Doctrina ortodoxa despre cinstirea moastelor Sfintilor Domnului ( Scutul Misionarului Ortodox ) ( 4 )-ultima parte.

Doctrina ortodoxa despre cinstirea moastelor Sfintilor Domnului ( Scutul Misionarului Ortodox ) ( 4 )-ultima parte.

Pentru polemica misionarului cu sectantii, despre cinstirea sfintelor moaste

I.

Textele Sfintei Scripturi prin care sectantii isi argumenteaza sofisticariile

Levit.21,11. Si nici de un mort sã nu se apropie, nici chiar de tatal sãu sau de mama sa sã nu se atingã.

Numer.9,6. Dar erau si oameni necurati, care se atinseserã de trup de om mort, si nu puteau sa savarseasca Pastile în ziua aceea. Acestia au venit in ziua aceea la Moise si Aaron.

Numer.19,11. Cel ce se va atinge de trupul mort al unui om sã fie necurat sapte zile.

Notã. Legea Vechiului Testament care interzicea atingerea de trupurile moarte, inca nerascumparate, sectantii incearca s-o raspandeasca si asupra trupurilor rascumparate ale celor morti din Noul Testament, si chiar asupra trupurilor sfintilor care au devenit templul lui Dumnezeu.

Adevaratul sens al acestor texte

Astfel trebuia sa se procedeze, dupa invatatura Sfintei Scripturi, numai cu trupurile evreilor, nerãscumpãrate cu sângele lui Hristos.

Acum acea lege a trecut : Evr.10,1.

Au sosit alte timpuri de fericire : Galat.4,4.

In Noul Testament trupul crestinului, impreuna cu sufletul, este lacasul Duhului Sfant, de aceea apostolul Pavel ne povãtuieste sa-L proslavim pe Dumnezeu si in trupuri, si in suflete, care toate sunt ale Domnului ( 1 Corinteni 6, 19-20 ).

Conform invataturii Noului Testament, trupul este colaborator si partas atat in pornirile bune, cat si in cele rele ale sufletului.

In consecinta, el este raspunzator in fata judecatii lui Dumnezeu.                                     

Daca sufletul si-a castigat iertarea la judecata Domnului, atunci si trupul i se proslaveste, si invers : 2 Corinteni 4,10.

Cand Iisus Hristos a murit, femeile mironosite si Iosif cu Nicodim n-au avut greatã de Trupul Lui mort : Ioan 19,40 ; 20,1 ( comp. 11, 38-41 ).

La fel trebuie sa ne purtam cu dragoste si fata de trupurile sfintilor – prietenilor lui Dumnezeu.

De aceea si sfanta Biserica cinsteste trupurile dreptilor purtatori de Dumnezeu : Luca 11, 27, care toata viata au slujit lui Hristos.

Deci sectantii gresesc, cand nu cinstesc aceste trupuri...

Textele Sfintei Scripturi prin care se combat sofisticãriile sectantilor

Evr.10,1. In adevãr, legea avand umbra bunurilor viitoare, iar nu insusi chipul lucrurilor, nu poate niciodata – cu aceleasi jertfe, aduse neîncetat in fiecare an – sa facã desavarsiti pe cei ce se apropie.

Galat.4,4. Iar cand a venit plinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Sãu, nascut din femeie, nascut sub lege.

2 Corinteni 4,10. Purtand totdeauna in trup omorarea lui Iisus, pentru ca si viata lui Iisus sã se arate in trupul nostru.

Ioan 19,40. Au luat deci trupul lui Iisus si l-au infasurat in giulgiu cu miresme, precum este obiceiul de ingropare la Iudei.

Ioan 20,1. Iar in ziua intai a saptamanii (duminica), Maria Magdalena a venit la mormant dis-de-dimineata, fiind inca intuneric si a vazut piatra ridicata de pe mormant.

Luca 11,27. Fericit este pantecele care Te-a purtat si sânii la care ai supt.

II.

Textele Sfintei Scripturi prin care sectantii isi argumenteaza sofisticariile

Facerea 49,29. Apoi le-a poruncit ( Iacov ) : “Eu am sã trec la poporul meu. Sa ma ingropati langa parintii mei, in pestera din tarina lui Efron Heteul.

50,26. Si a murit Iosif de o suta zece ani. L-au imbalsamat si l-au pus intr-un sicriu, in pamantul Egiptului.

