« À partir du 1er décembre 2009, date de l'entrée en vigueur du traité de Lisbonne, l'Union européenne s'est dotée d'une personnalité juridique et a repris les compétences auparavant conférées à la Communauté européenne. Le droit communautaire est donc devenu le droit de l'Union.
( Avec l'entrée en vigueur du traité de Lisbonne, le 1er décembre 2009, l'Union européenne s'est dotée d'une personnalité juridique et a repris les compétences auparavant conférées à la Communauté européenne. )
Le droit communautaire est donc devenu le droit de l'Union comprenant également toutes les dispositions adoptées par le passé en vertu du traité sur l'Union européenne dans sa version antérieure au traité de Lisbonne. Dans la présentation qui suit, le terme droit communautaire sera néanmoins utilisé lorsqu'il est fait référence à la jurisprudence de la Cour de justice antérieure à l'entrée en vigueur du traité de Lisbonne.
À côté de l'Union européenne, la Communauté européenne de l'Energie atomique (Euratom) continue à exister. Étant donné que les compétences de la Cour de justice relatives à l'Euratom sont, en principe, les mêmes que celles exercées dans le cadre de l'Union européenne - et pour rendre la présentation qui suit plus lisible - toute référence au droit de l'Union couvrira également le droit de l'Euratom. « ( conform curia.europa.eu )
*
“ Cu incepere de la 1 decembrie 2009, data intrarii in vigoare a Tratatului de la Lisabona, Uniunea europeana a dobandit personalitate juridica si a reluat competentele conferite inainte Comunitatii europene. Dreptul comunitar a devenit deci dreptul Uniunii cuprinzand de asemenea toate dispozitiile adoptate in trecut in virtutea Tratatului Uniunii europene in versiunea sa anterioara Tratatului de la Lisabona.
[...] Termenul drept comunitar va fi cu toate acestea utilizat atunci cand se face referire la jurisprudenta Curtii de Justitie anterioara intrarii in vigoare a Tratatului de la Lisabona.
Alaturi de Uniunea europeana, Comunitatea europeana a Energiei atomice ( Euratom ) continua sa existe.
Avand in vedere ca, competentele Curtii de Justitie relative la Euratom sunt, in principiu, aceleasi ca cele exercitate in cadrul Uniunii europene – [...] – orice referire la dreptul Uniunii va acoperi in egala masura dreptul Euratom. “
Functiile CJCE
“ Conform acestei gradari a apropierii partilor implicate fata de ordinea de drept comunitara, rezulta o definire diferita a respectivei functii a CJCE :
- In raportul dintre organele CE, CJCE joaca rolul unei Curti Constitutionale. In privinta plangerilor functionarilor, acestui rol i se adauga functia unei instante pentru litigii de serviciu, respectiv a unei instante pentru litigii de munca.
- Calitatea de Curte Constitutionala este valabila si in raportul dintre organele CE si Statele membre, si anume in privinta obligatiilor reciproce specifice dreptului comunitar.
- In raportul dintre organele CE si persoane particulare sau State terte, CJCE devine activa in mod asemanator unui Tribunal administrativ, respectiv unui Tribunal international.
- In raportul dintre Statele membre si proprii lor cetateni, sau dintre Statele membre si cetateni straini, instantele nationale sunt preponderent chemate sa garanteze protectia juridica, pentru respectarea normelor de drept comunitar. Aici sarcina CJCE este numai de a asigura o aplicare unitara a dreptului comunitar de catre instantele tuturor Statelor membre ; deci ea este o “ instanta de asigurare a unitatii juridice “, la care instantele nationale pot face apel, pe calea cererii de luare a deciziei preliminare. Aceasta situatie poate avea consecinte in toate domeniile Justitiei.
- Acelasi lucru este valabil in raportul dintre persoanele particulare.
Componenta CJCE si a Curtii de prima instanta CPI ( CpICE )
ISTORIC
CJCE a fost infiintata in Luxemburg, in anul 1952, drept Curte de Justitie a Comunitatii Europene a carbunelui si Otelului ( CECO ) sau CECA ( lb.franceza ), iar ulterior a devenit competenta ca organ comun al celorlalte doua Comunitati si anume Comunitatea Economica Europeana sau CEE si Comunitatea Europeana pentru Energie nucleara sau Euratom ( Comunitatea europeana a Energiei atomice ).
De atunci, centrul de greutate al activitatii sale s-a aflat in domeniul CEE, respectiv CE.
