private, limitat pana atunci la secretul vietii private si la libertatea vietii sexuale (362).

Protectia vietii private : Notiunea de viata privata este o notiune fluctuanta si imprecisa care ESTE INTELEASA IN MOD LARG/ IN SENS LARG DE JUDECATORII EUROPENI.

Protectia vietii de familie : Notiunea de VIATA DE FAMILIE TINE DE EXISTENTA LEGATURILOR DE CONSANGUINITATE SUFICIENT DE STRANSE. Dar pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO /CEDH, Cour EDH), notiunea NU ESTE LEGATA DE CASATORIE SI CONTINUA SI DUPA DIVORT (377).

A se vedea nota (379) Afacerea (adica, Cauza, Dosarul, Litigiul) MARCHX, precitata ; Com. (Comitetul) EDH 9 februarie 1993, T.Boyle c/Marea Britanie, precitat. PENTRU O MAMA PRIVATA DE DREPTURILE SALE PARINTESTI, cf. Cour EDH/Curtea CEDO 7 august 1996, X c/NORVEGIA, D.1997 Som.Com. p.210 obs.N.Fricéro.

Numele si Nationalitatea [ adica Cetatenia ] : In prelungirea DREPTULUI LA RESPECTAREA VIETII DE FAMILIE garantat de articolul 8 al Conventiei Europene pentru Drepturile Omului, Consiliul Europei a propus o CONVENTIE EUROPEANA PRIVIND NATIONALITATEA/CETATENIA, LA 6 NOIEMBRIE 1997 (399) : aceasta Conventie stabileste principii si reguli in materie de nationalitate/cetatenie a persoanelor fizice, si reguli care determinã obligatiile militare in cazul pluralitatii de cetatenii.

Protectia vietii profesionale : Protectia articolului 8 al Conventiei CEDO inglobeaza de aici inainte DREPTUL INDIVIDULUI DE A LEGA SI DEZVOLTA RELATII CU SEMENII SAI (400) : or, in aceasta privintã mediul profesional joaca un rol important. Asistãm aici la O EXTINDERE A VIETII PRIVATE PERSONALE LA “VIATA PRIVATA SOCIALA” (401).

Judecatorii europeni au apreciat cã ar fi prea restrictiv de a limita notiunea de viata privata la un cerc intim in care fiecare isi poate duce viata personalã dupa bunul sãu plac si de a înlãtura lumea exterioarã acestui cerc (402). Vom nota cã Decizia “NIEMIETZ” permite deschiderea campului vietii private, NU NUMAI LA ACTIVITATILE PROFESIONALE, DAR SI MAI DEPARTE, DINCOLO DE ACESTEA LA ANSAMBLUL RELATIILOR SOCIALE, indivizii TREBUIND SA AIBA POSIBILITATEA DE A STRANGE LEGATURILE LOR CU LUMEA EXTERIOARA.

Asta inseamna ca VIATA PRIVATA CAPATA/DOBANDESTE PRIN ACEASTA O DIMENSIUNE SOCIALA (403). Dupa cum s-a remarcat cu pertinentã, VIATA PRIVATA APARE DEOPOTRIVA/IN ACELASI TIMP CA DREPTUL DE A RAMANE ACASA PENTRU A-I EXCLUDE PE CEILALTI, SI CA DREPTUL DE A IESI DIN CASA SA PENTRU A SE INDREPTA/A MERGE SPRE CEILALTI(404).

A se vedea nota (404) Curtea EDO/EDH 16 decembrie 1992, Niemietz c. Germania, A-251 B & 29, Journ/Jurnalul Dr.Int. (Dr.International) 1993 p.755 obs.E.Decaux si P.TAVERNIER, D.1993 Som.Com. p.386 obs. J.-F. RENUCCI. [...]

A se vedea nota (401) F. [Frédéric] SUDRE, “Les aléas/Hazardul/Riscurile vietii private in Jurisprudenta Curtii Europene a drepturilor omului, articolul precitat, pagina 694.”

*******

Sursa :

De pe Facebook : “

Solidaritate pentru Dr. Camelia Smicala si copiii ei

July 2 at 8:26 PM · 

Ziua 1730
Mâine, Camelia Smicală are de dat explicații în fața organelor de anchetă ca urmare a acuzației de încălcare a dreptului la viață privată a propriilor ei copii. După cinci ani, serviciul social reclamă faptul că pe rețelele de socializare circulă fotografii cu Maria și Mihai, și mai ales această filmare:
https://www.facebook.com/FinlandFreeMariaandMihaiSmicalaJalaskoski/videos/495321947550373/ 
Internetul e ticsit de filmări și imagini cu copii de diferite vârste provenind din diverse familii, țări, medii - de la moștenitori regali, președinți de state, prim miniștri, până la cei mai oropsiți ai sorții. Dar când te cheamă Camelia Smicală, locuiești în Finlanda și ți-au fost furați copiii, până și albumul de familie constituie o infracțiune. Cât despre film, acesta prezintă pura realitate din Finlanda zilelor noastre, la fel ca și cele mai mult sau mai puțin costisitoare din care aflăm cum e cu civilizația, cu cea mai bună școală, cel mai bun sistem social și alte chestii incredibile de prin țara celor 1000 de lacuri.

#învingătorii #MariaJalaskoski #MihaiJalaskoski #CameliaSmicala “

sursa: https://www.facebook.com/FinlandFreeMariaandMihaiSmicalaJalaskoski/

***

Un alt aspect al Cazului Smicala :

Limba in care vorbim, sau avem voie sa vorbim in Finlanda :

Religia si practica religioasa :

Voi dezvolta putin aici, dar pentru a mentiona lucruri foarte utile si bine de inteles si de stiut  si, desi sunt notiuni de Religie in cele de mai jos, va rog sa le vedeti, sa le lecturati cu aceeasi atentie cu care lecturãm notiuni de Drept sau...Relatii Diplomatice :

Extras din conversatia ce a avut loc pe Facebook-Messenger intre Olivia Marcov, eu insami, subsemnata, si Camelia Smicala :

“FRI 2:38 PM vineri 26 iunie 2020

Olivia Maria

Slujbele la Biserica se tin in limba romana ???

Camelia Smicala

O dată la 2 luni

Olivia Maria

Ok. SI IN REST NUMAI IN FINLANDEZA/SUEDEZA??

Camelia Smicala

Finlandeză sau rusă

Olivia Maria

Bine. Multam. Citesc de zor de asta intreb. “

*

Din dialogul de mai sus, rezultã ca Biserica ortodoxa Sf.Nicolae din Tampere, Finlanda, tine slujbele in limba romana o data la 2 luni, iar in restul timpului in limbile finlandeza sau rusa.

Camelia Smicala, ortodoxa, negresit, duminica merge la Biserica Sf.Nicolae, la Sfanta Liturghie, exceptia a constituit-o perioada starii de urgenta datorata coronavirusului celui nou, dar in ce o priveste, Camelia Smicala si in acea perioada s-a dus la Biserica duminica, pana la poarta Bisericii pe care o gasea incuiata, si mai tarziu, pana in curte unde putea intra printr-o poarta laterala, in acest fel ea a participat, a fost prezenta, in curtea Bisericii, alaturi de iepurasi, la slujba din Noaptea de Inviere, de Paste 2020.

Pe Mihai si Maria, ortodocsi, Mama Camelia Smicala i-a invatat sa mearga si i-a dus intotdeauna la Biserica, unde au fost prezenti duminica la Sf.Liturghie, in sarbatori, altele decat duminica, si s-au impartasit, Camelia Smicala insasi observ ca se impartaseste cat de des poate.

Dupa incheierea perioadei starii de urgenta, Biserica din Tampere s-a deschis, partial, adica a permis slujbele cu participarea credinciosilor in curtea Bisericii, dar, dupa putin timp s-a inchis iarasi, si a permis redeschiderea cu participarea credinciosilor numai pentru sarbatoarea din 6 august 2020 “Schimbarea la Fata a Domnului”, totusi, in ziua de 6 august 2020, credinciosii au putut fi prezenti in Biserica, destul de distantati.

Dupa putin timp s-a inchis iarasi, insa un comentator pe pagina FB a Cameliei Smicala a spus ca, in timp ce Biserica ortodoxa Sf.Nicolae din Tampere era inchisa ( din nou ), Biserica din Helsinki era deschisa, in aceeasi perioada, in aceeasi duminica, totusi, am impresia ca dna Camelia Smicala a raspuns acestui comentator spunand ca toate Bisericile din Finlanda sunt/ar fi inchise.

Totusi, nu este de trecut cu vederea acest lucru.

Din nefericire insa, Sfanta Impartasanie in concret – fara a atinge aici motivele, argumentele, motivatiile pentru care se intampla acum asa – nu mai respectã randuiala Bisericii, in sensul ca Impartasania in mod normal, potrivit randuielii bisericesti, tipicului, se implineste prin vinul sfntit, pe care credinciosii trebuie sa il ia CU LINGURITA, CU ACEEASI LINGURITA. De ce ? Intrucat la Cina cea de Taina, in Cenaclu, Cina la care Domnul Iisus Hristos a instituit taina sau sacramentul Sfintei Impartasanii, Domnul Iisus, la masa cu Apostolii Sai, a luat painea si I-a multumit Tatalui Ceresc, a binecuvantat-o si a frant-o, si a dat Apostolilor sa manance din acea paine, deci din aceeasi paine, pe rand, cu totii, apoi a luat CUPA sau potirul ( deci O CUPA, una singura, sau un singur potir ! ) cu vin si I-a multumit Tatalui Ceresc, a binecuvantat si a dat Cupa/Potirul Apostolilor Sai sa bea pe rand fiecare din ACEA CUPA, DIN ACEL POTIR, O SINGURA CUPA SAU UN SINGUR POTIR a trecut pe rand la fiecare Apostol care a baut din vinul sfintit, de unde rezulta ca Apostolii, dupa Voia Domnului, au baut acelasi vin, din aceeasi cupa luand contactul fiecare dintre ei cu aceeasi cupa, cu marginile aceleiasi cupe.

Or, la Biserica din Tampere, in ultimul timp, inainte ca Biserica redeschisa sa se inchida din nou, credinciosii s-au Impartasit, nerespectand randuiala, si anume fiecare s-a impartasit cu lingurita sa ! Cati credinciosi, tot atatea lingurite !

Observam ca astazi, Biserica ortodoxa ii impartaseste pe credinciosi cu vin din aceeasi lingurita, dintr-o unica lingurita, din care pe rand, fiecare soarbe vinul sfintit.

Sa folosesti lingurite diferite contravine randuielii si mai ales Vointei Domnului si insusi continutului tainei/ sacramentului Sfintei Impartasanii.

Scopul soarberii vinului sfintit din aceeasi Cupa / lingurita era si este acela de a arata si sublinia si realiza ca toti credinciosii SUNT UNA, UNA IN IISUS HRISTOS.

Nu numai ca se aratã, dar se si implineste, desigur in plan supranatural, asa cum noi oamenii nu putem vedea cu ochii nostri umani, limitati la vederea numai in plan pamantesc, vederea in plan supranatural, cu voia Domnului, credinciosul o poate deprinde numai printr-o viata de credinta, atat in planul credintei, rugaciunii, mersului la Biserica, cat si in planul practic, al transpunerii in practica a Invataturii Domnului Iisus.

Sigur, Domnul ne-a pus in fata Calea Buna si Calea Larga/Rea, si ne-a lasat vointa libera, autonoma, ne-a aratat Adevarul, Calea si Viata, dar ne-a lasat sa alegem, si in aceasta, alegerea, dar si responsabilitatea alegerii, apartine fiecarui credincios crestin in parte.

In mod concret insa, Biserica a stricat randuiala Sfintei Impartasanii, si asta, indiferent de argumentele aduse, sau pe care le poate aduce.

Daca ne gandim, in timpul Vietii pe Pamant a Domnului Iisus Dumnezeu Intrupat Om pentru a-l salva si mantui pe omul decazut prin pacatul originar al protoparintilor Adam si Eva alungati ca urmare din Rai, in acel timp, in mod sigur si atunci pe pamant, in Tara Sfanta (de azi) bantuiau microbi feluriti, agenti patogeni care puteau si chiar imbolnaveau oamenii, temperaturile erau inalte si sunt si azi, astfel incat, lipsa de apa si clima foarte calda constituiau un mediu propice dezvoltarii bolilor.

Riscul imbolnavirii exista si atunci, poate mai mult decat astazi chiar.

Din moment ce Domnul Iisus Hristos a instituita Taina Sfintei Impartasanii dintr-o Singura Cupa cu vin sfintit, din aceeasi cupa si acelasi vin sfintit de El Insusi, este evident ca, faptul insusi de a sfinti, a inlaturat posibilitatea contaminarii cu microbi fel de fel.

Si asa este, semnul Sfintei Cruci, deasupra apei, alimentelor, paharului cu lichid de baut, farfuriei cu mancare la masa, sfintirea, consumarea de apa sfintita (aghiazma), ne feresc de contaminarea cu microbi, cu agenti patogeni, desigur, mai este necesara insa credinta in Dumnezeu.

Se presupune insa ca cei care vin la Biserica din Tampere au credinta in Dumnezeu.

Nu ii poate omul aduce argumente Lui Dumnezeu, pamantesti, omenesti, odata ce Domnul S-a pronuntat expres asupra acestui aspect si l-a vrut uniform, la fel, pentru toti credinciosii crestini !

Acest aspect nu a fost lasat de Dumnezeu la latitudinea si bunul plac al omului.

Nu poate omul si nu e bine si nici logic sa vrea, sa-L aduca pe Dumnezeu la micimea lui de om, in loc sa vrea sa se ridice el, om, la Dumnezeu, prin credinta.

Vreau sa subliniez un fapt foarte important, si odata cu el voi sfarsi mica mea dezvoltare ce priveste Religia ortodoxa si Sfanta Impartasanie, dar sa spun mai inainte ca :

Sfanta Impartasanie este de o importanta covarsitoare in viata crestinului ortodox ( sau catolic de altfel ), inainte de a se Impartasi cu speciile painea si vinul transformate la liturghie in Insusi Trupul si Sangele Domnului Iisus Mantuitorul nostru, credinciosul trebuie sa se spovedeasca, si trebuie sa faca o spovedanie buna, sincera si sa nu uite pe cat posibil niciun pacat. Crestinul traieste aici pe Pamant si adesea nu poate intelege ca nu poate trata numai ca pe un “obicei” ( multi merg la Biserica invocand traditia populara, obiceiul... ) Sf.Impartasanie, pentru ca urmarile sunt dintre cele mai grave, si ce este si mai grav este ca il vor urmari nu numai aici, dar si in viata de Dincolo, cand va inchide ochii pe pamant si ii va deschide Dincolo, in lumea cealalta, invizibila noua. Urmarile unei spovedanii incomplete, superficiale, “de forma”, implica sa iei Sf.Impartasanie in stare de mare pacat, sa iei speciile transformate in Trupul si Sangele Domnului in stare de pacat !

Pentru ca, iata, am sa extrag numai cateva din cuvintele rugaciunii sfantului Ioan Damaschin care face parte din rugaciunile ce se spun inainte de Sf.Impartasanie, va rog sa le retineti, chiar daca acum si aici e vorba, sa zicem, “numai” de aspecte pur religioase ortodoxe, iata cuvintele rugaciunii : “Inaintea usilor casei Tale stau [ casa= biserica lui Hristos ] si nu ma departez dela ganduri rele, ci Tu, Hristoase Dumnezeule, care ai Indreptat pe vamesul si ai miluit pe Hananeanca [Cananeanca] si ai deschis talharului usile Raiului,[...] si ma primeste pe mine cel ce vin si ma ating de Tine [ de Hristos ! ].[...] Iar eu, ticalosul, cu totul intreg trupul Tãu cutezand a-L primi, SA NU FIU ARS ; “

Si acum, sa remarcam faptul ca, desi Biserica din Tampere savarseste Sf.Liturghie, slujbele, in limba romana, odata la 2 luni,

Protectia Copilului din Tampere nu le da voie lui Mihai si Maria Jalaskoski si Andreei Mocanu, toti trei copiii Mamei Camelia Smicala, sa vorbeasca in limba romana.

Copiii Mihai si Maria Jalaskoski nu au voie sa se intalneasca cu duhovnicul lor, Parintele Episcop Macarie al Europei de Nord.

De ce nu le este respectat dreptul de a vorbi in limba romana, copiilor Mihai, Maria si Andreea, cata vreme sunt cetateni romani si cata vreme sunt romani ?

Camelia Smicala, romanca din Piatra-Neamt, cetatean roman, prin plecarea ei si casatoria ei cu finlandezul Petri Jalaskoski si stabilirea ei in Finlanda, a dobandit cetatenia finlandeza.

Cu toate acestea Camelia Smicala este o romanca, alaturi si de alti romani plecati din Romania si care s-au stabilit in Finlanda.

Originea lor romana nu poate fi contestata, nici pierduta din vedere, chiar daca ei s-au stabilit in alta tara, Finlanda, si au dobandit cetatenia tarii, cum spun francezii in aceste cazuri, “tarii de adoptie”.

Am sa extrag mai jos si am sa infatisez astfel, cateva fragmente din cursul universitar “Protectia Drepturilor Omului in Dreptul International Contemporan”, de profesor Ion DIACONU, Ed.Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007, Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Drept si Administratie Publica :

(pagina 168 si urmatoarele, “Existenta si Recunoasterea Minoritatilor” :

“Aceste documente nu prevad in mod direct dreptul grupurilor nationale, etnice, rasiale sau religioase la existenta; ele incrimineaza insa actele care vizeaza DISTRUGEREA acestor grupuri.”

“Normele respective sunt menite sa asigure protectia dreptului la existenta al minoritatilor, impotriva actelor de distrugere fizica”.

Intrebare : Pot fi românii din Finlanda, dar si românii din Tarile Nordice ale Europei, Danemarca ( unde avem Cazul Herminei Gheorghe (Nilausen) si al fiului ei minorul William Cristian Gheorghe, pe care Danemarca prin Protectia Copilului a refuzat efectiv sa il dea mamei pentru a fi repatriat ), Norvegia, Suedia, etc. sau din alte tari, considerati o minoritate ?

Voi cita in continuare din cursul universitar mentionat imediat mai sus :

“In stransa legatura cu dreptul la existenta si protectia existentei minoritatilor se pune problema recunoasterii oficiale de catre State a acestora.

Potrivit conceptiei general-acceptate, drepturile persoanelor care fac parte din minoritati si obligatia de a proteja identitatea acestor persoane, ca si a minoritatilor din care fac parte, nu depind de recunoasterea oficiala a minoritatilor.

Existenta si recunoasterea unor asemenea minoritati trebuie sa se bazeze pe criterii obiective si sa nu depinda de puterea discretionara a Statului. Nu se poate admite, tinand seama de obiectivele *[4]Pactului International asupra Drepturilor Civile si Politice ( Pactul de la New York, 16/19 decembrie 1966 ), ca scopul urmarit prin introducerea formularii “In Statele in care exista minoritati” a fost de a face sa depinda aplicarea prevederilor articolului 27, de vointa exclusiva a unuia sau altuia din Statele parti.”

“Pacte International relatif aux droits civils et politiques ouvert à la signature à New York le 19 décembre 1966 : Art.27. – « Dans les États où il existe des minorités ethniques, religieuses ou linguistiques, les personnes appartenant à ces minorités ne peuvent être privées du droit d’avoir, en commun avec les autres membres de leur groupe, leur propre vie culturelle, de professer et de pratiquer leur propre religion, ou d’employer leur propre langue . »

« In acelasi timp, nu se poate admite ca alegerea unei persoane poate fi arbitrara. Asa cum se arata in Raportul Explicativ la Conventia-Cadru pentru Protectia Minoritatilor Nationale, adoptata de Consiliul Europei in 1994, aceasta libertate nu implicã dreptul de a alege in mod arbitrar sa apartina oricarei minoritati, caci “Algerea individuala subiectiva este inseparabil legata de criterii obiective relevante pentru identitatea persoanei”, deci de elemente obiective.

O minoritate devine minoritate si prin numar? Cand vorbim despre o minoritate?

Voi cita in continuare din cursul universitar mentionat mai sus :

“In legatura cu existenta si recunoasterea minoritatilor, s-a pus si problema definitiei notiunii de minoritate. De-a lungul anilor au fost propuse mai multe definitii, care au fost supuse atentiei Forurilor internationale si Statelor, dar niciuna nu a fost general-acceptata, astfel incat sa poata fi opusa Statelor ori sa fie invocata cu autoritate de standard international.

Cea mai dificila problema pe care o ridica adoptarea unei definitii este tendinta de a exclude din conceptul de minoritate, si deci de la beneficiul protectiei prevazute de standardele internationale, anumite grupuri etnice, lingvistice sau religioase.

Notam, astfel, ca propunerile de definitii mentionate exclud pe straini, cetateni ai altor State sau apatrizi care rezida legal intr-o tara.

Dar prezenta trasaturilor etnice, lingvistice, culturale si religioase si existenta unei comunitati de persoane, deosebita prin aceste trasaturi de restul populatiei, nu depind in mod necesar de legatura formala de cetatenie a persoanelor respective cu Statul de resedinta; desi, de regula, strainii nu formeaza asemenea grupuri stabile si suficient de numeroase, ei tinzand sa obtina cetatenia Statului de resedinta si sa se integreze, nu poata fi exclusa posibilitatea ca un grup de straini sa devina minoritate.

O importanta mult mai mare prezinta situatia imigrantilor, care devin cetateni ai Statului respectiv sau rezidã pe teritoriul acestuia cu intentia evidenta de a ramane.

S-a sustinut ca ei nu pot pretinde statutul de minoritate, deoarece au venit liber intr-un alt Stat, cu statutul de emigranti sau ca s-ar bucura de regimul prevazut de Conventia din 1990 privind protectia drepturilor tuturor muncitorilor migranti si a membrilor familiilor lor.

In ultima instanta, s-a afirmat ca minoritatile ar rezulta numai din conflicte sau din transfer de teritorii de la un Stat la altul, fara ca populatia respectiva sa fi putut sa-si exprime vointa in legatura cu aceasta.

Sunt evidente caracterul subiectiv si lipsa de temei ale conceptiilor restrictive.

Indiferent de faptul ca prezenta unei comunitati pe un teritoriu este voluntara si indiferent de perioada care s-a scurs, daca este vorba de o comunitate stabila, hotarata sa ramana in Statul respectiv, care isi mentine trasaturile etnice, lingvistice, culturale sau religioase distincte, nu existã niciun motiv sa nu fie recunoscuta ca minoritate, cu toate consecintele care decurg din aceasta.

A proceda altfel inseamna a nu accepta, in fapt, ca persoanele care compun comunitatea respectiva sa-si pastreze identitatea etnica, lingvistica, culturala sau religioasa, inseamna a urmari asimilarea lor.”

“Tinand seama de substanta drepturilor conferite persoanelor care fac parte din minoritati – pastrarea identitatii lor etnice, lingvistice, culturale si religioase, dreptul de a-si folosi limba materna, dreptul la cultura proprie, la practicarea si profesarea propriei religii – aceste drepturi nu pot fi restranse la cetateni fata de straini, si nici la vechile minoritati fata de cele noi.

Absenta unei definitii general-acceptate nu a impiedicat, asa cum am vazut, adoptarea de documente internationale cu continut din ce in ce mai bogat si mai cuprinzator privind standardele aplicabile persoanelor care fac parte din minoritati si recunoasterea unui mare numar de minoritati in majoritatea tarilor lumii.

Cu privire la incalcarea dreptului la invatatura (la educatie) de catre Protectia Copilului din Finlanda, Tampere, cu privire la Drepturile Copilului :

Convenția privind lupta impotriva discriminarii in domeniul invatamintului, adoptata la Paris, de Conferinta Generala a UNESCO -Organizatiei Natiunilor Unite pentru educatie, stiinta si cultura, intrunita la Paris, de la 14 noiembrie la 15 decembrie 1960, in cea de-a 11-a sesiune a sa, la 14 decembrie 1960*) ( Text publicat în Buletinul Oficial nr. 5 din 20 aprilie 1964. În vigoare de la 20 aprilie 1964 ) prevede angajamentul Statelor parti de a elimina si preveni orice discriminare in acest domeniu, adica in invatamant, luand in acest scop masurile legislative necesare si aplicand o politica nationala care sa promoveze egalitatea de sanse si de tratament.

In aceeasi ordine de idei se inscriu – si o voi mentiona – Conventia impotriva torturii si altor pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante, adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite la 10 decembrie 1984, si Conventia privind Drepturile Copilului adoptata la New York de Adunarea Generala a ONU prin Rezolutia 44/25 din 20 noiembrie 1989 si intrata in vigoare la 2 septembrie 1990 ( a se vedea :  https://treaties.un.org/pages/ViewDetails.aspx?src=IND&mtdsg_no=IV-11&chapter=4&lang=fr )

“Potrivit Conventiei impotriva discriminarii in domeniul Educatiei adoptata la 14 decembrie 1960 de Conferinta Generala a UNESCO, prin discriminare se intelege orice deosebire, excludere, limitare sau preferinta, bazata pe rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau alta opinie, origine nationala sau sociala, situatie economica sau descendentã, care are ca scop sau ca efect anularea sau compromiterea egalitatii de tratament.

Sunt subliniate ca fapte considerate discriminatorii indeosebi privarea unei persoane sau a unui grup de persoane de accesul la orice tip sau nivel de educatie, limitarea unei persoane sau a unui grup de persoane la un standard inferior, stabilirea sau mentinerea de sisteme sau institutii de educatie separate pentru persoane sau grupuri de persoane si impunerea de conditii unei persoane sau unui grup de persoane, incompatibile cu demnitatea umana.

Pentru eliminarea si prevenirea discriminarii, Statele parti se angajeaza : sa abroge orice reglementari sau instructiuni administrative si sa inceteze orice practici care implicã discriminari in educatie ; sa asigure, inclusiv prin adoptarea de legi, ca nu se practica discriminari la admiterea elevilor in institutii de educatie; sa nu admita diferente de tratament intre cetateni in probleme de taxe [...]; sa nu admita nicio restrictie sau preferinta bazata numai pe apartenenta elevilor la un grup, in ceea ce priveste orice forma de asistenta acordata de autoritatile publice; sa acorde strainilor care au resedinta pe teritoriul lor acelasi acces la educatie ca si cetatenilor.”

“Statele se angajeaza sa formuleze, sa dezvolte si sa aplice o politica nationala care prin metode adecvate situatiei lor si uzantelor nationale, sa promoveze egalitatea de oportunitati si de tratament in domeniul educatiei, si indeosebi : sa faca scoala primara gratuita si obligatorie, scoala secundara in diferitele ei forme in general disponibila si accesibila tuturor, iar invatamantul superior egal accesibil tuturor pe baza de capacitate; sa asigure standarde de educatie echivalente in toate institutiile de educatie publica de acelasi nivel; sa incurajeze si sa intensifice prin metode adecvate educatia persoanelor care nu au primit educatie primara sau nu au completat-o si continuarea educatiei lor, pe baza de capacitate individuala;[...].”

“De asemenea, Statele parti au convenit ca educatia va fi indreptata spre dezvoltarea deplina a personalitatii umane, intarirea respectarii drepturilor si libertatilor omului, promovarea intelegerii, tolerantei si prieteniei intre toate natiunile, grupurile rasiale sau religioase, ca este esential sa respecte libertatea parintilor [...] de a alege alte institutii decat cele publice si de alege educatia religioasa a copiilor conform propriilor lor convingeri.”

Lui Mihai Jalaskoski (-Smicala) i se incalcã dreptul la invatatura (educatie), ii este interzisa frecventarea Gimnaziului Juhannuskylän Koulu din Tampere unde Mihai Jalaskoski a fost admis printre primii prin Concurs.

Deschiderea noului an de invatamant la Gimnaziul Juhannuskylän Koulu din Tampere.

Serviciul Social din Tampere ii interzice lui Mihai Jalaskoski prezenta la deschiderea noului an de invatamant si frecventarea cursurilor Gimnaziului.

Solidaritate pentru Dr. Camelia Smicala si copiii ei

Marti 11 august 2020 [“acum”10 hrs] , adica la ora10h43 AM

Ziua 1768
În urmă cu o oră, la gimnaziul Juhannuskylän koulu din Tampere s-a dat startul unui nou an de învățământ. Deși admis prin concurs printre primii, Mihai este absent de la cursuri. Cu un cinism înfiorător, serviciul social din Tampere comite astăzi încă un abuz, refuzându-i pur și simplu lui Mihail Jalaskoski dreptul de a învăța carte la școala unde prin determinare și multă muncă, și-a câștigat locul lui de elev.
Dar dacă i-au furat familia și libertatea, de ce i-ar îngădui direcția corectă a unui traseu educațional conform aptitudinilor și capacităților sale?
Rușine, Finlanda!

Constatãm ca, din moment ce Mihai Jalaskoski a fost lasat sa sustina examenul de admitere la Gimnaziul Juhannuskylän Koulu din Tampere, in timp ce el se afla si se aflã intr-un Centru de Educare Supravegheata, in concret un Centru de detentie in care nu are legatura cu lumea exterioara, inseamna ca Mihai Jalaskoski a avut si are dreptul de a se pregati si sustine un examen de admitere in Gimnaziul mentionat, fara de care, ne indoim puternic ca Personalul Centrului care il detine, de Educare Supravegheata si Serviciul Social din Tampere prin asistenta sociala Terhi Tuominen ar fi incalcat legea, legislatia, si i-ar fi permis lui Mihai Jalaskoski sa pregateasca si sa sustina un astfel de examen de admitere la Gimnaziul dorit de el.

Prin urmare suntem de parere ca, in lipsa unui temei legal, Mihai Jalaskoski nu ar fi avut posibilitatea de a pregati si sustine un examen de admitere la Gimnaziul Juhannuskylän Koulu din Tampere, or, este lipsit de logica un drept care “e pe jumatate drept”, in sensul ca, Mihai a fost admis printre primii prin Concurs la Gimnaziul in chestiune, dar i s-a interzis prezenta la Deschiderea anului scolar, gimnazial, cat si frecventarea cursurilor la Gimnaziul al carui elev a devenit prin admiterea la Concurs, prin promovarea admiterii, si nu oricum, ci printre primii.

Putem numi “drept”, o jumatate de drept ?

Un drept ciuntit poate fi numit drept si recunoscut ca atare ?

Poate el fi pus in valoare ?

Nu intelegem logica Serviciilor Sociale din Tampere, a asistentei sociale Terhi Tuominen, care a permis – in mod sigur a permis, altfel nu se putea realiza ! – pregatirea si sustinerea examenului de admitere la Gimnaziul Juhannuskylän  Koulu din Tampere, si pe cale de consecinta promovarea examenului de admitere si dobandirea calitatii de elev al Gimnaziului de catre Mihai Jalaskoski, dar care interzice realizarea dreptului, adica Prezenta lui Mihai la Gimnaziu la deschiderea anului scolar/gimnazial si Frecventarea cursurilor de catre Mihai Jalaskoski.

Întrebarea care se ridicã aici este cum sa intelegem, cum sa calificãm aceasta lipsa de logica a dnei sau drei asistent social Terhi Tuominem de la Serviciile Sociale din Tampere ?

Dreptul la Educatie :

Pe planul Dreptului International, dreptul la Educatie sau Instructie este garantat de articolul 26 al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului ( sau DUDO ), articolul 13 din PIDESC ( Pactul international de la New York din decembrie 1966 privind drepturile economice, sociale si culturale), articolul 28 din Conventia asupra drepturilor copilului, articolul 17 paragraf 1 din Carta Africana a drepturilor omului si popoarelor, articolul 27 din CEDO-CSI.

Dreptul la Educatie potrivit Conventiei Europene a Drepturilor Omului :

Temeiul juridic si continutul dreptului la educatie potrivit CEDO:

Redactarea acestui drept isi gaseste consacrarea in articolul 2 din Primul Protocol Aditional la Conventia privind Drepturile Omului, in care se stipuleaza ca “Nimanui nu i se poate refuza dreptul la Educatie”, si ca “Statul, in exercitarea functiilor pe care si le va asuma in domeniul Educatiei si Invatamantului, va respecta dreptul parintilor de a asigura aceasta educatie si acest invatamant in conformitate cu convingerile lor religioase si filosofice”.

Prin observatie prin care se poate caracteriza continutul acestui drept constã in faptul ca structura normei pune in evidenta doua aspecte : interdictia absoluta a refuzarii dreptului oricarei persoane la educatie, si obligatia Statului de a respecta dreptul parintilor la asigurarea unei educatii si a unui invatamant copiilor, potrivit convingerilor lor religioase si filosofice.

Norma a fost nuantata ca urmare a numeroaselor rezerve formulate de State.

Totusi, in legatura cu obligatiile pe care Statele le au in baza articolului citat, este evident ca una dintre cele mai importante este aceea de a respecta pluralismul formelor de Invatamant, atat in ceea ce priveste continutul Programelor, cat si sistemul ( Invatamant Public ; Invatamant Privat ).

In esenta, indeplinirea unei asemenea obligatii presupune necesitatea unui invatamant obiectiv, critic si pluralist. “ (- in Drept European al Drepturilor Omului, Vol.I Drept material european al Drepturilor Omului editia a IV-a, prof.Ionel Olteanu, Ed.Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007, Universitatea Spiru Haret)

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis in anul 1968 ca prevederile Conventiei Europene garanteaza dreptul la acces egal, adica nediscriminatoriu, la orice tip si nivel de educatie existent in tara in cauza. ( - pagina 126 in Protectia Drepturilor Omului in Dreptul International Contemporan, de profesor Ion Diaconu, Ed.Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007, Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Drept si Administratie Publica)

In acest punct revenim si ne indreptãm din nou atentia asupra Conventiei impotriva discriminarii in domeniul Educatiei adoptata la 14 decembrie 1960 de Conferinta Generala a UNESCO, despre care am amintit si am vorbit mai sus.

Educatia este o preconditie pentru exercitarea drepturilor omului.

Beneficiul multor drepturi, din toate categoriile – libertatea de expresie(=exprimare), dreptul de a alege si a fi ales, de a lua parte la viata publica – necesita un nivel minim de educatie, inclusiv de alfabetizare; majoritatea drepturilor economice, sociale si culturale nu pot fi exercitate in mod rezonabil si demn, decat pe baza unui nivel minim de Educatie.

Principalul element al dreptului la educatie este dreptul oricarei persoane, in special al copiilor, de a primi educatie. Acestui drept ii corespunde obligatia Statelor de a asigura educatie elementara gratuita si educatie superioara accesibila tuturor, pe baza de capacitate. Acestea sunt obligatii de rezultat.

La acestea se adaugã obligatii de comportament, privind introducerea progresiva a educatiei secundare gratuite sau cu ajutor financiar, introducerea progresiva a educatiei superioare gratuite, intensificarea educatiei de baza pentru cei care nu au primit educatie elementara completa, stabilirea de programe speciale de educatie pentru handicapati si eliminarea ignorantei si analfabetismului.

Alte obligatii de rezultat, care acoperã toate aceste aspecte ale dreptului la educatie, inclusiv cele carora le corespund obligatii de comportament, decurg din Principiul Nediscriminarii.

Orice masura pe care Statul o adoptã in acest domeniu trebuie sa nu stabileasca diferente, restrictii sau excluderi pe baza de sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice, sau altele.

Conventia privind drepturile copilului prevede, de asemenea, obligatia Statelor de a lua toate masurile pentru ca Disciplina Scolara sa fie administrata in conformitate cu demnitatea umana a copilului si in conformitate cu prevederile Conventiei.

Practica judiciara a Curtii Europene a Drepturilor Omului confirmã ca pedepsele corporale, atat in scoli publice cat si in scolile private, sunt interzise potrivit diferitelor prevederi ale Conventiei.

In plan international, documentele internationale cer Statelor sa recunoasca dreptul la educatie oricarei persoane.

Potrivit Pactului International de la New York din decembrie 1966 si Protocolului American, Statele convin cã educatia trebuie sa vizeze inflorirea deplina a personalitatii umane si a simtului demnitatii, sa puna fiecare persoana in masura sa joace un rol util intr-o societate libera, sa favorizeze intelegerea, toleranta si prietenia intre toate natiunile si toate grupurile rasiale, etnice sau religioase, sa intareasca respectarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si sa incurajeze dezvoltarea activitatilor ONU pentru mentinerea pacii.

In ce priveste Drepturile copilului:

Conventia privind Drepturile Copilului adoptata la New York de Adunarea Generala a ONU prin Rezolutia 44/25 din 20 noiembrie 1989 si intrata in vigoare la 2 septembrie 1990 defineste copilul ca fiind orice fiinta umana sub varsta de 18 ani, afara de cazul in care legea aplicabila copilului prevede majoratul la o varsta mai frageda.”

Conventia stabileste principii generale, care guverneaza prevederile Conventiei in ansamblul lor.

Comitetul pentru Drepturile Copilului, organ insarcinat cu supravegherea aplicarii prevederilor Conventiei, a recomandat Statelor parti sa raporteze privind aplicarea principiilor in realizarea diferitelor prevederi.

Astfel, Statele se obligã sa asigure drepturile prevazute in Conventie tuturor copiilor aflati sub jurisdictia lor, fara nicio discriminare, indiferent de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau alte opinii, origine nationala, etnica sau sociala, avere, handicap, nastere sau alt statut ale copilului ori ale parintilor sau tutorilor legali. Aceasta are in vedere fetele si baietii, copiii refugiati, copiii grupurilor indigene sau minoritare, copiii cu handicap, copiii din grupurile sarace ale populatiei.

Principiul primatului intereselor copilului :

Filozofia care stã la baza Conventiei porneste de la valoarea inerenta a copiilor, de la drepturile si interesele lor proprii.

De aceea, in orice actiune privind pe copii, intreprinsa de orice organe sau institutii – legislative, administrative, judecatoresti, institutii sociale, publice sau private – primeaza interesele copilului.

Statele trebuie sa asigure copilului protectia si ingrijirea necesare bunastarii sale; tinand seama de drepturile si obligatiile parintilor, tutorilor legali sau altor persoane legal raspunzatoare pentru copil; cu toate acestea, interesele parintilor sau tutorilor nu sunt la fel de importante si cedeaza in fata intereselor copilului.”

IN cazul Smicala, interesele copiilor Mihai si Maria Jalaskoski sunt de a fi liberi, scosi de sub autoritatea Protectiei copilului din Finlanda si redati mamei Camelia Smicala, pe care copiii o iubesc si alaturi de care s-au dezvoltat armonios, frumos, drept, inteligent, alaturi de care aveau si au o casa si impreuna cu care alcatuiesc o familie indestructibila si in acelasi timp alaturi si de sora lor mai mare pe care o iubesc si care ii iubeste si care este Andreea Mocanu.

Familia nu poate fi “ciuntita”, dezarticulata, dupa bunul plac al Protectiei Copilului, cata vreme familia se bucura de protectia legii, a Conventiilor sau Tratatelor/Pactelor, europene, internationale privind ocrotirea familiei.

Familia Smicala-Jalaskoski este in mod fortat dezmembrata, “rupta”, este siluita si li se cere membrilor ei sa taca si sa accepte sa fie distrusi, si sa nu faca publica aceasta deosebit de grava si crunta incalcarea a drepturilor omului, le este incalcat si dreptul la libera exprimare, si in fapt, Finlanda le incalca foarte multe drepturi ale omului, si aceasta in vazul lumii, fara nici cea mai mica rusine, jena si remuscare, fara urma de responsabilitate si prin urmare fara frica de consecinte.

“De oameni nu ma rusinez si de Dumnezeu nu ma tem” este deviza Finlandei.

Cat dispret pentru proprii copii, cat dispret pentru copiii tuturor oamenilor si cetatenilor pe care ii chinuie, ii siluiesc, ii forteaza sa accepte o situatie absolut inacceptabila de orice om normal.

Cat dispret fata de Romania, fata de un Stat european !

Priviti, va rog, cum Serviciul Social, (printr-o asistenta sociala), da loc la o adevarata desfasurare de forte din partea celor care o sprijina si o sprijinim pe Camelia Smicala, si se incapataneaza sa isi afirme vointa chiar si atunci cand este lipsita de ratiune, de logica, chiar si atunci cand, pe romaneste spunand, sare bine calul, cum a facut atunci cand s-a plans dupa 5 ani de zile, Politiei din Tampere, impotriva Cameliei Smicala acuzand-o ca incalca dreptul la viata privata al copiilor ei Mihai si Maria prin publicarea fotografiilor copiilor si a copiilor cu Mama lor si a inregistrarii cu camera video a imprejurarii in care cei trei executori judecatoresti au patruns in casa Cameliei Smicala si i-au rupt coastele, au ranit-o si i-au smuls copiii, Mihai rezistand si luptandu-se, bietul copilas, eroic, cu numitii executori, cautand sa isi salveze mama din mainile puternice ale acestora, niste adevarati, imi pare rau ca o spun cu acest cuvant, dar asa este, niste “haidamaci” in adevaratul sens al cuvantului. Si care au avut la randul lor indrazneala de a se plange spunand ca Mama Camelia Smicala s-a opus executarii smulgerii copiilor ei din casa ei !

Daca ne dam un pas inapoi pentru a cuprinde, mental, cu privirea intregul Tablou al Cazului Smicala, ne vom intreba cum se poate ca (un) Serviciu Social sa treaca inaintea atator sustinatori ai Cameliei Smicala, si atator oameni cu o pregatire cu mult mai inalta si cuprinzatoare, incat nici nu putem realiza o comparatie ?!

Atunci cand ma documentam la inceput, despre Cazul Smicala, am gasit, intamplator, pe Facebook, un articol sau doua, postare/postari cum se numesc ele, in care am putut citi ca, in trecut, oameni de Stat din Romania, oameni politici, diplomati, au intervenit in cazul Smicala si au cerut intelegere si ascultare din partea Finlandei prin reprezentantii ei, dar cu cat au batut la usile Finlandei, cu atat Finlanda s-a ferecat si mai puternic ! S-a zavorat Ambasada, s-a inchis in “sine” doamna ambasador a Finlandei la Bucuresti, sau a refuzat scurt orice dialog cu privire la cazul Smicala.

Cat despre cetatenii romani, sustinatorii fideli ai Cameliei Smicala si ai copiilor ei Mihai si Maria, la inceput nu am inteles de ce sustinatorii se adunau in fata Ambasadei Finlandei la Bucuresti in zi de week-end, de sfarsit de saptamana, sambata, zi nelucratoare, cand angajatii, functionarii, diplomatii ambasadei sunt plecati in zilele lor de odihna.

Dar, iata, pot sa va arat ca am primit raspuns :

Extras din conversatia mea pe FB-Messenger cu dl Jan Pantelimon, un sustinator al Cameliei Smicala, un om cu suflet mare si bun :

“SUN 11:40 AM DUMINICA 9 AUGUST 2020

“Olivia Maria

M-am tot gandit cum se poate iesi din situatia ei ? Pentru ca dvs si altii mergeti la Ambasada si .... si tot asa...., pe de alta parte, Sambata ambasada nu e inchisa, functionarii/ diplomati si altii nu sunt in week-end ?

Jan Pantelimon

Ba da . Altfel cu ambasada deschisa nu ne-ar fi permis jandarmii protestul . Edeclarata obiectiv militar . Am fost sa depunem un memoriu la centenarul relatiilor diplomatice ,(vineri in timpul programului ) dar nu ne-au primit . Am depus la cutia postala.

Olivia Maria

ati fost pe 29 iunie 2020 mi se pare, in filmare, v-am vazut cand introduceati Memoriul in cutia metalica postala, gri, la poarta ambasadei, in exterior, si chiar as fi vrut atunci SA VAD MEMORIUL, CUM A FOST FORMULAT ?

Din aceeasi conversatie am aflat cate ceva despre cel care este izvorul nesecat pana la ora aceasta, al necazurilor Cameliei Smicala si al copiilor ei, nefericitul Petri Jalaskoski, cu privire la care se ridica iar intrebarea de ce a avut doua sotii, cu fiecare sotie cate doi copii, si tot de fiecare data dupa ce i-a avut, dupa ce s-au nascut, a apreciat si apreciaza si azi, ca Statul este acela care trebuie sa creasca copiii care de fel implica cheltuieli prea multe.

Aceeasi lipsa de logica, acelasi “misterios” rationament, ca si in cazul Serviciilor Sociale si al asistentei sociale Terhi Tuominen.

Si aici se cade sa mentionez si lipsa de logica a Politiei din Tampere care i-a audiat pe 22 si 23 iunie 2020 pe Mihai si pe Maria, pe fiecare in parte, in Centrul care ii detine pe copii, adica la sute de kilometri de orasul Tampere unde locuieste Mama Camelia Smicala si unde a fost si de fapt este si azi, domiciliul copiilor Mihai si Maria.

Am ascultat inregistrarea audio a relatarii lui Mihai Jalaskoski dupa audierea lui la Politie, Mihai a spus ca Politia, politistii in cursul audierii/ al interogarii, i-au spus, au vrut sa ii inoculeze ideea ca el a fost sau este un vis pentru mama lui Camelia Smicala, adica o afirmatie a Politiei, cu privire la care ne putem pe drept cuvant intreba daca nu emana de la o persoana, un politist suferind de o boala psihica precum schizofrenia.

Politia afirma, Politia nici macar nu sugera, afirma si cauta sa ii inoculeze afirmatia aiuritoare, minorului, copilului de 14 anisori, Mihai Jalaskoski.

Si acum, iata ce am aflat despre Petri Jalaskoski pe care l-as numi “Intunecimea Sa”, sau cum scria odata, in urma cu mai multi ani pe pagina Lumea Justitiei ( luju.ro) o avocata (sau o magistrata?) : “Un carbune, un taciune”, ea nu il cunostea si nu se referea la el, eu decat mi-am amintit-o si am citat-o :

Extras din aceeasi conversatie FB mentionata imediat mai sus :

“Jan Pantelimon

Situatia e mai complicata decat pare . Fostul sot face parte din mafia bigpharma .

Nu mai am copie , dar exista la un prieten care e in concediu la mare . Cand vine , va pot trimite .”

Jan Pantelimon

Cazul are si elemente tenebroase . Fostul sot e asociat intr/o firma cu un mafiot alogen care a privatizat Antibiotice Iasi. Sunt babuiti de trafic cu organe si tibere pentru prostitutie. D-na Smicala a depus plangere la DIICOT .”

Mihai si Maria Jalaskoski nu au voie sa comunice cu mama lor, cu prieteni, colegi, cu lumea din exteriorul centrelor de detentie care ii tin acolo impotriva vointei lor.

Mihai este flãmând, iar mancarea din Centrul de Educare Supravegheata unde se afla in Kuopio este de nemancat, de nedigerat, ba chiar de neingurgitat.

Mihai nu are voie sa comunice cu nimeni.

Mamei Camelia Smicala i s-a reprosat ca isi iubeste copiii, si fratilor ca isi iubesc mama si se iubesc ca frati ce sunt.

Conventia drepturilor copilului prevede ca “Statele vor respecta raspunderile, drepturile si obligatiile parintilor – de notat ca Mama Camelia Smicala ii duce haine lui Mihai, dar nu are niciun drept sa isi vada fiul si sa comunice cu el, la fel si in cazul Mariei – si ale membrilor familiei extinse, de a asigura conducere sau orientare in exercitarea drepturilor copilului, dar intr-un mod care sa fie conform cu dezvoltarea capacitatilor copilului.

“Statele trebuie sa asigure ca institutiile, serviciile si facilitatile corespunzatoare pentru ingrijirea si protectia copiilor vor respecta standardele stabilite de autoritatile competente, mai ales in ceea ce priveste securitatea, sanatatea, numarul si calificarea Personalului si supravegherea competenta.”

---

[1] Hotararile Curtii Europene a Drepturilor Omului in cazurile Airey contra Irlandei, Artico contra Italiei, pentru a mentiona doar doua dintre cele mai cunoscute exemple.

[2] Declaratia Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, adoptata la 12 mai 2004, subliniaza ca este indispensabil ca orice reforma care vizeaza garantarea eficacitatii pe termen lung a Curtii Europene a Drepturilor Omului sa fie insotita de masuri nationale efective in domeniile legislativ, executiv si judiciar, pentru a garanta o Protectie completa a drepturilor Conventiei pe plan intern, in deplina conformitate cu principiul subsidiaritatii si cu obligatiile Statelor membre, potrivit articolului 1 din Conventie (Doc.Comité des Ministres – Procès-verbal CM (2004) PVI, Addendum Strasbourg, 14 mai 2004, p.26)

[3] Renucci, J.-F., “Droit Européen des Droits de l’Homme”, 2e édition, L.G.D.J., E.J.A., Paris, 2001.

[4] * Pactul International pivind drepturile civile si politice din 16 decembrie 1966 de la New York a fost semnat si ratificat de : Finlanda, Romania, Danemarca, iar Protocolul facultativ la Pactul International privind drepturile civile si politice de la New York din 16 decembrie 1966 deschis spre semnatura la 19 decembrie 1966 a fost semnat si ratificat de Danemarca, semnat si ratificat de Finlanda, Romania a aderat la Protocol, iar cat priveste Declaratiile si Rezervele, Finlanda nu a formulat, Danemarca a formulat o Rezerva si Romania a formulat o Declaratie. Declaratia Romaniei este urmatoarea : “Déclaration :
       La Roumanie considère que conformément à l'article 5, paragraphe 2 a) du Protocole, le Comité des droits de l'homme n'est pas compétent d'examiner les communications èmanant des particuliers si les questions en cause sont en cours d'examen ou ont déjà été examinées par une autre instance internationale d'enquête ou de règlement.”, adica « Romania considerã ca in conformitate cu articolul 5, paragraful 2 a) al Protocolului, Comitetul drepturilor omului nu este competent sa examineze comunicarile care emanã de la particulari daca chestiunile in cauza sunt in curs de examinare sau au fost deja examinate de catre o alta instanta internationala de ancheta sau de solutionare. »