Deuter.34, 5. Si a murit Moise, robul lui Dumnezeu, acolo, in pamantul Moabului, dupa cuvantul Domnului ;

6. Si a fost ingropat in vale, in pamantul Moabului, in fata Bet-Peorului, dar nimeni nu stie mormantul lui nici pana in ziua de astazi.

Notã. Aceste texte, sectantii le citeaza pentru a-si sustine ideea cã, precum patriarhii Vechiului Testament, si chiar proorocul Moise nu au fost proslaviti in trupurile lor, tot asa, zic ei, nu se cuvine sa cinstim nici pe cele ale sfintilor Noului Testament, chiar daca sunt oameni mari.

Adevaratul sens al acestor texte

Obiceiul Bisericii Vechiului Testament, de a ingropa ramasitele pamantesti ale sfintilor, nu contrazice deloc invatatura Bisericii Ortodoxe despre cinstirea acestor ramasite, si Biserica Ortodoxa le ingroapa intru implinirea poruncii lui Dumnezeu : Facerea 3,19.

Rar cã ramasitele sfintilor din Vechiul Testament niciodata nu se scoteau din adancul pamantului pentru cinstire pioasã – pentru aceasta existau anumite cauze.

In Vechiul Testament, pana la rascumpararea infaptuita de Hristos, nu exista nici un drept in stare de proslavire : Evr.11, 39-40.

In afara de aceasta, poporul evreu era foarte predispus catre idolatrie, asa incat de la cinstirea legitima a sfintelor moaste, ei puteau usor ajunge pana la divinizarea si adorarea lor, ceea ce ai fost, dupa parerea sfintilor Parinti, cauza ascunderii de evrei, a trupului lui Moise si chiar a locului inmormantarii lui, si de aceea fragmentele citate de sectanti nu vorbesc deloc impotriva cinstirii sfintelor moaste, care s-au descoperit, din voia Domnului, in Noul Testament, si care se pastreaza nestricate secole intregi.

Domnul nostru Iisus Hristos, Care a venit in lume in trup si prin chinurile Sale pe cruce ne-a mantuit pe noi de robia diavolului, Hristos, in Care salasluia trupeste plinãtatea Duhului Sfant : Colos.2,9, a intemeiat pe piatra credintei : Matei 16,18, Biserica Sa noutestamentarã, care se inchinã Tatalui Ceresc in duh si in adevar : Ioan 4,23 ; aceasta spiritualitate a Adorarii Domnului, dupa Noul Testament, se manifestã in faptul cã ritualurile serviciului divin crestin sunt pãtrunse de un bogat continut povatuitor, se caracterizeaza prin tainã si mãretie cereascã, deosebindu-se, de ritualurile rudimentare, senzuale ale religiei Vechiului Testament.

De aceea crestinii, indeplinind aceste ritualuri bisericesti, nu trebuie sa se teamã de cãderea in idolatrie.

De fapt, prin cinstirea moastelor se acordã cinstire harului lui Hristos, care salasluieste in trupul dreptului, ce exprimã proslãvirea lui Dumnezeu, tainuit in sfinti.

Este clar de aici ca in cinstirea moastelor nu este nici un fel de idolatrie, pentru ca aici, ca si in alte ritualuri crestine, se inaltã închinare lui Dumnezeu.

Textele Sfintei Scripturi prin care se combat sofisticãriile sectantilor

Facere 3,19. In sudoarea fetei tale îti vei mânca pâinea ta, pana te vei întoarce in pamantul din care esti luat ; caci pamant esti si in pamant te vei întoarce.

Evr.11,39. Si toti acestia, care pentru credinta lor, au fost de pomenire, n-au primit ce le fusese fagaduit.

40. Pentru ca Dumnezeu randuise pentru noi ceva mai bun, ca ei sa nu ia fara noi desavarsirea.

Notã. “Sf.Gurã de Aur. Convorb. la Matei, 5 » Care este cauza, - intreaba Sfantul Gura de Aur, - ca lui Moise, dupa nenumarate munci si chipuri, dupa grija de 40 de ani de popor, i se inchide intrarea in acel taram, despre care au fost atatea preziceri si fagaduinte ?

Aceea, zice el, ca intrarea lui Moise in taramul fagaduintei, nu numai ca n-ar fi adus nici un folos, dar ar fi fost chiar daunatoare, si pentru multi Iudei ar fi servit de ispita.

Daca ei, numai pentru eliberarea din Egipt, parasindu-L pe Dumnezeu, au inceput sa caute totul in Moise si sa atribuie toate lui, atunci pana la ce nelegiuire ar fi ajuns, vazand cã el i-a adus in pamantul fagaduintei ?

Iata de ce chiar si locul inmormantarii lui a ramas necunoscut.

Colos.2, 9. Caci intru El locuieste, trupeste, toata plinatatea Dumnezeirii.

Matei 16,18. Si Eu îti zic tie cã tu esti Petru si pe aceasta piatra voi zidi Biserica Mea si portile iadului nu o vor birui.

Ioan 4, 23. Dar vine ceasul, si acum este, cand adevaratii inchinatori se vor inchina Tatalui in duh si in adevar, caci Tatal astfel de inchinatori doreste.

III.

Textele Sfintei Scripturi prin care sectantii isi argumenteaza sofisticariile

Psalm 87, 11. Oare mortilor vei face minuni ? Sau cei morti se vor scula si Te vor lãuda pe Tine ?

Notã. In pofida evidentelor si nenumãratelor minuni sãvârsite de moastele sfintilor Domnului, sectantii se strãduiesc, prin textul citat, sã nege aceste minuni, nefãcând deosebire intre trupurile pacatosilor si cele ale sfintilor lui Dumnezeu din Noul Testament.

Adevaratul sens al acestor texte

Conform invataturii Bisericii Ortodoxe, nu cei morti savarsesc minuni, ci puterea miraculoasã a lui Dumnezeu ce salasluieste in ramasitele sfintilor Domnului.

Sfintii lui Dumnezeu,  prin faptele lor neincetate, prin postiri si rugaciuni, intr-atata s-au apropiat de Hristos, incat harul Lui a pãtruns pe deplin, nu numai in firea lor spirituala, dar si in cea trupeasca.

Sfantul apostol Pavel spunea despre sine : de acum nu eu traiesc, ci Hristos traieste in mine : Galat.2, 20.

Intr-adevar, harul lui Hristos, care l-a luminat pe sfantul apostol, a facut si trupul lui capabil de minuni.

Sfantul autor al faptelor apostolilor scria : Fapte 19,11-12.

Astfel, sfantul Luca povestind despre minunile savarsite de trupul harismatic al apostolului, spune ca Dumnezeu face minuni cu mainile lui Pavel ; aici sfantul autor sugereaza ca trupul apostolului facea minuni nu de la sine, dar pentru ca era organul fortei miraculoase a lui Dumnezeu.

La fel trebuie sa gandim si despre minunile ce vin de la sfintele moaste.

Aceasta forta facatoare de minuni a lui Dumnezeu, alungã demonii si vindecã bolile, trimite sanatate trupului si, in sfarsit, prin ea cei morti invie, oasele proorocesc : 4 Regi 13, 21 ; Sirah 48, 14.

Textele Sfintei Scripturi prin care se combat sofisticãriile sectantilor

Galat.2,20. si nu eu mai traiesc, ci Hristos traieste in mne. Si viata mea de acum, in trup, o traiesc in credinta in Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit si S-a dat pe Sine Insusi pentru mine.

Fapte 19,11. Si Dumnezeu facea, prin mainile lui Pavel, minuni neobisnuite.

12.Incat si peste cei care erau bolnavi se puneau stergare sau sorturi purtate de Pavel, si bolile se departau de ei, iar duhurile cele rele ieseau din ei.

4 Regi 13,21. Dar iata, odata, cand ingropau un mort, s-a intamplat ca cei ce-l ingropau sa vada una din aceste cete si, speriindu-se, au aruncat mortul in mormantul lui Elisei. Cazand acela, s-a atins de oasele lui Elisei si a inviat si s-a sculat pe picioarele sale.

Sirah 48, 14. si intru adormire ( a lui Elisei ) a proorocit trupul lui.

Sirah 49, 11. Si oasele celor doisprezece prooroci sa odrasleasca din locul lor.

IV.

Textele Sfintei Scripturi prin care sectantii isi argumenteaza sofisticariile

Isaia 8,19. Si cand vã vor zice : “Intrebati pe cei ce cheama mortii si ghicitorii care soptesc si bolborosesc”, sã le rãspundeti : “Nu se cuvine oare poporului sa alerge la Dumnezeul sãu ? Sa intrebe oare pe morti pentru soarta celor vii ?”

Notã. Vrajitoria raspandita la pagani, sectantii cuteaza s-o asemene cu invocarea puterii lui Dumnezeu prin sfintii Domnului si prin moastele lor facatoare de minuni.

Adevaratul sens al acestor texte

Deoarece aici este vorba de paganii care credeau ventrilocilor si intrebau, nu numai pe cei morti despre vii, dar si oraculele [ oracolele ], si chiar idolii, gandind sa afle de la ele viitorul, deci fragmentul citat nu are nimic cu cinstirea moastelor, despre care se spune : Iesire 13,19.

In lumea pagana existau oameni care se ocupau cu magia si ventrilocia.

Erau printre acesti magi si din cei care invocau spiritele celor morti.

Dar actiunile facute de acesti oameni erau, in realitate, niste inselaciuni.

Textele Sfintei Scripturi prin care se combat sofisticãriile sectantilor

Iesirea 13,19. Atunci a luat Moise cu sine oasele lui Iosif ; caci Iosif legase pe fiii lui Israel cu juramant, zicand : “Are sa va cerceteze Dumnezeu si atunci sa luati cu voi si oasele mele de aici !”

Facerea 50, 7-9. Oasele patriarhului Iacov cu mari cinstiri au fost duse din Egipt in pamantul Hanaanului.

V.

Textele Sfintei Scripturi prin care sectantii isi argumenteaza sofisticariile

Ieremia 8, 1. “In vremea aceea, zice Domnul, oasele regilor lui Iuda si oasele capeteniilor lui, oasele preotilor si proorocilor si oasele locuitorilor Ierusalimului vor fi aruncate din mormintele lor.

2. Si vor fi aruncate inaintea soarelui si a lunii si inaintea intregii ostiri ceresti, pe care ei le-au iubit si carora au slujit si pe urma carora au umblat, pe care le-au cautat si carora s-au inchinat. Nimeni nu le va aduna, nici le va ingropa, ci vor zacea ca gunoiul pe pamant.

Notã. Aceasta proorocie, sectantii, in mod absurd, o refera si la sfintele moaste ale crestinilor Noului Testament, care au fost proslavite de Insusi Dumnezeu prin neputrezire si insusirea de a face minuni.

Adevaratul sens al acestor texte

Aici, asa cum se vede din continutul intregului capitol dat, Domnul, prin gura proorocului, ii mustrã pe Iudei pentru inchinare idolilor si staruintã in ratacire : [ Ieremia ] 8,5.

Pentru asemenea nelegiuire, pentru jertfire de oameni pe inaltimile Tofetului, in valea lui Hinom : Ieremia 7, 30-31, Dumnezeu ii pedepsea pe iudei, si chiar pe cei morti ii pedepsea prin rusinarea oaselor lor in fata idolilor carora ei se inchinasera : Ieremia 34, 20.

Din ultimele versete ale capitolului se poate vedea ce pedeapsa cruntã ii urmareste chiar si pe idolatrii morti.

Pe de alta parte, in Vechiul Testament gasim si exemple clare despre aceea cum dreptii si dupa moarte se invredniceau de bunavointa lui Dumnezeu.

Mortul, in urma atingerii de oasele proorocului Elisei, a inviat ( 4 Regi 13, 21 ).

In Noul Testament, unde trupul impreuna cu sufletul este lacas al Sfantului Duh : 1 Corinteni 6,19, intalnim si mai numeroase exemple de proslavire dupa moarte a sfintilor, prin neputrezirea trupurilor lor si prin minunile care vin de la ramasitele lor trupesti.

Deci textul citat de sectanti ( Ieremia 8, 1-2 ) despre pedeapsa dupa moarte a celor pacatosi vorbeste chiar impotriva sectantilor, pentru ca din acest text reiese logic ideea si despre proslavirea de dupa moarte a ramasitelor trupesti ale sfintilor lui Dumnezeu.

Cei pacatosi dupa moarte sunt pedepsiti, prin urmare, cei drepti sunt rasplatiti.

Textele Sfintei Scripturi prin care se combat sofisticãriile sectantilor

Ieremia 8,5. De ce dar poporul acesta, Ierusalime, staruie in ratacire ? De ce tine tare la minciunã si nu vrea sa se intoarca ?

7,30. Cã fiii lui Iuda fac rele înaintea ochilor Mei, zice Domnul, si si-au pus urâciunile lor in templul asupra cãruia s-a chemat numele Meu ca sa-l pângãreascã.

31. Si au zidit locurile inalte la Tofet, in valea fiilor lui Hinom, ca sa-si arda fiii si fiicele cu foc, ceea ce Eu nu le-am poruncit si ceea ce Mie nu Mi-a trecut prin minte.

34, 20. Ii voi da in mainile vrajmasilor si in mainile celor ce vor sa le ia viata, iar trupurile lor vor fi hranã pasarilor cerului si fiarelor pamantului.

1 Corinteni 6, 19. Sau nu stiti cã trupul vostru este templu al Duhului Sfant, Care este in voi, pe Care Il aveti de la Dumnezeu si ca voi nu sunteti ai vostri ?

20. Caci ati fost cumparati cu pret ! Slaviti, dar, pe Dumnezeu in trupul vostru si in duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.

VI.

Textele Sfintei Scripturi prin care sectantii isi argumenteaza sofisticariile

Matei 23,29. Vai vouã, carturari si farisei fãtarnici, cã ziditi mormintele proorocilor si impodobiti pe ale dreptilor.

Notã. Dupa parerea falsa a sectantilor, reise ca Domnul ii demasca pe carturari si pe farisei pentru ca ei impodobeau mormintele dreptilor, dar nu pentru ca au varsat si vor varsa inca sangele proorocilor, si chiar al Mantuitorului Insusi.

Adevaratul sens al acestor texte

Din cuvintele citate este clar ca Mantuitorul ii mustrã pe Iudei, nu pentru zidirea mormintelor proorocilor si pentru impodobirea celor ale dreptilor, pentru ca aceasta era o fapta buna, dar pentru fatarnicia lor.

Iudeii, fiind nelegiuiti in suflet, cautau sa para foarte evlaviosi in exterior.

Sensul adevarat al acestui fragment nu este greu de inteles, daca se iau in consideratie si urmatoarele versete 30-34 ale aceluiasi capitol 23 din Matei, si faptul ca evreii cautau sa-l omoare si pe Mântuitorul Insusi.

In capitolul dat Hristos ii acuzã aspru pe farisei si pentru alte fapte fãtarnice ale lor, pentru evlavia lor pur exterioarã ; dar tot aici vedem cã El ii condamnã pe farisei nu pentru ritualismul religios in sine, dar pentru ca el nu se imbina cu starea lor sufleteasca internã.

Si aceasta trebuia facut, dar si aceea nu trebuia lasat : Matei 23, 23-25.

Deci, amintind despre impodobirea mormintelor proorocilor, Mântuitorul ii dojeneste pe farisei nu pentru aceasta fapta buna, ci pentru atitudinea lor fãtarnicã fata de ea.

Impodobind mormintele proorocilor, iudeii ar fi trebuit sa-si impodobeasca si viata lor cu fapte bune, dar, deoarece viata lor era plina de pacat : versetul 25, cinstirea fatarnica a sfintelor moaste ii facea pe iudei si mai vinovati in fata lui Dumnezeu.

In felul acesta, Hristos Mantuitorul aici nu numai ca nu interzice cinstirea ramasitelor sfintilor, dar, dimpotriva, aratã clar maretia si importanta acestei fapte, poruncindu-ne s-o savarsim nu numai in exterior, dar si in sufletul nostru.

Textele Sfintei Scripturi prin care se combat sofisticãriile sectantilor

Matei 23,30. Si ziceti : De am fi fost noi in zilele parintilor nostri, n-am fi fost pãrtasi cu ei la vãrsarea sangelui proorocilor.

31. Astfel, dar, mãrturisiti voi însivã cã sunteti fii ai celor care au ucis pe prooroci ;

32. Dar voi întreceti mãsura parintilor vostri.

33. Serpi, pui de vipere, cum veti scapa de osanda gheenei ?

34. De aceea, iata Eu trimit la voi prooroci si intelepti si carturari ; dintre ei veti ucide si veti rastigni ; dintre ei veti biciui in sinagogi si-i veti urmari din cetate.

Matei 23, 23. Vai voua, carturari si farisei fatarnici ! Ca dati zeciuiala din izma, din marar si din chimen, dar ati lasat partile mai grele ale legii : judecata, mila si credinta ; pe acestea trebuia sa le faceti si pe acelea sa nu le lasati.

24. Calauze oarbe, care strecurati tantarul si inghititi camila !

25. Vai voua, carturari si farisei fatarnici ! Ca voi curãtiti partea din afara a paharului si a blidului, iar inauntru sunt pline de rapire si de nedreptate.

VII.

Textele Sfintei Scripturi prin care sectantii isi argumenteaza sofisticariile

Fapte 8,2. Iar niste barbati cucernici au ingropat pe Stefan si au facut plangere mare pentru el.

Notã. Daca primii crestini, spun sectantii, l-au ingropat pe primul mucenic Stefan, da nu i-au lasat trupul pentru a i se inchina, atunci trebuie ingropati si toti ceilalti mucenici si sfinti ai lui Dumnezeu.

Adevaratul sens al acestor texte

Dacã primii crestini au îngropat trupul primului mucenic Stefan cu mare plangere, dar n-au oferit ramasitelor lui cinstirea cuvenita, pe care o acordau mai tarziu, ei au procedat astfel nu pentru ca cinstirea sfintelor moaste ar fi fost in contradictie cu adevarata cinstire, dar pentru ca inca nu era voia Domnului in cinstirea ramasitelor sfantului Stefan, dupa cum a fost data mai tarziu.

Pentru ca, in general, in Biserica Ortodoxa sfintele moaste se scot din pamant pentru inchinare, doar atunci cand Domnul binecuvanteaza aceasta si isi arata vointa prin revelatii sau minuni, cum s-a intamplat mai tarziu cu moastele arhidiaconului Stefan.

Comp. Fapte 2,27 ; 13, 35.

Domnul Iisus Hristos prevestea ucenicilor Sai atat moartea Sa, cat si invierea ( Matei 17, 22-23 ).

Cand El Si-a dat sufletul pe cruce, sfintele mironosite cu ucenicii au luat parte la inmormantarea lui Hristos.

Mormantul Datatorului de Viata a fost chiar pecetluit : Matei 27,66.

Providenta a dorit sa admita aceasta pecetluire a mormantului pentru a dovedi si mai convingator puterea Divina a Celui Inviat.

De aceea sfintii, cand mor, sunt ingropati ca si ceilalti oameni, pentru ca apoi, prin minunile ce se arata de la moastele lor, sa se descopere si mai evident puterea harica care l-a luminat pe sfant.

Textele Sfintei Scripturi prin care se combat sofisticãriile sectantilor

Fapte 2,27. Caci nu vei lasa sufletul meu in locasul mortilor, nici nu vei da pe cel sfant al Tau sa vada stricaciune.

13,35. De aceea si in alt loc zice : “Nu vei da pe Sfantul Tau sa vada stricaciune” (Psalm 15, 10 ).

Notã. Desi aici e vorba despre invierea lui Hristos, insa apostolul Pavel invata :

2 Timotei 1, 8-10. Deci nu te rusina de marturisirea Domnului nostru...Hristos Iisus, Care a nimicit moartea si a adus la lumina viata si nemurirea prin Evanghelie.

1 Corinteni 15,48. Cum este cel pamantesc, asa sunt si cei pamantesti ; si cum este Cel ceresc asa sunt si cei ceresti ;

49. Si dupa cum am purtat chipul celui pamantesc, vom purta si chipul Celui ceresc.

Matei 27, 66. Iar ei, ducandu-se, au intarit mormantul cu strajã, pecetluind piatra.

VIII.

Textele Sfintei Scripturi prin care sectantii isi argumenteaza sofisticariile

Fapte 13,36. David, slujind in timpul sãu voii lui Dumnezeu, a adormit si s-a adãugat la parintii lui si a vazut stricaciune.

37. Dar Acela pe Care Dumnezeu L-a inviat n-a vazut stricaciune.

Notã. Sectantii spun : daca si marele prooroc David a adormit si a vazut stricaciune, cum pot sa se pastreze neputreziti alti sfinti, mai putin slaviti ?

Nestricaciunea, spun ei, este caracteristica numai lui Iisus Hristos Care a inviat.

Adevaratul sens al acestor texte

Aici, precum se vede din versetele anterioare 30-31, este vorba despre invierea lui Hristos, si nu despre cinstirea sfintelor moaste.

In afara de aceasta, in Vechiul Testament orice om ( prin urmare, si David ) si cu trupul, si cu sufletul era sub lege, era lipsit de har, si numai in timpurile harice din Noul Testament intruchiparea Fiului lui Dumnezeu a sfintit trupul nostru pieritor, facandu-l templu al Duhului Sfant : 1 Corinteni 6, 14, 19 ( comp. 3, 15-17 ).

In sfarsit, chiar Insusi Iisus Hristos spunea : “cel care crede in Mine va face si el lucrurile pe care le fac Eu si mai mari decat acestea va face” ( Ioan 14, 12 ).

De aici este clar ca, daca Domnul a inviat cu trupul neatins de stricaciune, atunci o neputrezire asemanatoare poate fi proprie si celor care cred in El.

Textele Sfintei Scripturi prin care se combat sofisticãriile sectantilor

Fapte 13,30. Dar Dumnezeu L-a inviat din morti ;

31. El S-a aratat mai multe zile celor care impreuna cu El s-au suit din Galileea la Ierusalim si care sunt acum martorii Lui catre popor.

1 Corinteni 6, 14. Iar Dumnezeu, Care a inviat pe Domnul, ne va invia si pe noi prin puterea Sa.

19. Sau nu stiti ca trupul vostru este templu al Duhului Sfant, Care este in voi, pe Care Il aveti de la Dumnezeu si ca voi nu sunteti ai vostri ?

IX.

Textele Sfintei Scripturi prin care sectantii isi argumenteaza sofisticariile

Iuda 1,9. Dar Mihail Arhanghelul, cand se impotrivea diavolului, certandu-se cu el pentru trupul lui Moise, n-a indraznit sa aduca judecatã de hulã, ci a zis : « Ceartã-te pe tine Domnul ! »

Adevaratul sens al acestor texte

Sectantii sustin ca « precum diavolul vroia sa faca cunoscut locul mormantului lui Moise si chiar trupul lui, ca sa-i incline pe oameni spre idolatrie, iar arhanghelul Mihail i-a interzis sa faca aceasta, tot asa se cuvine sa fie ascunse moastele sfintilor, dar nu sa fie expuse pentru inchinare, ca sa nu-i impingem pe oameni spre slujirea idolilor”.

Drept raspuns la aceasta se pot aduce argumentele din p.II [ partea a II-a de mai sus ], adaugand ca crestinii nu sunt evrei.

Cinstirea sfintelor moaste nu este altceva decat cinstirea puterii lui Hristos, Care ridica noi faclii in lumea crestina.

Prin urmare, aici nu putem vorbi de nici un fel de idolatrie si referirea sectantilor la Iuda 1,9 este neindreptatita.

Textele Sfintei Scripturi prin care se combat sofisticãriile sectantilor

Vezi explicatiile in partea a II-a. Texte pentru ea : Facerea 3,19 ; Evrei 11, 39.

Notã. Vointa Domnului a vrut nu numai sa ascundã mormantul lui Moise, dar si sa-i ia vii, cu tot cu trup, in ceruri pe proorocii Ilie si Enoh ( Facerea 5, 24 ; 4 Regi 2, 11-12 ; 13, 20 ) ; si de aceea de aici u urmeaza ca toate trupurile sfintilor lui Dumnezeu trebuie luate in Cer, ca sa nu fie impinsi oamenii spre idolatrie.

X.

Textele Sfintei Scripturi prin care sectantii isi argumenteaza sofisticariile

1 Corinteni 15, 50. Aceasta insa vã zic, fratilor : Carnea si sangele nu pot sa mosteneasca imparatia lui Dumnezeu, nici stricaciunea nu mosteneste nestricaciunea.

Notã. Prin acest text sectantii, contrar celor evidente, neaga orice posibilitate de nestricaciune a trupurilor sfintilor.

Adevaratul sens al acestor texte

In acest fragment, apostolul vorbeste despre participarea trupului omenesc in viata de apoi, cand va veni ziua judecatii finale : versetele [ 1 Corinteni ] 52, 53, dar nu despre participarea imediata a trupului, indata dupa moarte ; de aceea acest citat nu se refera la cinstirea harului lui Dumnezeu prin sfintele moaste.

Textele Sfintei Scripturi prin care se combat sofisticãriile sectantilor

1 Corinteni 15, 52. Deodata, intr-o clipealã de ochi la trambita cea de apoi. Caci trambita va suna si mortii vor invia nestricaciosi, iar noi ne vom schimba.

53. Caci trebuie ca acest trup stricacios sa se imbrace in nestricaciune si acest ( trup ) muritor sa se imbrace in nemurire.

XI.

Textele Sfintei Scripturi prin care sectantii isi argumenteaza sofisticariile

2 Corinteni 5,16. De aceea, noi nu mai stim de acum pe nimeni dupa trup ; chiar daca am cunoscut pe Hristos dupa trup, acum nu-L mai cunoastem.

Adevaratul sens al acestor texte

Daca trupul lui Hristos trebuie sa fie uitat, atunci cu atat mai mult trebuie uitate trupurile sfintilor Lui, adica moastele sfintilor trebuie sa fie date uitarii, spun sectantii.

Dar o asemenea talmacire contrazice Sfanta Scriptura.

Acelasi apostol, deschis si clar, spune ca taina Trupului si Sangelui lui Hristos ( adica Euharistia ) este stabilita in amintirea chinurilor si mortii lui Hristos ( 1 Corinteni 11, 25 ).

Adevaratul sens al fragmentului citat este acela ca, dupa invierea lui Iisus hristos, nu putem vedea in El pe unul de o seama cu locuitorii Nazaretului, pe fiul unui teslar si nu e permis sa ne indoim in El : Matei 13, 55-57.

Textele Sfintei Scripturi prin care se combat sofisticãriile sectantilor

Matei 13, 55. Au nu este Acesta fiul teslarului ? Au nu se numeste mama Lui Maria si fratii ( verii ) Lui : iacov si Simon si Iuda ?

56. Si surorile ( verisoarele ) Lui au nu sunt toate la noi ? Deci de unde are El toate acestea ?

57. Si se sminteau cu privire la El. Iar Iisus le-a zis : Nu este prooroc dispretuit decat in patria lui si in casa lui.

XII.

Textele Sfintei Scripturi prin care sectantii isi argumenteaza sofisticariile

Sirah 17, 23. De la cel mort, ca de la cel care nu este, a pierit marturisirea.

Notã. Si de aceea, zic sectantii, nu poate fi nici o proslavire nici de la moastele sfintilor.

Adevaratul sens al acestor texte

Dar nu se poate spune acelasi lucru si despre cei drepti.

Trupurile lor, dupa moarte, marturisesc despre puterea si slava lui Dumnezeu.

Despre aceasta se spune la acelasi preaintelept Sirah 48, 12-15, si de aceea, cand vedem aceasta putere Dumnezeiasca, infaptuita prin moastele sfintilor, noi insine trebuie sa-L proslavim pe Dumnezeu.

Textele Sfintei Scripturi prin care se combat sofisticãriile sectantilor

Sirah 48, 12-15. Cand Ilie a fost rapit la cer, in vijelie, Elisei s-a umplut de duhul lui. In zilele sale nu s-a temut de biruitori si nimeni nu l-a supus. Si intru adormire a proorocit trupul sau. Si in viata sa a facut semne minunate si la moarte au fost minunate lucrurile lui.

XIII.

Textele Sfintei Scripturi prin care sectantii isi argumenteaza sofisticariile

Filipeni 3,20. Caci cetatenia noastra este in ceruri, de unde si asteptam Mantuitor, pe Domnul Iisus Hristos.

21. Care va schimba la infatisare trupul smereniei noastre, intru asemanarea trupului slavei Sale, lucrand cu puterea ce are de a-Si supune toate.

Notã. Cuvantul “umilit” sectantii il atribuie si la trupurile sfintilor adormiti, care s-au facut izvor de minuni.

Adevaratul sens al acestor texte

Apostolul Pavel intr-adevar numeste trupurile noastre umilite, dar nu in sensul in care inteleg sectantii, dar numai in acela ca trupurile noastre sunt predispuse la pacate, boli, - sunt infometate, insetate ; aceste neajunsuri nu le vor avea trupurile ceresti : 2 Corinteni 5,8 ; 1 Corinteni 15, 51-53.

Tot aici apostolul vorbeste si despre proslavirea trupurilor crestinilor in viata de apoi, despre aceea ca treptele de proslavire a dreptilor vor fi diferite cã stricãciunea va imbraca haine nemuririi, s.a.m.d.

Dar el nu pomeneste deloc aici cã fiecare trup numaidecat trebuie sa putrezeasca.

Aceasta idee despre putrezirea tuturor, sectantii cu forta i-o atribuie acestui fragment.

Textele Sfintei Scripturi prin care se combat sofisticãriile sectantilor

2 Corinteni 5,8. Avem incredere si voi mai bine sa plecam din trup si sa petrecem la Domnul.

1 Corinteni 15,51. Iata, taina va spun voua : Nu toti vom muri, dar toti ne vom schimba.

52. Deodata, intr-o clipeala de ochi la trambita cea de apoi. Caci trambita va suna si mortii vor invia nestricãciosi, iar noi ne vom schimba.

53. Caci trebuie ca acest trup stricacios sa se imbrace in nestricaciune si acest ( trup ) muritor sa se imbrace in nemurire.

Extras din cartea Scutul Misionarului Ortodox In Apararea Credintei De Doctrinele False ale Sectantilor, paginile 212, 213, 214, 215, alcatuit de Diaconul Ioan Smolin, Sanct-Petersburg, 1913, traducere din limba rusã si adaptare de prot.mitr.Zosima Toia, cu binecuvantarea Inaltpreasfintitului Vladimir, Mitropolitul Chisinaului si a toata Moldova, prin staruinta prot.mitr.Zosima Toia, Chisinau, 1995.