( Actiunile din domeniile CECO si Euratom sunt foarte putine la numar si de aceea nu sunt tratate mai departe in acest manual ) ( * Desigur, tipurile de actiuni se aseamana foarte mult ; desfasurarea actiunii este identica, in mare masura cu aceea din spetele CEE. Ca urmare, pe baza respectivelor texte din Tratat, utilizatorul ar trebui sa fie capabil sa se orienteze rapid ).
Din anul 1989, organul CJCE este impartit in CJCE si Curtea de Prima Instanta ( CPI ) a Comunitatilor Europene ( sau CpICE ) ( art.225 [ 168 a ] din TCE ). Aceasta din urma isi desfasoara activitatea tot in Luxemburg.
Asadar, in cazul denumirii “ CJCE “ trebuie bagat de seama daca este abordata functia de organ, sau functia de curte de Justitie.
Impartirea devenise necesara, mai ales din cauza faptului ca CJCE s-a vazut in fata unui volum de lucru tot mai mare, pe care nu-l mai putea rezolva singura.
In afara de aceasta, impartirea corespundea si cerintei opiniei publice pentru o jurisdictie europeana cu mai multe nivele : de acum inainte, impotriva sentintelor CpICE se poate face apel la CJCE.
Treptat, CpICE si-a extins competentele.
In timp ce, la inceput, ea era autorizata numai pentru actiuni ale persoanelor particulare in cauze referitoare la concurenta si la CECO, precum si pentru actiunile in Justitie ale functionarilor, competenta a fost extinsa, din anul 1993, la toate actiunile intentate de persoane particulare impotriva organelor CE ; in pregatire este o noua extindere la anumite cazuri, in care reclamante sunt Statele membre ( de exemplu, in spete privind subventiile ).
CpICE ii revin preponderent – in prima instanta – functiile de ‘ instanta administrativa “ si de “ instanta pentru litigii de serviciu “ ale organului CJCE, descris mai sus.
( De aceea are o anumita indreptarire cererea CpICE, exprimata in luarea sa de pozitie, la Conferinta sefilor de guvern din 1996, de a fi ‘ rebotezata “ in “ Tribunalul Administrativ European “ ).
Schema de functiuni
Schema posturilor la CJCE si la CpICE sau CPI este relativ simplu structurata : actualmente, de cand CE – UE are 27 State membre – exista cate 27 de judecatori la fiecare din cele doua instante, precum si, suplimentar, un numar de 8 avocati generali la CJCE.
Teoretic, la CpICE, un judecator poate prelua ad hoc functia de avocat general.
In majoritatea Statelor membre, functia de avocat general este necunoscuta.
Conform art. 222 [ 166 ] alin.2 din TCE, avocatul general, in deplina impartialitate si independenta, trebuie sa formuleze public, concluzii motivate la procesele supuse dezbaterii la Curtea de Justitie, pentru a o ajuta pe aceasta sa-si indeplineasca misiunea.
Concluziile nu sunt obligatorii dar din punct de vedere al rezultatului, ele corespund frecvent sentintelor.
Din punct de vedere al motivarii, ele sunt cel mai adesea, mult mai amanuntite si, ca urmare foarte valoroase pentru intelegerea stiintifica a dreptului comunitar.
Numirea judecatorilor si a fiecarui avocat general este facuta de catre Guvernele Statelor membre pentru un mandat de cate 6 ani, fiind permis sa fie numiti si pentru un al doilea mandat.
Judecatorii de la CJCE si de la CpICE sau CPI isi aleg la randul lor, pentru 3 ani, presedintele, care are pozitia de primus inter pares.
Bineinteles ca din punct de vedere institutional, Presedintele CJCE este unul dintre reprezentantii de rang cel mai inalt ai CE.
In procesele aflate pe rol, judecatorii pot decide in alcatuire diferita :
La CJCE exista posibilitatea de complet de judecata integral alcatuit din 13 judecatori, ( de complet de judecata redus, 11 judecatori ), de Curte alcatuita din 5 judecatori si de Curte alcatuita din 3 judecatori.
La CpICE sau CPI exista posibilitatea de complet de judecata integral alcatuit din 13 judecatori, de Curte cu 5 judecatori, de Curte cu 3 judecatori, precum si mai recent, posibilitatea luarii deciziei de catre judecator unic. “
( Introducere in dreptul european, Note de Curs Master anul I, Universitatea ‘ Spiru Haret “, prof.univ.dr.Marin VOICU, Bucuresti, 2007 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu